INTERVIU Voicu Oprean (AROBS): Cetățenii vor forța într-un fel autoritățile publice să își digitalizeze multe procese

CEO-ul companiei clujene AROBS Transilvania Software, Voicu Oprean, consideră că pandemia de coronavirus poate fi și o oportunitate pentru companii și administrații locale ca să treacă mai accentuat la digitalizarea serviciilor, iar telemunca și ședințele online vor deveni ceva obișnuit.

Într-un interviu pentru Cluj24, Voicu Oprean a apreciat solidaritatea pe care a constatat-o în actuala perioadă și spune că i-ar plăcea ca această dorință a oamenilor de a ajuta să nu dispară postpandemie.

Cum apreciați măsurile luate de guvern privind mediul de afaceri? Ce ați mai adăuga?

Programul de sprijin al IMM-urilor a fost una dintre inițiativele bune de până acum, cu rezerva că, și în acest caz, procesul birocratic din spate îngreunează analiza dosarelor, iar răspunsul dat aplicanților poate fi tardiv.

Să vedem cum va replica guvernul această inițiativă pentru companiile medii și mari.

Amânarea plății impozitelor și șomajul tehnic au fost, cu siguranță, o gură de aer pentru multe companii, dar cred că statul ar putea încuraja mai mult companiile să acceseze credite bancare în detrimentul celor comerciale.

Am văzut că guvernul pregătește un program de investiții publice, sper să nu rămână doar la nivel de declarații.

Și apropo de investiții, mi-ar plăcea să văd mai multă transparență în achizițiile care se fac în sectorul public.

Ce măsuri ați luat sau ce aveți în vedere să faceți la propriile afaceri?

În primul rând, am încercat să ne securizăm proiectele existente, mai ales pe cele cu expunere în industriile afectate.

În zona de software development, au fost clienți care și-au redus activitatea, pe fondul turbulențelor din industriile lor, deci, a trebuit să găsim împreună soluții de eficientizare a echipelor.

Am avut și situații în care clienții au închis proiecte mai mici și atunci a trebuit să realocăm oamenii pe altele sau, pentru a asigura continuitatea unor proiecte, a trebuit să reducem programul de lucru al unor echipe.

Au fost niște măsuri de protecție necesare și mă bucur că echipele vizate au discutat transparent opțiunile și au luat aceste decizii de comun acord.  Căutăm și oportunități noi de business.

În această perioadă în care s-a lucrat de acasă, ne-am dat seama că ne descurcăm mai bine la capitolul eficiență a angajaților decât vecinii europeni, iar acest lucru ne poate ajuta din perspectiva faptului că am putea prelua anumite proiecte de la furnizorii non-europeni sau de la companiile din Europa de Est, care nu au reușit să se adapteze noilor cerințe.

Sunt companii dispuse să își mute proiecte în interiorul Uniunii Europene și cred că ar trebui să profităm ca țară de astfel de oportunități.

Cum multe industrii au fost afectate într-o mai mare sau mai mică măsură de criza medicală, am lucrat îndeaproape cu clienții noștri, care s-au adaptat rapid noilor cerințe din piață, dar și cu acele companii, pe care expertiza noastră le poate ajuta să se eficientizeze și să depășească această perioadă dificilă.

De exemplu, a trebuit să răspundem rapid cererilor clienților din zona de curierat, care și-au intensificat activitatea în ultimele două luni și aveau nevoie să le instalăm soluția noastră de management al flotei, TrackGPS, într-un timp cât mai scurt.

Colegii noștri instalatori au lucrat la foc automat în această perioadă și chiar le sunt recunoscător pentru efort. La fel au procedat și colegii de la SASFleet-alarma.ro.

Echipa Optimall, care oferă servicii software de mobilitate pentru industriile FMCG, a venit cu ideea de a implementa o soluție extinsă de CRM, care să ajute companiile din portofoliul nostru de clienți să-și digitalizeze întreaga activitate.

Tot ei fac integrările necesare pentru clienții din retail, pentru o mai bună gestiune a stocurilor din magazinele online și din cele fizice.

Dezvoltăm, în mod continuu, și sistemul de plăți mPOS, în parteneriat cu Banca Transilvania, pentru firmele de transport de persoane, taximetrie, curierat, retailul mic.

Sunt multe companii pentru care telemunca a fost o provocare, nu mai lucraseră niciodată în acest sistem și nu aveau instrumentele necesare pentru managementul resurselor umane.

De aceea, a fost nevoie să adaptăm produsul TrueHR, aflat în portofoliul AROBS prin achiziția UCMS, pentru această perioadă de work from home. După cum vedeți, ne-am adaptat și noi rapid stării de fapt, suntem flexibili în relația cu clienții actuali sau potențiali și gândim soluții noi, care să-i ajute să facă față provocărilor cu care se confruntă acum.

Măsuri pentru angajații AROBS

Cum protejați angajații și familiile acestora?

După ce s-a instituit starea de urgență, aproape 95% dintre cei aproximativ 1000 de angajați și colaboratori au lucrat de acasă.

Evident, pentru cei care au trebuit să vină la birou și în această perioadă, ne-am luat toate măsurile de siguranță și igienă (le-am oferit măști și dezinfectate, am crescut frecvența cu care sunt igienizate spațiile etc).

Cât privește revenirea la birou după ridicarea stării de urgență, decizia le aparține, în majoritatea cazurilor, colegilor.

În AROBS, încă dinainte de pandemie, programul flexibil era o practică, iar, acum, cu atât mai mult îi încurajăm să procedeze cum le e lor confortabil.

Înțelegem foarte bine că e o situație excepțională, avem atâția angajați care nu au cu cine să își lase copiii sau care pur și simplu nu se simt în siguranță să iasă pe stradă sau să se deplaseze cu mijloacele de transport în comun.

Am aplicat un chestionar intern privind munca la distanță, din care a reieșit că, cel puțin în perioada următoare, o bună parte dintre angajații noștri ar prefera să lucreze de acasă, mai ales că mulți s-au simțit mai productivi în această perioadă.

Respectăm opțiunile fiecăruia. Recunosc că îmi este dor și mie să ne revedem la un beer night, dar, pentru o perioadă, o să ne bem berea împreună, virtual. Să vedem cum facem să ajungă berea la fiecare acasă. 😊

Ce credeți că se va schimba după această criză în comportamentul general uman?

Cred că, până la descoperirea unui tratament eficient al acestui virus, oamenii vor încerca să limiteze interacțiunea umană, chiar dacă tuturor ne lipsește să bem o cafea cu prietenii sau să avem libertatea de a ne plimba liniștiți prin parcuri.

Pe de altă parte, oamenii vor să revină la ale lor, pentru că sunt conștienți că izolarea nu face bine psihicului.

Dar mă aștept ca, în viitorul apropiat, să fie puțină mișcare în clădirile de birouri și în magazine, mai ales că, în această perioadă a stării de urgență, comerțul online a funcționat foarte bine.

Într-un orizont de așteptare mai lung, însă, lucrul de acasă și întâlnirile prin Zoom sau pe alte canale similare vor deveni o normalitate. Văd și la mine cum apelurile video au luat locul conversațiilor telefonice.

Milenialii au început să „remodeleze” practicile de muncă  încă de acum câțiva ani, iar pandemia doar va accelera acest proces.

Chiar CEO-ul Microsoft zicea că transformarea digitală care s-a produs în ultimele două luni a echivalat cu ce s-a întâmplat în ultimii doi ani.

În ceea ce privește companiile, declanșarea pandemiei a forțat adoptarea unui nou comportament de consum și, implicit, tranziția către noi modele de business, cu impact direct asupra producătorilor, a industriei de software, operatorilor de logistică etc.

Retailul, în mod evident, se va muta în online o perioadă, mai ales că România este încă la coada clasamentului în UE la capitolul comerț online și este loc de creștere.

Multe business-uri și administrații publice se vor digitaliza, din nevoia de a-și crește eficiența, dar și din cauza reticenței oamenilor de a mai sta la cozi sau de a interacționa direct.

Cetățenii vor forța într-un fel autoritățile publice să își digitalizeze multe procese: se pot folosi semnături online, chatbot-uri, de ce să nu mutăm chiar și ghișeele online și să avem o discuție cu funcționarul pe Zoom?

 Companiile trebuie să se reinventeze

În cât timp, după încheierea crizei, credeți că vom reveni la situația dinainte?

Nu cred că cineva poate face, acum, predicții de acest fel. Încă nu este cunoscut exact impactul în economia mondială al acestor două luni de izolare. La noi, statisticile arată că, de la declararea stării de urgență, firmele au pierdut cumulat peste 30 de miliarde de euro din cifra de afaceri.

Cred, însă, că revenirea va depinde într-o mare măsură de ritmul în care companiile se vor reinventa sau se vor digitaliza, pentru a-și îmbunătăți procesele interne și, implicit, pentru a-și crește eficiența.

E clar că anul acesta vom trece prin multe încercări, în contextul în care unii specialiști se așteaptă la un al doilea val al infectărilor în toamnă. Dacă guvernul va reuși să mențină pe linia de plutire industriile puternic afectate prin programe de sprijin și va continua investițiile, făcând, în paralel, progrese în zona digitalizării instituțiilor publice, anul viitor, am putea să accelerăm ritmul de recuperare a pierderilor și, de acolo, să construim.

Ce ar trebui să învățăm din această criză? Ce ați dori să nu fie la fel?

În ultimele două luni, sentimentul de solidaritate a atins niște cote rar întâlnite.

Oamenii s-au mobilizat ca niciodată: companiile s-au reprofilat și au început să producă echipamente medicale și dezinfectanți, foarte mulți cetățeni au donat pentru susținerea eforturilor de descoperire a unui tratament împotriva noului coronavirus, alții au făcut voluntariat.

Mi-ar plăcea ca această dorință a oamenilor de a ajuta să nu dispară postpandemie.

Pe de altă parte, criza medicală a schimbat multe perspective, ne-a forțat să găsim soluții, care să ne ajute să depășim această perioadă și ne-a arătat că schimbarea a fost necesară în multe situații.

Ce nu aș vrea să se mai întâmple este ne mai prindă vreodată o pandemie atât de nepregătiți. În vremuri de liniște, avem tendința să neglijăm semnalele care ne pot ajuta să anticipăm riscuri viitoare.

În ce/cine vă puneți cele mai mari speranțe?

Darwin zicea că vor supraviețui cei care se adaptează, nu cei puternici. Acest lucru se aplică și în business. Crizele pun în mișcare creativitatea și îi forțează pe oameni să găsească soluții noi, pentru a răspunde nevoilor din piață.

În 2008, în plină criză, unul dintre produsele noastre, TrackGPS, a luat avânt și, acum, este lider pe piața soluțiilor de management al flotelor auto. Ne-am dat seama atunci că firmele vor să își optimizeze costurile cu flotele și le-am propus o soluție, prin care puteau să își reducă cheltuielile cu până la 30%.

Acest obiectiv a rămas în picioare și la 12 ani distanță.

Sunt convins că, și după această criză, vor apărea multe soluții noi, multe business-uri se vor reinventa cu o viteză și mai mare. Am văzut deja cât de repede au migrat în online, odată cu izolarea, săli de fitness, coachi, cabinete medicale etc.

A venit și momentul unor tehnologii, care existau de câțiva ani, dar nu s-au putut impune pe piață, pentru că aveam la îndemână soluții mai simple și mai ieftine.

Telemedicina va prinde viteză, se vor folosi și mai mult soluțiile CRM, roboții etc.

Este capabilă economia României să facă față unei noi recesiuni?

Da, pentru că, spre deosebire de recesiunea trecută, există bani în piață și sunt industrii care au rămas în picioare, au funcționat bine în această perioadă sau chiar au crescut. IT-ul și agricultura pot face ca România să accelereze ieșirea din recesiune, dar mingea e în terenul politicului, care va trebui să decidă care sunt sectoarele capabile să repună mecanismul în mișcare.

E ca și cum ai avea doi copii, unul e performer de top, iar celălalt șchiopătează, și trebuie să decizi pe care dintre ei îl susții.