ACTUALITATE
INTERVIU.Medic reîntors la Cluj după 16 ani în spitale din SUA:Partea educațională e stimulantă, aici pot să-mi aduc contribuția
Prof. dr. Dan Blendea a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca în 1991 și, după o perioadă de 10 ani de lucrat ca medic și preparator și asistent universitar, a decis să plece în străinătate. A optat pentru SUA unde a lucrat 16 ani la două spitale de pe coasta de Est.
În anul 2018 s-a întors acasă, la Cluj-Napoca, și de atunci predă la UMF și tratează pacienți la Institutul Inimii ”Niculae Stăncioiu”, fiind profesor universitar la Catedra Cardiologie, Departamentul 5 Medicină Internă, Facultatea de Medicină a UMF și medic primar cardiolog cu integrare clinica în Secția Cardiologie III a Institutului Inimii.
Dr. Blendea vorbește într-un interviu pentru Cluj24 despre experiența americană, motivele întoarcerii acasă și modul în care se implică, din postura de profesor universitar, în pregătirea viitorului pentru generații de studenți și rezidenți ai UMF.
Îmbunătățirea pregătirii medicale
Rep: Ați absolvit UMF la Cluj-Napoca și ați profesat nouă ani ca medic la Clinica Medicală V și ca preparator și asistent la universitate, înainte de a pleca în străinătate.
D.B: Am terminat facultatea în 1991 și după aceea, după o perioadă de stagiatură la Spitalul Clinic de Adulți, am ocupat locul prin concurs la Catedra Medicală 5, la Spitalul Clinic de Întreprinderi, acum Spitalul Municipal. Acolo am stat până în 2002, când am plecat în Statele Unite ale Americii.
Rep: Ce v-a determinat să plecați în străinătate? Și de ce ați optat pentru SUA?
D.B: Eu și soția mea aveam cam aceeași poziție în UMF, eram asistenți amândoi, ea, la endocrinologie, eu la medicină internă, la Clujana. Și principalul motiv a fost să ne continuăm pregătirea și să ne îmbunătățim pregătirea medicală. De ce SUA?
Nu știu dacă a fost un motiv foarte bine cristalizat. Poate a contat și faptul că era mai clară modalitatea de a-ți echivala diploma și de a intra pe un făgaș clar și bine definit pentru SUA față de Europa, unde lucrurile nu erau atât de clare.
Deci pentru noi a fost mai simplu, deși a fost mai greu, deoarece trebuia să-mi echivalez toate examenele. În total cred că au fost patru examene de echivalare pentru SUA. Am găsit o zonă pe coasta de Est, în Connecticut, unde spitalele erau bune și pregătirea a fost bună pentru amândoi, deci am fost mulțumiți.
Baza materială nu se poate compara
În Boston, la Massaschusetts General Hospital, împreună cu (prima imagine, de la stânga la dreapta) Patricia Tentea, Csilla Andrea Eotvos și Iulia Zehan, rezidente de cardiologie de an II de la Cluj
Rep: Ați lucrat în SUA, la două spitale – Bridgeport Hospital din Bridgeport și Massachusetts General Hospital din Boston. Cum sunt acestea față de cele din România și cum este sistemul de sănătate american? Ce ați descoperit acolo?
D.B: E foarte diferit, și față de Europa de Vest e diferit. Este, probabil, mult mai multă tehnologie și sunt mult mai mulți bani implicați în sistemul medical american.
Și baza aceasta materială nu se poate compara. Dar, până la urmă medicina tot medicină rămâne și pe noi ce am avut și ce am acumulat aici, în România ne-a ajutat foarte mult să ne adaptăm mai ușor acolo.
Medicina e cam la fel
Rep: Cum v-ați integrat? Ce au zis colegii medici, pacienții? Știau că veniți din România?
D.B: America e foarte pestriță și pacienții sunt de toate felurile, la fel și medicii. Mai erau și medici români, au fost din toată lumea, practic.
Și acesta este, într-un fel, un lucru stimulant deoarece ai de-a face cu oameni cu origini etnice diferite, cu pregătiri diferite, dar până la urmă trebuie să găsești un numitor comun ca să te poți înțelege și să poți să funcționezi ca o echipă. Și ne-am descurcat, nu a fost greu.
Rep: Școala de medicină clujeană, baza solidă pe care ați primit-o aici, v-a fost de folos?
D.B: A fost foarte utilă, în special la început. Tot ce știam noi din România, ce acumulasem și învățasem aici, s-a dovedit a fi corect și ne-a ajutat, în special partea clinică pe care am acumulat-o, experiența clinică pe care o acumulezi de-a lungul celor aproape 10 ani, ceea ce ne-a ajutat mult.
Medicina e cam la fel și organismul uman e cam la fel peste tot.
Volumul de muncă mult mai mare
Rep: Cum v-a schimbat experiența americană?
D.B: Acolo diferența este că volumul de lucru e mult mai mare. Am acumulat noi experiență aici, în România, dar acolo, totul se petrece într-un ritm mult mai intens și volumul de lucru este mult mai mare.
Mergeai la spital dimineața la ora 6 și plecai seara la 20 sau la 22, în funcție de rotație, dar ajungeai, câteodată, să ai 70 – 80 de ore pe săptămână de lucru. Și câteodată aveai o zi de repaus în weekend, câteodată aveai jumătate. Erau perioade în care era chiar aglomerat.
Pacienți din Japonia
Rep: Ați avut cazuri mai speciale pe care le-ați tratat acolo, niște pacienți cu probleme de sănătate mai deosebite pe care ați reușit să îi repuneți pe linia de plutire? Sunt pacienți americani care vă datorează viața sau îmbunătățirea stării de sănătate?
D.B: Da, sigur că sunt, și asta în special în perioada în care am fost la Boston, unde rolul meu era un pic diferit față de perioada din Connecticut, unde eram mai mult pe post de învățăcel și puterea de decizie era oarecum limitată. La Boston, la ultimul spital unde am fost, am avut ocazia să mă lovesc de tot felul de cazuri mai dificile.
Am lucrat în electrofiziologie, au fost pacienți cu aritmii pe care pe care am reușit să îi tratez și care și acum îmi mai trimit mesaje de mulțumire și cu care mă înțeleg foarte bine.
Am mai avut și pacienți până și din Japonia, o familie din Japonia care era în vizită la Boston, iar atât soția, cât și soțul mi-au devenit pacienți. Soției i-am implantat un pacemaker, iar pe soțul acesteia l-am tratat cu medicamente. Și când au ajuns înapoi în Japonia, la ei acasă, au fost evaluați de doctorii de acolo care au fost foarte mulțumiți de tratamentul primit în America.
Și acum îmi mai trimit scrisori din când în când. Deci ai satisfacții.
Premii importante
Rep: Ați primit și premii importante în SUA. Ce înseamnă acestea pentru cariera dvs?
D.B: Cel mai important a fost un premiu al Societății de Electrofiziologie Americane – Heart Rhythm Society care se numește ”Michel Mirowski”, un premiu care mi-a permis, și care s-a asociat și cu un an de susținere financiară, să fac tranziția de la nivelul de învățăcel, de fellow în electrofiziologie la medic specialist în America.
Și pe lângă asta, a însemnat o recunoaștere academică a muncii pe care o depusesem până acolo. În perioada din Connecticut au fost mai multe premii legate, în special, de cercetarea științifică.
Nu am vrut neapărat să rămânem în străinătate
Rep: După 16 ani, ați hotărât să vă întoarceți acasă, la Cluj. Ce v-a determinat să luați o astfel de decizie?
D.B: Decizia de a reveni acasă am luat-o împreună cu soția mea, așa cum am luat, împreună, decizia să mergem în America și a fost multifactorială, nu a fost un singur motiv. Au fost mai multe motive care au de-a face și cu familia.
Atunci când am plecat, principalul nostru motiv a fost să ne îmbunătățim pregătirea profesională, ceea ce cred că am reușit. Ne atinsesem scopurile și scopul nu era să rămânem pe viață în străinătate.
Nu am avut niciodată ideea asta că trebuie musai să rămânem. Eu cred că în lumea asta modernă, în care există așa de multă mobilitate, nu trebuie neapărat să te legi de un loc și să rămâi lipit neapărat de el.
Înveți că ai o anumită valoare
În Cluj-Napoca, împreună cu studenții și rezidenții la diverse activități clinice, științifice și educaționale
Rep: V-ați întors acasă la Cluj-Napoca și tratați pacienți la Institutul Inimii și predați și la UMF. Cu experiența dumneavoastră, ce împărtășiți pacienților de aici și studenților cărora le predați?
D.B: Dacă ar fi să rezum la esență, la ceea ce am învățat acolo, este că înveți lucruri legate de subspecialitățile pe care am ajuns să le facem acolo în America.
Soția mea a făcut endocrinologie și anumite aspecte ale endocrinologiei, eu am făcut electrofiziologie cardiacă. Eu plecasem de aici cu cardiologia și medicina internă.
Poate cel mai important lucru este că ajungi să înveți că ai o anumită valoare și că reușești să te validezi în orice loc din lumea asta, oricât de bun sau mai puțin bun ar fi, am reușit să ne descurcăm, să ne dea încredere de sine și să înțelegem că întotdeauna avem ceva nou de învățat și că asta îți dă și un grad de modestie.
Cred că acesta este, poate, cel mai important lucru, faptul că ne-am învățat valoarea proprie și am învățat faptul că medicina este ceva infinit, iar drumul pe care îl parcurgi în procesul de învățare este cel care îți dă satisfacțiile cele mai mari.
Ceea ce facem este bine
Dar nu o să ajungi niciodată să știi totul.
După nu știu câte spitale pe unde am umblat noi, avem o privire de ansamblu asupra lucrurilor și ne dă puțină liniște că ceea ce facem este bine.
Toate aceste lucruri am încercat să le împărtășesc cu studenții și cu rezidenții de la UMF, deoarece, până la urmă, motivul principal pentru care am revenit în România și în partea asta academică, este să împărtășim ce am învățat acolo și ce am învățat pe parcursul întregii cariere.
Și pe asta am pus accentul, nu atât neapărat pe partea clinică, cât pe partea asta educațională, cu studenții și cu rezidenții și partea de cercetare.
Sistemul medical românesc a evoluat în bine
Rep: Cum ați redescoperit după 16 ani sistemul de sănătate din Cluj? Institutul Inimii, aparatura medicală, medicii, UMF, câte s-au schimbat în cei 16 ani cât ați fost plecat?
D.B: S-a schimbat foarte mult și a evoluat în bine. Și baza materială s-a îmbunătățit, nu se compară cu ce exista când am plecat eu în 2002. Și mentalitățile au avansat.
Că nu e exact cum am vrea noi să fie, e adevărat, dar diferența e foarte mare. Poate pentru cei care au fost în România în toată perioada asta e mai greu să perceapă evoluția, dar pentru cineva care revine după o perioadă mai mare de absență și compară cum era România și sistemul medical din Cluj la începutul 2000 cu ce e acuma, e o diferență ca de la Cer la Pământ.
Faptul că mai sunt anumite aspecte care pot fi îmbunătățite, îți dau un scop în viață.
În special partea educațională, imi place, este stimulantă pentru mine și pot aici să-mi aduc contribuția cel mai mult.
Importanța educației
Rep: Credeți că puteți schimba ceva în sistemul de sănătate din România, la nivelul predării la UMF?
D.B: Pe partea educațională, cu puterile mele limitate, cred că da, la studenți, dar în special la rezidenți. Educația rezidenților e puțin diferită față de sistemul școlar din liceu sau de la începutul facultății, aici îi iei și lucrezi cu ei, îi modelezi. Este o perioadă de șase ani de zile și practic, aproape zi de zi îi vezi și poți să îi educi.
Medicina e foarte grea și durează foarte mult să se formeze un medic bun, dar satisfacția pe care o ai când îi vezi că încep să dea rezultate e deosebită, în special pentru rezidenți.
Și aici cred că aș avea posibilitatea să mai îmbunătățesc lucrurile. Educația aici, în România, la toate nivelurile, poate fi îmbunătățită începând de la școala primară până la nivel universitar.
Efort pentru ameliorarea educației
Rep: Ies studenții mai buni, cei care sunt în grija dumneavoastră la UMF?
D.B: Eu sunt la catedra de cardiologie, lucrăm cu studenți de anul 5 în special, dar mai sunt și studenți de ani mai mici care vin la lucrări de diplomă, dar în special sunt studenți mai avansați, de anul 5, cu care facem cardiologie și medicină internă și am văzut dintre ei foarte interesați.
Eu cred că viitorul medicinii în România depinde foarte mult de importanța pe care o acordăm educației viitorilor medici și din acest punct de vedere lucrurile s-au îmbunptățit semnificativ în ultimii ani.
Chiar dacă o parte din absolvenții de medicină pleacă în străinatate, o mare parte rămân și pentru cei care rămân eu zic că va fi bine. Și ați văzut că și dintre cei plecați sunt unii care se întorc în țară.
Trebuie înțeles, totuși, că dacă vrem ca perspectivele pentru sistemul medical din România să se îmbunătățească, acest efort depus pentru ameliorarea educației trebuie să fie constant. În acest domeniu munca în asalturi nu-și are locul.
Împreuna cu rezidenții, cu prezentări atât la congresele Societății Române și Europene de Cardiologie, cât și la American Heart Association în 2022 și 2023
Foto 2 – În Cluj-Napoca, împreună cu studenții și rezidenții la diverse activități clinice, științifice și educaționale.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EDUCATIE
Cele mai slabe școli din Cluj în urma rezultatelor la examene. Șefa IȘJ vrea desființarea învățământului simultan
Elevii din județul Cluj au reușit și în 2024 să obțină cele mai bune rezultate la examenele naționale. Conform statisticilor, Clujul, ca județ, e în frunte atât la Evaluarea Națională, cât și la Baclaureat. Dar în județ există și școli cu promovabilitate ZERO.
Majoritatea sunt din mediul rural, unde încă se practică învățământul simultan.
Cele mai slabe școli din Cluj în urma rezultatelor la examene
Examenele pentru absolvenții claselor a VIII-a și a XII-a s-au încheiat. Pentru cei care au terminat 12 clase și care nu s-au prezentat la examen sau nu au reușit să aibă mediile de trecere în anii trecuți încep pregătirile pentru BAC-ul de toamă.
Citește și: Marinela Marc, șefa ISJ Cluj: „Dacă ar fi după mine aș DESFIINȚA a doua sesiune de BAC”. Ce spune despre ADMITEREA la colegii
S-au făcut clasamente și topuri cu cele mai bune școli, dar există și unități de învățământ, cele mai multe în mediul rural, unde elevii nu performează.
Iar pentru asta, sistemul are nevoie și de alte măsuri, pe lângă cele care există deja și care sunt implementate, pentru a-i aduce, în primul rând, pe elevi la școală.
Sunt școli în Cluj cu promovabilitate zero la Evaluarea Națională
Potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar Cluj, județul are 25 de unități de învățământ preuniversitar care au un număr de absolvenți ai claselor a VIII-a care variază de la 4 elevi (Școala Gimnazială Iara), la 44 de elevi (Școala Gimnazială “Traian Dârjan”, Cluj-Napoca), însumând, în total, 230 de elevi.
Dintre aceștia, 160 de elevi au luat note sub 5 și 70 note peste 5.
Majoritatea sunt din școli din comunele județului unde se practică și învățământul simultan.
Școlile cu promovabilitate zero la Evaluarea Națională:
- Școala Gimnazială Cara, comuna Cojocna – din cei 8 absolvenți, 6 s-au prezentat la examen, dar nicici unul nu a obținuto medie egală sau mai mare de 5.
- Școala Profesională Poiana, Turda – din 27 de absolvenți, 8 s-au prezentat la examen, dar nicici unul nu a obținut o medie egală sau mai mare de 5.
- Școala Gimnazială Cutca, comuna Sânmartin – din 3 absolvenți, 2 s-au prezentat la examen și nici unul nu a obținut o medie egală sau mai mare de 5.
- Școala Gimnazială Suatu, comuna Suatu – toți cei 7 absolvenți s-au prezentat la examen, dar nici unul nu a obținut o medie egală sau mai mare de 5.
Există și școli unde doar un absolvent de clasa a VIII-a a luat o notă mai mare sau egală cu 5. Inclusiv la Cluj-Napoca, unde este vorba de o școală cu copii care provin din medii defavorizate.
Școli în care un singur elev a avut media 5 sau mai mare la Evaluarea Națională:
- Școala Gimnazială “Traian Dârjan” Cluj-Napoca – unde din 44 de absolvenți, 10 s-au prezentat la examen
- Școala Gimnazială “Ioan Alexandru” Sânpaul, comuna Sânpaul – unde din 14 absolvenți, 5 s-au prezentat la examen
- Școala Gimnazială Săcuieu, comuna Săcuieu – unde din 10 elevi, doar 2 s-au prezentat la examen
- Școala Gimnazială “Lia Manoliu” Cornești, comuna Cornești – unde din 3 absolvanți, doi s-au prezentat la examen.
Cele mai bune școli și mediile elevilor la Evaluarea Națională
Ca o comparație, cea mai rată de promovare într-o școală din mediul rural este 7,50 la Evaluarea Națională. Este vorba de Școala Cu Clasele I-VIII “Kos Karoly” din Izvorul Crișului.
Citește și: Rezultatele finale la Evaluarea Națională Cluj. Procentul de promovare, 86,1%, mai mic ca anul trecut. Avem încă o medie de 10
Cea mai bună școală din Cluj-Napoca, în funcție de procentul de promovare este Colegiul Național “Emil Racoviță”, cu 9,13%.
Mai jos, clasamentul școlilor în urban și rural:
Cele mai slabe rezultate la Examenul de bacalaureat
În ceea ce privește examenul de bacalaureat, cea mai mică promovabilitate într-o școală a fost de 22,24%.
Citește și: Peste 90% rata de promovare la BAC în județul Cluj. Șefa IȘJ îi felicită pe absolvenți pentru rezultatele “fabuloase”
Clasamentul, în ordine descrescătoare, cu liceele cu cea mai slabă promovabilitate la BAC. Din clasament am eliminat Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca:
- Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin – 56.52%
- Liceul Teoretic „Henri Coandă” Dej – 52.63%
- Liceul Tehnologic Ucecom „Spiru Haret” Cluj-Napoca – 42.31%
- Colegiul Tehnic De Transporturi „Transilvania” Cluj-Napoca – 36.00%
- Liceul Tehnologic „Someș” Dej – 24.24%.
IȘJ Cluj: Mulți elevi merg în învățământul dual
Absolvenții de clasa a VIII-a, chiar și cei care nu se prezintă la examen, se pot înscrie mai departe la școală și sunt locuri, conform IȘJ Cluj.
Sunt elevi care abandonează total școala, dar, un număr tot mai mare de absolvenți de clasa a VIII-a din Cluj se îndreaptă spre învățământul dual și profesional, potrivit șefei IȘJ Cluj, Marinela Marc.
“Locuri sunt acum pentru toți absolvenții claselor a VIII-a, iar o parte din ele sunt și la învățământul profesional și dual.
Sunt și elevi, un procent din ce în ce mai mare, care optează din start pentru acest fel de învățământ și de aceea aleg să nici nu se prezinte la Evaluarea Națională”, a precizat Marinela Marc.
Șefa IȘJ Cluj: Sunt probleme în școlile din mediul rural, din zonele defavorizate
Marinela Marc susține că sunt încă probleme nerezolvate în sistem.
“Rezultate slabe sunt preponderent în mediul rural, asta pentru că avem și școli din mediul rural cu rezultate foarte bune. Dar într-adevăr, școlile care au sub 50% procent de promovare, câteva cu niciun copil care să aibă media 5, sunt majoritatea din mediul rural, din zone dezavantajate economic, cu populație preponderent romă.
Sunt școli mici, unele sunt structuri ale școlilor de centru, în care elevii învață în clase cu predare simultană.
Acestea sunt, din păcate, aspecte pe care nu am reușit nici noi să le reducem”, a declarat, recent, Marinela Marc pentru TVR Cluj.
Șefa IȘJ Cluj spune însă că decizia funționării acestor școli, unde copiii de diferite vârste învață simultan, aparține autorităților locale.
Șefa IȘJ vrea desființarea învățământului simultan
Decizia funcționării școlilor mici este a autorităților locale, arată șefa IȘJ Cluj.
“Ele aprobă rețeaua școlară și oricât am încercat să-i lămurim pe primari că pe termen lung nu este benefică forma de învățământ simultan, nu am reușit până acum. Anul acesta este unul electoral și cred că era greu să meargă în fața comunității să explice că nu este bine pentru copii să prelungească această formă de învățământ simultan.
Dar sper că anul viitor vom putea, poate, să-i convingem pe primari că au alte șanse copiii care învață în clasă de sine stătătoare”, a mai spus Marinela Marc.
Marinela Marc: Nu pot fi toți elevii de media 10, dar părinții trebuie să se implice
Marinela Marc susține că este necesară și implicarea părinților când vine vorba de rezultatele elevilor.
“Părinții trebuie să fie la curent cu ce se întâmplă cu copiii, în contextul în care foarte multe școli au catalog electronic.
M-am confruntat acum, pe final de an școlar, cu mulți părinți veniți în audiență pentru că au aflat cu stupoare în ultima săptămână de școală faptul că copilul rămâne repetent.
Nu poți să mai faci nimic în ultima săptămână de școală, dar poți să îi vezi notele pe parcursul anului școlar și dacă simți că este o problemă, chiar dacă nu ești chemat la școală, te duci tu ca părinte să discuți cu cadrul didactic să vezi care e problema .
Nu pot fi toți de media 10, dar la nota minimă de promovare o pot obține cu un minim de efort”, a mai declarat Marinela Marc pentru sursa citată.
Progrese în școli în ultimii 3 ani
Există la Cluj, dar și la nivel național, programe prin care se țintește reducerea abandonului școlar, un pas pentru a îmbunătăți, practic, și rezultatele elevilor la clasă și la exemene.
Șefa IȘJ Cluj, Marinela Marc, spune că se lucează cu școlile unde rezultatele elevilor sunt mai slabe, imediat după aflarea rezultatelor la simularea examenelor naționale.
Aceasta a mai precizat și că se văd unele progrese la nivel de județ, în școlile unde sunt implementate programe cum ar fi “Masa caldă”.
“Noi am monitorizat școlile care au fost cuprinse inițial în programul Masa caldă în ultimii trei ani și toate au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea abandonului.
Dar au fost înregistrate și rezultate mai bune la examene”, a mai declarat Marinela Marc.
Un studiu realizat de o echipă de cercetători din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB, a relevat faptul că studenții români înclină mai degrabă către învățământul online.
Mai mult, aceștia chiar ar abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic, cu toate neajunsurile lui.
Studiu UBB: Surprinzător, studenții înclină spre învățământul ONLINE
O echipă de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), au publicat rezultatele unui studiu privind factorii determinanți ai înclinației studenților români către învățământul online și ai intenției acestora de a abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic.
Cercetarea a fost derulată într-un moment delicat al „noii realități”, în perioada ulterioară principalelor valuri ale pandemiei de COVID-19.
Aceasta a fost o perioasă marcată în sistemul de învățământ superior românesc de tranziția către o „normalitate” în care activitățile față în față și cele online alternau, iar fiecare dintre ele păreau un lucru obișnuit atât pentru studenți, cât și pentru dascăli.
Peste 900 de studenți ai FSEGA au participat la studiu
Culegerea datelor necesare studiului s-a realizat cu sprijinul structurilor de conducere ale FSEGA, care este cea mai mare facultate cu profil economic din România, toți studenții facultății fiind invitați să își exprime opiniile prin intermediul unui chestionar.
Rata de participare a fost de circa 18% din totalul studenților, rezultând un eșantion final validat care a cuprins 953 de studenți.
Argumente pro
Potrivit reprezentanților UBB, rezultatele cercetării au relevat faptul că satisfacția studenților în raport cu componenta online a procesului didactic și, implicit, înclinația lor către acest format, este influențată pozitiv de patru elemente esențiale:
- utilitatea percepută a sistemului online folosit,
- ușurința sa în utilizare,
- siguranța sanitară conferită de către acest format de predare-învățare,
- compatibilitatea dintre sarcinile didactice și tehnologia utilizată pentru implementarea învățământului online.
“Mai departe, cu cât acești factori au valori mai ridicate, cu atât se accentuează intenția studenților de a abandona studiile în cazul indisponibilizării componentei online a actului educațional”, arată studiul.
Date surprinzătoare
În mod surprinzător, conveniența conferită de învățământul online, de exemplu, economia de timp și de resurse financiare dată de faptul că nu mai este necesară deplasarea și prezența fizică pentru a beneficia de actul educațional, nu s-a dovedit a fi un factor relevant în determinarea satisfacției sau a înclinației studenților către învățământul online.
Studiul a avut în vedere și investigarea unui set de factori cu potențial inhibator pentru satisfacția în raport cu studiul online și pentru înclinația studenților către acest format didactic.
Citește și: Studiu UBB: Impactul pandemiei asupra intenției antreprenoriale în România
Rezultatele cercetării au indicat faptul că izolarea socială și profesională percepută ca o consecință a învățământului online reprezintă un factor care afectează negativ și puternic satisfacția și înclinația către acest format de predare-învățare.
Mai departe, cu cât această izolare este mai puternic percepută, cu atât intențiile de abandon școlar în cazul indisponibilității formatului online se disipează.
Nici tehnostresul nu i-ar face pe studenți să renunțe la online
În mod surprinzător, cercetarea a evidențiat faptul că stresul generat de utilizarea tehnologiei („tehnostresul”), riscurile legate de confidențialitate implicate de utilizarea mediului digital sau riscul general ca imersiunea în mediul online să afecteze negativ starea de bine a individului nu reprezintă factori suficient de puternici pentru a inhiba în mod real satisfacția sau înclinația studenților către învățământul online.
“Pe lângă factorii mai sus amintiți, rezultatele cercetării au relevat totodată faptul că un grad redus de sociabilitate al studenților, cuplat cu un set de norme sociale subiective favorabile (opinii favorabile despre învățământul online din partea prietenilor, familiei, colegilor etc.) conduc de asemenea la creșterea înclinației studenților către forma online a procesului didactic și, indirect, la accentuarea intenției acestora de a abandona studiile în absența componentei online a activității didactice”, mai arată studiul.
Concluzionând, studiul cercetătorilor UBB indică factorii pe care structurile de conducere din universitățile românești (și nu numai) trebuie să îi gestioneze cu atenție pentru a stimula sau inhiba (în funcție de politica adoptată) înclinația studenților către varianta online a învățării-predării, având în vedere că aceasta conduce mai departe la modificări în privința intențiilor de abandon școlar în situația renunțării la componenta virtuală a actului educațional.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista „Technological Forecasting and Social Change”, aparținând editurii internaționale Elsevier.
Foto: pixabay.com
EVENIMENT
VIDEO. Mircea Miclea: Să începem să ne facem igiena consumului informațional. Cu cât am mai multe informații, gândesc mai puțin
Profesorul clujean, psihologul Mircea Miclea a avertizat, în podcastul Contraste de pe Cluj24 asupra consumului excesiv de informație, care duce la obezitatea informațională, susținând că ar trebui ca oamenii să înceapă o igienă a acestui tip de consum. ”Nu mai gândesc critic. Cu cât am mai multe informații, cu atât gândesc mai puțin. Ori, asta este criminal. Pentru că ideea este de a gândi critic cu toată lumea”, a explicat Miclea.
”E o descărcare de dopamină în creier de fiecare dată când apare informația.
Creierul nostru a fost făcut în așa fel încât să susțină achiziția de informații. Adică și atunci când ești sătul, când ai băut apă, când ți-ai replicat gemele, totuși e important să obții informație nouă.
Și ca să te stimuleze să obții informație nouă, creierul a creat un mecanism în care de fiecare dată când ai informație nouă, apare o descărcare de dopamină. Ai o senzație plăcută. De-asta sunt bârfele create, de-asta oamenii tot timpul încearcă să afle câte ceva, nu contează că e adevărat sau nu, dar e ceva nou.
Ei, s-a creat acest mecanism într-o lume, în Paleolitic, atunci când ni se forma nouă creierul, săracă în informații, în care era greu să obții informația, trebuie să treci dincolo de râu, să vezi ce-i dincolo de râu, trebuia să te duci în pădure, să vezi ce-i în pădure. Deci, prin urmare, trăiam într-o lume cu o penurie informațională și, atunci, mecanismul acesta de a gratifica fiecare informație nouă era foarte bine venit.
Suprasaturare de informație
Acum, trăim într-o lume total diferită, supra-saturată în informație. Da, da, mecanismul a rămas. Și de fiecare dată când eu mă uit la Youtube sau la un link și sar de la un link la un alt link, la un alt link, la un alt link, la o știre, la o altă știre, la o altă știre, de fiecare dată, creierul meu produce un spike de dopamină, o descărcată de dopamină. Și de aceea noi tot căutăm chestia asta”, a spus Miclea.
Întrebat de realizatorul Florin Danciu care este pericolul pentru copii, profesorul a răspuns că sunt multe pericole.
”Putem să vorbim despre astea mai mult. Dar aș vrea să atrag atenția părinților. Adică, sigur, putem să dăm în judecată toate companiile digitale și pe Facebook și WhatsApp-ul și așa mai departe. Dar ia să ne uităm. Ce fel de model oferim noi copilului?
Adică, dacă eu stau tot timpul pe Facebook, pe rețeaua de socializare sau pe nu știu ce, da? Ăsta e modelul pe care eu îl ofer copilului meu. Degeaba îi spun eu, tu n-ai voie la Facebook. Serios? Dar eu ce model îi ofer? Adică, ar trebui să începem cu noi să ne facem o igienă a consumului informațional.
Obezitate informațională
Știți? Că altfel ajungem la obezitate informațională. Așa cum am început, tot mai frecvent și tot mai evident, să ne facem o igienă a consumului alimentar. Să consumăm hrană sănătoasă, să fim atenți, să nu ajungem la o supra-saturare, nu? Să nu ajungem la obezitate, ok? Pentru că are o grămadă de riscuri.
Ei, ceva în genul acesta trebuie să începem să facem cu informația. Trăim într-o lume supra-abundentă de informații și dacă nu vrem să ajungem la obezitate informațională, atunci trebuie să ne gestionăm noi consumul de informație. Ce consumăm, ce nu consumăm, când consumăm.
De exemplu, dacă eu stau de dimineața până seara și mă uit la fiecare breaking news, atunci eu ajung la obezitate informațională. Adică ajung să consum mult mai multe informații decât o pot digera, o pot metaboliza. Adică, mai concret, nu o mai prelucrez. O iau, dar nu mai gândesc.
Mai puțină gândire critică
Nu mai gândesc critic. Cu cât am mai multe informații, cu atât gândesc mai puțin. Ori, asta este criminal. Pentru că ideea este de a gândi critic cu toată lumea.
Evident, dar vreau să spun, dar nu trebuie să dăm vina doar pe companiile digitale că fac lucruri astea ca să-și maximizeze profiturile. Trebuie să ne gândim, în primul rând, la noi, la modul în care noi ne stabilim igiena consumului informațional. Așa cum, nu trebuie să dăm vina pe supermarket că de ce au 100 de pachete de tipuri de biscuiți și de ce au atâtea produse acolo. Ei oferă, dar e responsabilitatea noastră.
Nu consumăm cu tare produs și cu tare produs. Doar acesta, doar în această cantitate, nu contează cât îmi oferă ei. E responsabilitatea noastră. La fel și cu informația. Adică, în tot timpul trebuie să găsim vinovatul în afară. Noi suntem victimele companiilor digitale care uită ceva cu noi.
Nu! Noi suntem responsabili de consumul nostru informațional, așa cum suntem responsabili de consum alimentar. Nu putem să-l acuzăm pe furnizorul de produse, știți? Noi, ca și consumator, trebuie să fim mai lucizi”, a precizat Mircea Miclea.
Acesta a rămas surprins de cât de mult timp se petrece pe lumile astea digitale, fiind vorba de un interval care variază între șapte ore și douăsprezece ore.
12 ore pe rețele digitale
”Șapte-douăsprezece ore să stai pe rețele digitale.
O parte să zicem că stai ca să înveți, nu știu, la școală, dar restul e pentru altceva, pentru divertisment. Ei, mai ales dacă joci jocuri sau dacă stai pe rețelele acestea sociale, se întâmplă următorul lucru.
Contra unui efort mic, dau cu click pe Maps sau scrollez, obțin o recompensă mare și imediată, mare în raport cu efortul pe care am o descărcare de dopamină, după cum ați spus, mă fac să mă simt bine, aflu ceva, interacționez cu altcineva, etc.
Deci, contra unui efort mic, obțin o recompensă imediată și mare în raport cu efortul. Nu se întâmplă nimic dacă fac lucrul ăsta din când în când.
Dar dacă fac zi de zi, 12 ani de zile sau 18 ani, ajung adult și atunci, creierul meu a extras o regulă, de genul, contra unui efort mic, așteaptă-te la o recompensă mare și imediată. Ei, dar realitatea socială nu e așa. Resursele sunt limitate. Nu e ca în mediul digital. În mediul digital poți primi puncte, vieți, elixir-uri.
În realitate, nu ai nici puncte, nici vieți, nici elixir-uri. Și atunci, efectul este că tu vii cu o expectanță, cu o așteptare despre realitate, care nu poate fi satisfăcută de realitatea socială, fizică, reală. Că n-are atâtea resurse.
Efectul care este? Că tu ești dezamăgit de realitate, că faci depresie pentru că nu ți se satisface așteptarea, faci depresie, faci anxietate, etc și mergi la psiholog”, a conchis Mircea Miclea.
EVENIMENT
Salina Turda ține la secret toate informațiile legate de vizita YouTuber-ului Mr. Beast. Nu se știe câți bani s-au încasat
Salina Turda, societatea care are drept acționar Consiliul Local Turda cu 100%, deci o instituție publică, ține la secret toate informațiile legate de prezența, timp de o săptămână, a YouTuber-ului american Mr. Beast și refuză să comunice câți bani a încasat sau a pierdut în urma acestei vizite.
Salina Turda a fost închisă în perioada 7-13 iulie, în plin sezon estival, fără ca reprezentanții conducerii să ofere oficial, atunci, dar și ulterior, vreo explicație.
Cluj24 a adresat conducerii Salinei Turda mai multe întrebări formulate în baza Legii nr. 544/ 2001 privind accesul liber la informații de interes public, la care nu s-a răspuns motivând-se faptul că informațiile solicitate nu se încadrează în prevederile respectivului act normativ.
Întrebările au fost următoarele:
-care a fost suma plătită Salinei Turda de YouTuber-ul american Mr. Beast pentru a filma timp de săptămână în perioada 7-13 iulie în interiorul salinei?
-câți turiști ar fi putut primi Salina Turda în acest interval în care obiectivul turistic a fost închis?
-ce sumă ar fi încasat Salina în această săptămână dacă nu ar fi fost închisă?
-ce prevede contractul cu Mr. Beast, promovarea Salinei și unde anume?
Informații de natură comercială
Salina Turda a răspuns, sub semnătura directoarei Ada Duma, că informațiile solicitate nu sunt publice și că reprezentanții salinei nu puteau estima câți turiști ar fi vizitat salina în intervalul menționat și nici veniturile aferente.
”Informațiile solicitate (despre contractul cu Mr. Beast – n.a) sunt de natură comercială și, dacă ar fi dezvăluite, ar putea afecta negativ principiul concurenței reale.
Aceste informații sunt esențiale pentru strategia comercială a Salinei Turda și, de asemenea, pentru protecția intereselor comerciale ale părților contractante implicate”, se mai arată în răspunsul Salinei Turda.
Cluj24 se va adresa instanței și va solicita obligarea conducerii Salinei Turda să ofere informațiile în urma unei decizii judecătorești.
Peste 600.000 de turiști în 2023
Salina Turda a fost vizitată în anul 2023 de peste 601.000 de turiști, în creștere față de anul precedent când numărul turiștilor a fost de 527.653. Un record a fost stabilit în 2019, când numărul turiștilor a depășit 690.000.
În acest an, în doar două zile, în 1-2 mai, Salina Turda a fost vizitată de peste 10.000 persoane.
Cât costă un bilet
Programul de funcționare al salinei este de luni-duminică între orele 09.00 – 19.00, ultima intrare fiind la ora 18.
Prețul unui bilet pentru adulți în zilele de weekend, pe perioada verii, este de 60 de lei, iar de luni până vineri de 50 de lei.
Biletul de acces pentru copii între 3-18 ani și pensionari este redus la 30 de lei.
De asemenea, Salina Turda percepe o taxă foto/video în scop comercial (videoclip, film, reviste, etc.) de minimum 2500 de euro.
Dacă luăm o medie de 3000 de vizitatori pe zi, nu de 5000, pentru 7 zile în perioada 7-13 iulie, rezultă 21.000 de persoane. Să punem o medie de 55 de lei/ bilet, ar rezulta o sumă de 1.155.000 de lei (230.000 de euro) cât ar fi putut încasa Salina Turda de la turiști în săptămâna cât a fost închisă.
Dar se puteau prezenta cifrele de vizitatori și încasările din perioada 30 iunie – 6 iulie și 14-20 iulie, de dinainte și de după intervalul menționat, pentru o scurtă comparație, nu era vorba despre calcule cuantice.
Alo, Consiliul Local Turda?
De ce ține Salina Turda la secret câți bani a încasat/ a pierdut după ce a închis obiectivul exclusiv pentru o persoană timp de o săptămână? Cine evaluează raportul cost/beneficiu al acestei afaceri?
Consilierii locali din Turda nu sunt interesați să afle adevărul? A meritat să stea salina închisă o săptămână sau nu pentru ca Mr. Beast să-și realizeze provocarea de a petrece 7 zile într-o peșteră?
Profit de milioane de lei
Potrivit termene.ro, Salina Turda a avut în anul 2022, o cifră de afaceri de 34 de milioane de lei și un profit net de 12.6 milioane de lei (2,5 milioane euro).
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Cele mai slabe școli din Cluj în urma rezultatelor la examene. Șefa IȘJ vrea desființarea învățământului simultan
Studiu UBB: Surprinzător, studenții înclină spre învățământul ONLINE
VIDEO. Mircea Miclea: Să începem să ne facem igiena consumului informațional. Cu cât am mai multe informații, gândesc mai puțin
Salina Turda ține la secret toate informațiile legate de vizita YouTuber-ului Mr. Beast. Nu se știe câți bani s-au încasat
EXCLUSIV VIDEO. Mircea Miclea: Era un cântec, Las-o, bă, că merge așa, ne-am obișnuit cu ea. Ăsta ar trebui să fie imn naţional!
VIDEO FOTO. Traficant de droguri străin, prins în flagrant la Cluj. Vindea cocaină adusă din Italia
FOTO. Primarul Emil Boc, numit la Paris în board-ul Convenției globale a primarilor pentru climă și energie (GCoM)
Studii de fezabilitate pentru linia de mare viteză Budapesta-Cluj-București. Ciolacu: „Un proiect fanion la nivel bilateral”
