În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca organizează, miercuri, 27 noiembrie 2024, de la ora 17.00, vernisajul expoziției „Altera mundi. Vrăji, farmece și credințe din Transilvania secolului al XIX-lea”.

Expoziția oferă, în premieră absolută, o perspectivă de ansamblu asupra colecției de amulete magice, talismane apotropaice și artefacte folosite în ritualuri de protecție, în principal în cadrul comunităților de romi nomazi, realizate de arheologul și etnograful maghiar transilvănean Téglás István (1853-1915), care a documentat obiceiurile și practicile magice din Transilvania sfârșitului secolului al XIX-lea.

”Obiectele expuse, printre care se numără amulete împotriva deochiului, ingrediente pentru licori magice, pietricele „magice” folosite împotriva insomniei, săculețe cu ingrediente pentru leacuri, un talisman din frânghia unui spânzurat, semne conținând termenul ABRAKADABRA sau pietre sculptate cu semnificații spirituale, oferă o incursiune fascinantă în universul amuletelor, talismanelor și al riturilor apotropaice.

Fiecare obiect este însoțit de notițele originale ale lui Téglás, consemnate minuțios pe suporturile de carton ale obiectelor prezentate, oferind o perspectivă autentică asupra utilizărilor acestora și a credințelor legate de acestea. Modul inovator de documentare al colecționarului adaugă un plus de valoare acestei colecții, transformând-o într-o resursă documentară cu o valoare istorică unică.

Scena Judecății de Apoi

Un element central al expoziției este impresionanta colecție de reprezentări iconografice din bisericile de lemn transilvănene, care dezvăluie o perspectivă profundă asupra imaginarului religios și cultural al secolelor XVIII-XIX. Aceste picturi murale, cercetate minuțios de către prof. dr. Ioan Pop-Curșeu și conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu de la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai, în cadrul unui proiect de antropologie vizuală derulat pe parcursul a aproape două decenii, sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care comunitățile rurale se raportau la vrăjitorie, magie și păcat.

Scenele Judecății de Apoi, în care vrăjitoarele, fermecătoarele sau descântătoarele sunt pedepsite pentru practicile lor, oferă nu doar o perspectivă asupra credințelor și superstițiilor epocii, ci și o incursiune în relația complexă dintre religie și percepția asupra magiei.

O parte a figurilor demonice reprezentate ilustrează vechi credințe în alianțele imaginare dintre oameni și entitățile supranaturale, reprezentând mărturii vizuale impresionante ale modului în care credințele religioase și superstițiile legate de practicile magice se împleteau în viața rurală a secolelor XVIII-XIX.

Rețetă de licoare magică a romilor

Printre exponate veţi putea găsi, de exemplu, obiecte folosite la prepararea unei licori magice după indicațiile unei femei rome nomade.
”Se povesteşte că licoarea se prepara sâmbătă seara, într-o oală de ceramică, veche de cel puțin 7 ani şi prin fierberea a 7 obiecte, toate găurite, găsite la întâmplare, împreună cu 7 tipuri de cuie și 7 tipuri de plante, precum și cu o potcoavă veche. Acest preparat magic era recomandat a se consuma zilnic, câte 7 înghițituri, timp de 7 zile”, arată reprezentanții muzeului.

Colecția de reprezentări iconografice din bisericile de lemn transilvănene completate cu artefactele autentice din colecțiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei, propun o incursiune captivantă într-o Transilvanie necunoscută, în care practicile magice și simbolurile religioase coexistau într-un peisaj complex de credințe și superstiții.

Expoziția va fi deschisă la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, str. Memorandumului nr. 21, în perioada 27 noiembrie 2024 – 19 ianuarie 2025.

Primul tur al alegerilor prezidențiale a adus un rezultat șocant, în urma căruia candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR, Elena Lasconi, intră în turul 2.

Potrivit datelor Autorității Electorale Permanente, în urma votului național, după numărarea a 99,15% din voturi, pe primele trei locuri s-au clasat, în ordine, Călin Georgescu, cu 2.070.000 voturi (22,7%), și Marcel Ciolacu (PSD), cu 1.760.000 voturi (19,40%, urmați la mică distanță de Elena Lasconi (USR), cu 1.725.000 voturi (19%).

La aceste voturi, însă, s-au adăugat cele din diaspora, care au modificat finala, iar datele parțiale după numărarea a 88% dintre voturi din străinătate arată că Georgescu a mai primit 290.000 de voturi, Lasconi 180.000, iar Ciolacu doar 20.000.

Astfel, după centralizarea voturilor din țară și diaspora, parțiale, dar care nu mai pot modifica rezultatul final, în turul 2 al prezidențialelor au intrat Călin Georgescu, care a acumulat 2,3 milioane de voturi, și Elena Lasconi, cu 1,9 milioane de voturi,

Marcel Ciolacu a căzut pe locul 3, în afara finalei, având, în total, 1.780.000 de voturi.

Turul 2 al alegerilor prezidențiale va avea loc duminică, 8 decembrie.

Candidatul USR la Președinția României, Elena Lasconi, a câștigat, duminică, cele mai multe voturi și la Cluj-Napoca, municipiu condus de liberalul Emil Boc.

Astfel, potrivit rezultatelor parțiale prezentate în noaptea de duminică spre luni pe site-ul Autorității Electorale Permanente, Lasconi s-a clasat pe primul loc în opțiunile alegătorilor din orașul de pe Someș, cu 40,32%, după numărarea voturilor din majoritatea secțiilor.

Lasconi a fost urmată de independentul Călin Georgescu cu 10,82% podiumul fiind completat de Mircea Geoană (independent) cu 9,66%.

Urmează candidatul UDMR, Kelemen Hunir, cu 8,71% și Marcel Ciolacu (PSD) cu 8,29%.

De altfel, Elena Lasconi a câștigat cele mai multe voturi și în comuna Florești (36,97%), condusă de primarul PNL, Bogdan Pivariu.

Elena Lasconi, candidata USR, a obținut cele mai multe voturi în județul Cluj la alegerile prezidențiale de duminică, 24 noiemebrie, conform rezultatelor parțiale prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă.

În jurul orei 22,30, după ce a început numărarea voturilor în secții, pe primul loc la Cluj se afla candidatul independent Călin Georgescu.

Rezultat final. Elena Lasconi câștigă în județul Clujul. E urmată de Călin Georgescu și George Simion

Elena Lasconi a reușit să câștige în județul Cluj, în primul tur al alegerilor prezidențiale. După numărarea majorității voturilor din județ, candidata URS este pe primul loc cu 30,1% din voturi.

Lasconi este urmată de candidatul independent Călin Georgescu,cu 15,5% din voturile clujenilor. Pe locul trei în preferințele clujenilor se află liderul AUR, George Simion cu 10,91% din voturi.

Aceștia sunt urmați de Marcel Ciolacu, candidatul PSD, care a obținut 10,65% din voturi și Nicolae Ciucă, cu 9,6%  voturi.

Prezența la vot în județul Cluj, în primul tur al alegerilor prezidențiale, a fost de 57,40%.