E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani

Inaugurăm azi, în Cluj24, o nouă rubrică, în care marcăm ziua de naştere a unor personalităţi ale Clujului, cu precădere din mediul cultural. Primul sărbătorit al rubricii noastre este istoricul şi criticul literar Mircea Popa, care azi împlineşte 85 de ani. Avem şi regretul că rubrica noatră nu i-a „prins” şi pe Mircea Muthu (1 ianuarie 1944) şi pe Ion Mureşan (9 ianuarie 1955), cărora le urăm acum la mulţi ani cu bine!

Mircea Popa, 85

Istoricul şi criticul literar Mircea Popa s-a născut la 29 ianuarie 1939, în comuna Lazuri de Beiuş, judeţul Bihor. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii ‘Babeş-Bolyai’ din Cluj-Napoca, secţia română-istorie (1960), a devenit doctor în filologie (1970) cu o monografie despre Ilarie Chendi.

Profesor de liceu în Bihor, muzeograf la Muzeul Banatului din Timişoara (1960-1963), Mircea Popa a fost cercetător la Secţia de Istorie literară a Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca (din 1969), profesor universitar (din 1995) şi profesor consultant (din 2009) la Universitatea „1 Decembrie 1918”.

A debutat în revista „Steaua”, în anul 1963, cu un articol de istorie literară, iar apoi a colaborat cu reviste precum „Ateneu”, „Familia”, „Limbă şi literatură”, „Literatorul”, „Synthetis”, „Tribuna” sau „Viaţa românească”.

Editorial, Mircea Popa a debutat cu volumul „Ilarie Chendi” (1973). Au urmat culegeri de istorie literară, monografii: „Spaţii literare” (1974), „Ioan Molnar Piuariu” (1976), „Tectonica genurilor literare” (1980), „Istoria presei literare româneşti din Transilvania de la începuturi până la 1918” (1980, în colaborare), „Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu”(1982), „Convergenţe europene” (1996), „Reîntoarcerea la Ithaca” (1999), „M. Eminescu – contextul receptării” (1999), „M. Eminescu în Transilvania 1866-1918” (2000, în colaborare), „Homo militans” (2000), „Istoria presei româneşti din Transilvania de la începuturi până în 1918” (2003), conform „Dicţionarului general al literaturii române” (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).

A redactat, printre altele, două studii fundamentale referitoare la relaţiile dintre români şi maghiari: „Apropieri literare şi culturale româno-maghiare” (1999), „Andrei Veress – un bibliograf maghiar, prieten al românilor” (2006). Şi-a adunat, într-un volum, articolele dedicate culturii franceze şi relaţiilor noastre cu Franţa – „Sub semnul Franţei” (Cluj-Napoca, 2006), care conţine articole ce pun în lumină atracţia românilor pentru frecventarea unei culturi ce a avut o influenţă benefică asupra spiritualităţii autohtone. De asemenea, este autorul volumelor: „Victor Papilian” (2008), „Dicţionarul biografic al literaturii române”, I-II (2007), „Incursiuni în presa românească” (2009), „Uleiul din candelă” (2009), „Cărţi, manuscrise, biblioteci” (2010), „Continuităţi” (2010), „De la Est la Vest. Privelişti literare europene” (2010), „Panoramic jurnalistic” (2011).

Este membru în Societatea de Ştiinţe Filologice, Societatea Internaţională de Literatură Comparată, Academia de Ştiinţe, Literatură şi Arte (Oradea), membru de onoare al Asociaţiei „Ex-libris”. A fost preşedinte al Alianţei Civice – Cluj-Napoca (1999-2001), vicepreşedinte pe ţară (1999-2000).

De-a lungul carierei a primit numeroase premii între care: Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române (1978), Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Special al Festivalului Naţional de Poezie „Orfeu” (1998), Premiul Societăţii culturale „Lucian ” pentru exegeza operei blagiene (Sebeş-Alba, 1993, 2000), Premiul Salonului de Carte de la Timişoara (1996), Medalia jubiliară ‘Eminescu’ (2000), Diploma de excelenţă a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (2014).

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2003), Ordinul „Pentru învăţământ” în grad de comandor (2004), „Crucea transilvană a Arhiepiscopiei şi Mitropoliei Clujului” (2009), „Diploma de recunoştinţă a Congresului Spiritualităţii Româneşti” (2014).

În martie 2023, Mircea Popa a primit titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Beiuş.

Mircea Popa: „Sunt îndrăgostit de Avram Iancu”

„Trebuia să începeţi săptămâna trecută cu Mircea Muthu, că el chir la 1 ianuarie a împlinit 80 de ani. Şi a fost o lansare a lui la BCU. Bine faceţi, pentru că esta cazul să mai aduceţi în faţa publicului şi oameni care s-au dedicat culturii. Domnule, mediocritatea vine în faţă tot timpul, iar noi, ăştia, suntem lăsaţi, aşa, la margine, uitaţi.

Fiindcă Vasile George Dâncu mi-a scos o carte despre Avram Iancu, iar în acest an se împlinesc 200 de ani de la naşterea sa, vreau să vă spun cum m-am îndrăgostit de Iancu. Eu m-am născut lângă Beiuş, într-un sat numit Lazuri de Beiuş, unde tatăl meu a fost preot. După 23 august 1944, când, întorcând noi armele, ne-au devenit duşmani nemţii, ungurii. Ai mei, sub presunea sta enormă că vin peste noi ungurii, iar tatăl meu era cu temerea că popa, învăţătorul vor fi victime sigure, a făut o groapă în care au pus toate bunurile familiei, în grădină. Tata ne-a luat de ,mână, eu aveam 5 ani, şi pe jos am plecat prin pădure spre Vaşcău şi ne-am refugiat în munţi, într-o localitate numită Hălmăgel.

Acolo am găsit o casă unde am primit cazare, iar noi copiii ne întâlneam, că erau alţi refugiaţi acolo, şi jocul nostru era să urcăm pe un deal unde se afla o cruce a lui Iancu.

Totdeauna eu eram de partea lui Iancu şi ajungeam primul acolo sus, la cruce, şi acest simbol al eroismului lui Iancu şi al devotamentului lui pentru moţi, care este marcat prin acea cruce, pe mine m-a obsedat în timp şi iată că acum doi ani am scos această carte despre Avram Iancu. Una dintre iubirile mele este şi Eminescu şi cartea pe care o scote acum Dâncu este despre Eminescu”, a declarat, pentru Cluj24, Mircea Popa.

Mircea Popa: „Mă simt tânăr şi viguros”

Cu o vitalitate şi o memorie remarcabile, Mircea Popa ne-a povestit alert despre viaţa sa, dar mai ales despre viaţa autorilor români pe care îi iubeşte.

„Despre mine ce să spun?! Sunt singurul critic şi istoric literar din România, care am descoperit un scriitor necunoscut, pe care l-am introdus în circuitul larg al literaturii române, care a intrat în dicţionare şi în istoria literară. E vorba de un fabulist, a cărui operă era total necunoscută, un singur exemplar din carte se afla la BCU Cluj, iar eu, pe baza unor comparaţii, am scris un articol despre Nicolae Oţălea, primul autor de fabule româneşti.

Acum la 85 de ani, mă simt tânăr şi viguros. M-am ridicat de la laptop, fiindcă scriu această cuvântare, pe care trebuie s-o rostesc joi, la ora 12, la Uniunea Scriitorilor, când se lansează cartea mea despre Eminescu”, a mai spus Mircea Popa.