12 fetițe care nu au împlinit 15 ani au devenit mame la Cluj, în ultimii doi ani. Peste 170 de sarcini la adolescente

Datele Direcției de Sănătate Publică arată că fenomenul minorelor care devin mame rămâne o problemă serioasă în județul Cluj.

În anii 2024 și 2025 au fost înregistrate peste 170 de gravide cu vârste sub 19 ani, inclusiv cazuri de fete sub 15 ani. Autoritățile atrag atenția că reducerea acestui fenomen nu poate fi realizată doar prin intervenții punctuale, fiind nevoie de măsuri solide de prevenție, educație și implicare comunitară.

Fete care nu au împinit 15 ani, printre gravidele recenzate

Potrivit datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj, în anul 2024 au fost înregistrate 8 gravide cu vârsta sub 15 ani și 78 de gravide cu vârsta între 15 și 18 ani.

În anul 2025, numărul gravidelor sub 15 ani a fost de 4, iar 84 de gravide aveau vârste cuprinse între 15 și 18 ani. Datele confirmă persistența fenomenului sarcinilor timpurii, în special în zonele rurale sau în comunități vulnerabile din punct de vedere social.

Campanii medicale și educaționale în comunități vulnerabile

Autoritățile sanitare au derulat și continuă să desfășoare campanii medicale prin intermediul mediatorilor sanitari și al asistenților medicali comunitari, în special în zonele rurale sau marginalizate.

Acestea vizează activități de screening, vaccinări și informare privind sănătatea reproductivă, precum și sesiuni de educație despre alimentație, sănătatea copilului și prevenirea bolilor.

Rolul școlii și al comunității în prevenirea sarcinilor timpurii

La Prefectura județului Cluj a avut loc ședința Grupului de Lucru Interinstituțional dedicat prevenirii și gestionării fenomenului mamelor minore. În cadrul acesteia, Maria Forna, pefectul județului Cluj a subliniat importanța rolului școlii ca spațiu esențial de prevenție, prin adaptarea programelor educaționale, monitorizarea frecvenței școlare și derularea de activități de informare privind sănătatea reproducerii, relațiile sănătoase și drepturile copilului.

A fost evidențiată și necesitatea colaborării strânse dintre unitățile de învățământ, inspectoratul școlar, serviciile sociale și personalul medical, pentru identificarea timpurie a situațiilor de risc.

La nivel comunitar, autoritățile încurajează implicarea administrațiilor locale, a mediatorilor sanitari și școlari, a asistenților sociali și a organizațiilor neguvernamentale, pentru dezvoltarea unor campanii de informare adaptate specificului cultural și social al comunităților cu risc ridicat.

Protocol de Alertă Rapidă, adoptat în unanimitate

În cadrul ședinței dedicate acestui subiect a fost adoptat în unanimitate Protocolul de Alertă Rapidă, document care stabilește un flux informațional clar între instituțiile medicale, sociale, educaționale și de ordine publică.

Deși protocolul are un rol esențial în intervenția rapidă în cazurile identificate, autoritățile au subliniat că acesta trebuie utilizat și ca instrument de prevenție, pentru monitorizarea continuă a situațiilor de risc, prevenirea abandonului școlar și a excluziunii sociale.

Totodată, a fost evidențiată necesitatea formării profesionale continue a personalului implicat, respectiv cadre didactice, asistenți sociali, personal medical și polițiști, pentru recunoașterea timpurie a semnelor de risc și aplicarea unitară a procedurilor stabilite în Planul Județean de Acțiune.

„Prin implicarea directă în coordonarea acestui demers interinstituțional ne luăm angajamentul de a susține politici publice coerente de prevenire și gestionare a cazurilor mamelor minore din județul Cluj.

Ne vom concentra acțiunile pe educație, prevenție și intervenție timpurie, cu obiectivul de a reduce vulnerabilitățile sociale, de a sprijini copiii și familiile aflate în dificultate și de a consolida rolul comunității în protejarea interesului superior al mamelor și copilului”, a declarat prefectul Maria Forna.