Connect with us

CULTURA

FOTO. Călătorie în istoria portului popular la Cluj. Cusături și podoabe tradiționale, la expoziția „Ac de cojoc”

Publicat


Expoziția Ac de Cojoc poate fi vizitată în perioada 9 mai-28 iulie 2024, la Palatul Reduta, din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, pe str. Memorandumului, nr. 21, Cluj-Napoca.

Expoziția include pieptare, cojoace, chimire (curele, brâuri de piele), căciuli de blană, încălțăminte, podoabe, pungi de bani, săculețe de tutun, straițe de piele (traistă, tolbă), unelte din piele și obiecte utilitare, jucării, instrumente muzicale, din perioada secolelor XIX-XX. Exponatele provin din mai multe zone etnografice.

Costumul țărănesc oferă informații despre statutul social, care poate fi identificat atât prin natura materialelor, a calității acestora, prin paleta cromatică folosită, cât și prin suprafața brodată cu diverse modele tradiționale. Printre meseriile specifice se numără tăbăcăritul, prelucrarea pieilor, cojocăritul, opincăritul, curelăritul.

Motivele broderiilor și materialele folosite

Cele mai întâlnite modele decorative se numesc „pui”, „pene”, „flori”, „floarea de mijloc”, „floarea de buzunar”, „floarea de cap”.

În unele zone etnografice se folosesc inclusiv motive zoomorfe, precum șarpele, păunul, racul. De asemenea, se folosesc și cele geometrice astrale, ca Soarele, Luna, rombul, punctele, cruciulițele.

Pentru cusături se folosește lâna vopsită în diverse culori (negru, maro, roșu, verde, galben), lânică (industrială, naturală, sintetică), bumbac, mătase, fire metalice, fâșii subțiri din piele, ornamente din bucățele de oglindă, capse și bumbi metalici, mărgele și ciucuri de ață. Pentru albirea pieilor se folosea ipsosul, iar pentru vopsirea opțională a acestora se foloseau coloranții chimici, mai rar cei naturali.

Printre materialele folosite, se regăsesc bucățile de hârtie colorată, zăgara (margine de material țesut special, croșetat sau de catifea), blana de miel (astrahan), oi, capre, bovine, cabaline, taurine, porcine, vulpi, râși, jderi, dihori, lupi etc. Pentru membranele de tobe, cea mai apreciată era pielea de câine.

Interviu cu muzeograful Sebastian Paic

I.M.: Cum ați reușit să adunați această colecție impresionantă de exponate?

S.P.: Obiectele din expoziție fac parte din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Ele au fost adunate de-a lungul timpului de etnografii care au făcut cercetări de teren de-a lungul istoriei muzeului. O parte dintre ele provin din colecții mai vechi, care au fost achiziționate de muzeu.

I.M.: Ce cuvinte rostite de mentorul dumneavoastră, domnul profesor Ioan Sorin Apan, v-au rămas întipărite în minte și în suflet?

S.P.: Da… Sunt cuvinte, momente importante și mai ales trăirile spirituale, pe care le-am avut alături de profesorul Apan. E greu să mă gândesc acum la o apoftegmă. El a fost cel care a reușit să mă facă să înțeleg diferența dintre o interpretare de suprafață și posibilitatea de a explora sensurile în profunzime.

De asemenea, de la el am reușit să învăț să identific piesele etnografice vechi și elementele, faptele de folclor și cele etnografice mai vechi, să le pot poziționa pe scara temporală, ceea ce este un câștig extraordinar. A fost un început de drum foarte norocos, pentru că a avea un mentor este un noroc, un hazard.

Asociația studențească Zestrea

I.M.: Spuneți-mi mai multe, vă rog, despre Asociația studențească Zestrea, condusă de dumneavoastră.

S.P.: Este o asociație studențească, în măsura în care, am înființat-o pe vremea când eu și colegii mei  eram studenți. În 2014 a luat ființă în mod oficial ca persoană juridică, dar grupul a existat dinainte. Avem mai multe direcții de activitate.

Pe de o parte, meșteșugurile, deoarece consider că este foarte important ca atunci când ești pasionat și vrei să aprofundezi cultura tradițională, să o ai și la mână, ca să zic așa. Să înțelegi lumea țăranului și mai ales partea materială, de patrimoniu material, tehnic, iar lucrurile nu sunt așa de simple. Bănuiesc că oricine știe sau intuiește că a țese sau a coase nu este un lucru ușor și există foarte multe tehnici și foarte multă informație.

La colindat în Maramureș

Apoi, am desfășurat în grupul nostru, poate ăsta este și cel mai tare experiment, anume, acela al dobândirii perspectivei interne, al experienței în teren în momentul de sărbătoare și, pentru asta deja de 12 ani, neîntrerupt, mergem la colindat în sate bune păstrătoare de tradiții, în Țara Lăpușului, în Maramureș, unde am fost de cele mai multe ori, în zona Bistriței.

Am experimentat cum este să fii colindător, în măsura în care poate un modern urban să retrăiască experiența omului de la țară de acum 100 de ani. Este o experiență, care nu poate fi descrisă pe deplin în cuvinte, se poate numai trăi. Am încercat să o comunicăm și altora prin spectacole, cea de-a treia direcție, o abordare nu neapărat de ansamblu profesionist și, așa cum este firesc pentru o asociație de genul acesta, nu am mizat foarte mult pentru o promovare prea intensă.

Provocările de pe teren

I.M.: Ce greutăți ați întâmpinat până acum în călătoriile dumneavoastră printre țăranii de la care ați cumpărat aceste piese?

S.P.: Greutăți nu sunt. Sigur că terenul are provocările lui, dar la urma urmei, fac parte din experiența aceasta de cunoaștere și trebuie luat ca atare orice moment, situație, întâmplare și prin ele să înțelegi cum este, de fapt, lumea țăranului de acum, pentru că în ziua de astăzi, întâlnești omul de astăzi; nu poți să mergi în teren și să întâlnești omul de acum 100 de ani, decât în mod indirect, prin amintirile celor de acum despre cei de dinainte și prin obiectele care au rămas de la ei. În felul acesta se poate reconstitui o imagine.

Este o experiență, o bucurie. Greutăți… nu le-aș numi așa. Fac parte din experiența de teren. Orice se întâmplă în teren, de fapt, conturează această perspectivă bogată. Sau poate am avut eu noroc.

O colecție care s-a bucurat de recunoaștere

I.M.: Cum a fost primită, la început, această intenție a dumneavoastră de a salva aceste piese?

S.P.: Pe de-o parte, am încercat să salvez piesele care sunt în colecția mea personală, care a început cu mult înainte să lucrez la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Acum, depinde, la cine ne raportăm. Este o colecție care s-a bucurat de recunoaștere, de prestigiu. Desigur, apoi, încetul cu încetul, au apărut mai multe colecții.

După cum spuneam, eu nu mizez foarte mult pe o promovare agresivă, mai ales în ultima vreme, consider că media este sub o dictatură a mass-mediei, iar internetul este un mediu care poate fi asemuit cu o groapă foarte mare de noroi, în care dacă arunci o picătură de apă nu contează, așa că îmi evaluez foarte bine poziția față de acestea. De fiecare dată când scriu ceva pe internet, imediat regret, de asta scriu și foarte rar și de fiecare dată efectele sunt opuse celor pe care mi le propun.

„Jumătate din valoarea obiectului colecționat este informația din spatele lui”

Dar este foarte bine că există o colecție și îi îndemn pe toți cei care iubesc cultura tradițională și își permit să investească, să facă lucrul acesta, cu mențiunea că, după părerea mea, jumătate din valoarea obiectului colecționat este informația din spatele acelui obiect. A construi o colecție întreagă din piese cumpărate de pe internet duce la o colecție pe jumătate.

Spre exemplu, am găsit un costum de Muscel în Botoșani. Dacă nu l-aș fi găsit eu în teren și n-aș ști care este povestea costumului, cum a ajuns acolo, nu-i rămâne colecționarului, etnografului decât să presupună. În cazul acesta era povestea unei familii din timpului războiului. O familie de refugiați a fost primită și drept recompensă, în semn de mulțumire, a primit acest cadou.

O poveste care ascunde mult mai multă informație legată de perioada istorică și de asemenea, de o istorie afectivă, personală. Aș vrea să mai adaug un lucru foarte important. Iată cât de important este să zonezi și să știi să dai importanța cuvenită zonei etnografice și cunoașterii acesteia, pentru că, de fapt, a cunoaște bine zona etnografică din care provine o piesă înseamnă să ai o poartă deschisă către înțelegerea unor fenomene sociale, antropologice, istorice, culturale.

Contactul cu bunica: „Așa am învățat să iubesc etnografia”

I.M.: Spuneți-mi, vă rog, mai multe despre bunica dumneavoastră, cu ale cărei piese v-ați început colecția.

S.P.: Este cea mai importantă sămânță a pasiunii mele pentru etnografie, prima. Contactul cu bunica mea a fost modelator. Ea era parte din acea lume tradițională. Era și descântătoare și cântătoare și țesătoare și bocitoare. A fost o experiență care mi-a deschis perspectiva, o fereastră către acea lume. Așa am învățat să iubesc etnografia, la care s-a adăugat al doilea pas extrem de important și, unul fără celălalt ar fi făcut să nu fiu azi un etnograf, poate eram un chimist fericit și, anume, întâlnirea cu profesorul Apan. Îmi e foarte dor de amândoi.

I.M.: Care sunt piesele dumneavoastră preferate din colecția personală?

S.P.: Greu de spus. Asta este o întrebare similară cu aceea despre copilul preferat. N-aș putea să spun care este. Sigur că sunt piese mai valoroase din punct de vedere etnografic, mai vechi, mai noi, care au o oarecare încărcătură personală, memorialistică. Am piese pe care le-am cumpărat și de pe internet, nu poți să fii înafara sistemului, înafara lumii în care trăim.

Ceea ce este mai definitoriu este că descopăr, de multe ori, că pentru mine funcția estetică sau aspectul estetic al costumului tradițional și al pieselor etnografice este cel mai puțin important. Uneori parcă sunt orbit și nu văd că un obiect este sau nu este frumos, pentru că mai degrabă mai important pentru mine este altceva, acea valoare etnografică, povestea lui.

Tradiția, un fenomen viu

I.M.: Care este cea mai fascinantă poveste pe care ați întâlnit-o până acum?

S.P.: Nu vreau să le pun neapărat într-o ordine. Și faptul că în spatele unui obiect, după cum spuneam mai devreme, este o poveste despre război, despre vremuri grele. Multe dintre piesele etnografice, de fapt, arată fireasca evoluție și schimbarea lucrurilor.

Descopăr cum atitudinea normală a omului de la țară, de acum 50-100 de ani, față de haina lui este cea pe care o avem și noi astăzi, o haină veche. Pentru ochiul etnografului, al pasionatului și pentru cel al omului modern poate este altceva, dar pentru el era pur și simplu o haină, care în momentul în care nu mai era de sărbătoare devenea de lucru, ajungea și cârpă cu care ștergea pe jos sau o punea să nu îi fie frig câinelui. Ce e important în spatele poveștilor de genul acesta este că atâta timp cât omul se raportează la haină, fără să îi dea o importanță etnografică, atâta timp omul acela este parte dintr-un sistem tradițional.

În momentul în care vede altceva, ceea ce vedem și noi, înseamnă că omul acela nu mai face parte din sistemul pe care îl idealizăm atât și din ce în ce mai des se întâmplă lucrul acesta. Dar nu vreau să se înțeleagă că jelesc din cauza pierderii tradiției. Eu cred că ea este un fenomen viu, așa cum este și limba. Cea din secolul al XIX-lea este foarte diferită de limba lui Coresi și foarte diferită de limba din ziua de astăzi. Asta nu înseamnă că limba română s-a pierdut, ci pur și simplu se transformă. Așa este și cu tradiția. Ea se schimbă.

Ceea ce ne definește pe noi din punct de vedere cultural ca români, pentru că suntem aici, în România, iar eu sunt de etnie român, este un complex cultural extrem de bogat, de complicat care este diferit de cel al bunicii mele, de cel al stră stră-bunicilor mei, dar asta nu înseamnă că s-a pierdut esența. Nu sunt de acord cu ideea asta, cu frica asta, că ne pierdem tradițiile. Discursul acesta îl găsim și în articole de acum 150 de ani. Nu e chiar așa, ci ele se transformă. Sunt mult mai liniștit, nu am această angoasă culturală și cred că este o atitudine mai sănătoasă.

Copilăria la țară

I.M.: Ce vă plăcea cel mai mult să faceți atunci cand erați copil?

S.P.: Fără îndoială, dacă îmi aduc aminte de copilărie, îmi aduc aminte de momentele petrecute la țară, nu la Brașov, acasă, în oraș, cu mult mai multă intensitate. Pentru mine, copilăria la țară a însemnat „copilăria”, cu litere mari, a însemnat libertatea, cunoaștere, începuturile cunoașterii, dobândirea anumitor atitudini formatoare, formative.

Deși am petrecut mai puțin timp la țară este primul lucru de care îmi aduc aminte, iar ce îmi plăcea să fac, ca oricărui copil, joaca. Dar, revenind în sfera etnografiei, poate că s-a și observat lucrul acesta, pentru că bunica mea ironiza un pic atitudinea asta, îmi plăcea foarte mult să stau lângă bătrâni și să ascult poveștile lor, să observ ce fac în momentele de zi cu zi, dar mai ales, în momentele de sărbătoare și de ritual, pentru că am avut parte de foarte multe momente de genul acesta, mai ales din ciclul vieții, nunta și înmormântarea le-am întâlnit foarte des în copilărie la țară. Am făcut fără să știu și fără să-mi fi propus foarte multă observație de teren, fără să știu că așa se numește.

I.M.: Ce alte pasiuni aveți?

S.P.: Prima facultate pe care am făcut-o, din pasiune, cea de chimie, am și lucrat într-un laborator de cercetare până ce am schimbat macazul, diametral opus. Am avut norocul să am în apropiere oameni de la care să învăț multe lucruri. Tot în sfera etnografiei, am învățat meșteșuguri tradiționale, încondeiatul ouălor, icoană pe sticlă, crestături în lemn, măști tradiționale, opinci. Cred că sunt norocos să am mai multe pasiuni legate între ele în felul acesta și de ceva vreme încoace îmi descopăr pasiunea pentru grădinărit, se extinde paleta.

Interviu cu muzeografa Laura Cristina Pop

I.M.: Cum a luat naștere această inițiativă de a organiza expoziția?

L.C.P.: Expoziția noastră își are sursa în primul rând în pasiunea noastră pentru obiectul etnografic, pentru obiectul de piele, de blană și își are rădăcinile, practic, în vechea pasiune pentru etnografie, motiv pentru care ne aflăm angajați în acest muzeu și absolvenți de etnologie.

I.M.: Povestiți-mi, vă rog, despre momentul în care v-ați descoperit pasiunea pentru etnografie, etnologie.

L.C.P.: Eu sunt absolventă de liceu de informatică. În vremea în care am absolvit liceul era foarte la modă politehnica, așa că am început politehnica și în anul trei de facultate, odată cu venirea libertății, a revoluției, am decis să îmi urmez adevărata cale și am devenit studentă la litere, la română-etnologie, a doua generație de studenți de etnologie, o generație cu 5 ani de studiu. Așa că de atunci se trage pasiunea pentru etnologie, etnografie și pentru acest domeniu.

Atenție pentru detaliu, pentru frumos, pentru armonie

I.M.: Din cercetările dumneavoastră ce anume v-a fascinat?

L.C.P.: Pot spune că încă de când eram copil am fost fascinată de armonia obiectului tradițional în care regăsești o formă utilă dublată de o mare atenție pentru detaliu, pentru frumos, pentru armonie și practic în colecțiile muzeului nostru se regăsesc multe obiecte care dau dovadă de perfectă armonie, chiar pot spune că lucrarea de absolvire a facultății, nu mai țin minte cum se numea atunci, a fost despre numărul de aur, număr care întruchipează practic tot ce înseamnă armonia naturală, etnografică transpusă într-un număr.

I.M.: Care sunt exponatele dumneavoastră preferate din arhiva muzeului?

L.C.P.: Sunt exact aceste obiecte din piele, blană, pe care nu o să le vedeți foarte mult expuse, pentru că sunt prețioase, vulnerabile și manipularea lor înseamnă o agresiune și pentru ele. Ce vedeți acum nu este o expoziție care se întâmplă foarte des. Nu întâmplător, Sebastian și cu mine suntem cei care au făcut această expoziție și nu alta.

„Îmi place viața mea. Aș mai putea trăi una”

I.M.: Ce alte pasiuni aveți?

L.C.P.: Am multe pasiuni, nu-mi ajunge timpul. Pe lângă că am venit aici din pasiune, chiar după ce am terminat facultatea am venit aici, după ce am părăsit un pic locul, dar m-am reîntors, îmi place să citesc, să călătoresc, să fac obiecte din piele, să mă duc la filarmonică, la operă, îmi place viața mea. Aș mai putea trăi una.

I.M.: Aveți vreun vis care nu s-a putut realiza până acum?

L.C.P.: Nu cred. Mă pot declara o persoană împlinită și chiar spun, de multe ori, că am tot ce îmi trebuie, nu am la ce să mai tânjesc. Sunt o persoană realizată și, cum spune soțul meu, sunt fericită.

Portul popular al minorităților

I.M.: La ce vă gândiți atunci când priviți o piesă din portul popular al minorităților?

L.C.P.: În primul rând, îmi place să îmi încânt ochiul, pentru că de la minorități avem ce învăța, nu mai departe de cojocul săsesc care este un obiect deosebit, deoarece uitându-te la el te poți delecta ore în șir, dacă vrei și, până la tehnicile pe care uneori minoritățile le folosesc în alt fel decât noi. În al doilea rând, este multă istorie în spatele fiecărui obiect al minorităților și ne dăm seama că a existat și există diversitate.

I.M.: Ce anume v-a șocat sau v-a impresionat din cercetarea dumneavoastră asupra istoriei minorităților?

L.C.P.: Există momente șocante în toate istoriile și nu cred că putem spune că numai în istoria minorităților ne-a șocat ceva. Cred că sunt momente istorice care șochează pe oricine și depinde de pe ce parte a baricadei te poziționezi. Nu cred că vă pot da un răspuns tranșant la întrebarea asta.

„O expoziție înseamnă o muncă intensă”

I.M.: Ce vă plăcea cel mai mult să faceți atunci când erați copil?

L.C.P.: Când eram copil mă jucam foarte mult, singură, cu prietenii, aveam păpuși, îmi imaginam o altă realitate îmbrăcând, dezbrăcând, croind și aranjând viața păpușilor. Clar, pe vremea noastră, păpușa era, a fetelor mai ales, de bază. Mă jucam foarte mult în parc, cum ziceam noi, „la bară”, eram un soi de Nadia Comăneci, toate fetele, așa că aveam genunchii juliți și coatele la fel și ne vedeam toate la paralele și la capră, bârnă, era frumos.

I.M.: Ce expoziție ați dori să organizați în viitor?

L.C.P.: Încă nu vă pot spune pentru că depinde de foarte mulți factori. O expoziție înseamnă o muncă intensă. Cu siguranță, împreună cu colegul meu vom mai încerca să organizăm expoziții, să vedem, în funcție de ce urmează, pentru că depozitele noastre conțin destule colecții interesante și ar fi ce să mai scoatem la lumină. Orice mișcare și mutare a obiectelor presupune o uzură pentru ele.

Laura Cristina Pop și Sebastian Paic sunt muzeografi în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. De asemenea, aceștia sunt cei doi curatori ai expoziției Ac de cojoc.

Ioana Mărcuțianu



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Ce mai face Autostrada Transilvania? Nădășelu – Zimbor – Poarta Sălajului, muzeul A3

Publicat

a3

Lucrările la Autostrada Transilvania au oprire la pornire. Tronsonul Nădășelu – Zimbor – Poarta Sălajului este la stadiul din 2022. Optimist, termenul de dare în folosință ar fi finalul lui 2026. Cauzele tergiversării se află undeva în curtea CNAIR.

„Amintirile ne chinuiesc, amintirile ne răscolesc… pe Autostrada Transilvania. Ne gândim cu jind la vremurile demult apuse, din 2021 și început de 2022, când cei de la UMB mutau, la propriu, dealurile transilvănene de pe A3 Nădășelu-Zimbor-Poarta Sălajului.

a3

FOTO. Ce mai face Autostrada Transilvania? Nădășelu – Zimbor – Poarta Sălajului, muzeul A3

Din acea mobilizare exemplară a rămas doar o palidă umbră, antreprenorul fiind concentrat pe A7 Buzău-Focșani, așa cum bine știți. Prin 2021 visam să circulăm în 2023, cel târziu în 2024. Dar acum ne luăm adio inclusiv de la 2025, sperând să ne încadrăm în jalonul PNRR, 2026.

a3

Argumentele sunt simple și evidente. CNAIR a extins, a treia oară dacă am numărat noi bine, termenele de finalizare în 28.07.2026 pentru Nădășelu-Zimbor, respectiv 14.12.2026 pe Zimbor-Poarta Sălajului, conform ultimului grafic de execuție aprobat și raportat public.

De ce le-a extins? Pe scurt, fiindcă nu și-a făcut treaba. Licitația pentru viaductele suplimentare pe traseul modificat de alunecările de teren s-a finalizat cu vreo doi ani de întârziere, acordul de mediu s-a revizuit în pas de melc, suprafețele forestiere nu sunt eliberate în totalitate, iar nodul Românași de la capătul din nord nu are încă un constructor.

a3

„Le va fi foarte greu să termine în 2026 și să se încadreze în cerințele PNRR”

Chiar și în aceste condiții, lotul Zimbor-Poarta Sălajului ar putea fi deschis în 2025 dacă oficialii CNAIR închid în următoarele luni licitația nodului Românași fără de care tronsonul este muzeu. Și, evident, dacă cei de la UMB decid să își apere blazonul și aduc niște forțe suplimentare ca să dea gata autostrada. În caz contrar, toate șansele să intre în 2026 în al 7-lea an de contract!

Pe Nădășelu-Zimbor avem desigur problema celor două viaducte de pe traseul modificat la Nădășelu și Topa Mică: 9 luni proiectare și alte 18 de execuție. UMB nu a participat la licitația aceasta și contractul a ajuns la turcii de la Ozaltin, fiind semnat pe 5 iunie 2024. Le va fi foarte greu să termine în 2026 și să se încadreze în cerințele PNRR.

a3

Contractele au fost semnate cu UMB în 26.06.2020 pe Zimbor-Poarta Sălajului și în 22.09.2020 pe Nădășelu-Zimbor cu ordine de începere emise în 31.05.2021, respectiv 25.01.2021. Ambele prevăd 12 luni de proiectare și 24 de execuție.

În loc de concluzie, arătăm noi elefantul din cameră: urmează încă vreo 2 ani de avans cu lingurița pe Nădășelu-Poarta Sălajului sau vom vedea un șantier reînviat?”, scrie pe pagina de Facebook a Asociației Pro Infrastructură.

Foto: Facebook Asociația Pro Infrastructură

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Stradă BLOCATĂ în Cluj-Napoca de un șofer care a reușit o parcare deloc SMART

Publicat

Stradă blocată la Cluj-Napoca

Nervi și claxoane la Cluj-Napoca, după ce un șofer a reușit să “execute” o parcare care aproape a blocat în totalitate o stradă cu sens unic.

Ceilalți participanți la trafic au trecut cu greu de mașină.

Stradă BLOCATĂ în Cluj-Napoca de un șofer care a reușit o parcare deloc SMART

Strada Vasile Alecsandri, care face legătura între Calea Moților și strada Cardinal Iuliu Hossu a fost blocată luni după amiaza de un șofer cu mașină cu număr de Buzău.

Acesta a parcat jumătate pe trotuar, jumătate pe stradă și a blocat astfel accesul celor care aveau mașini mari.

Foto: Info trafic Cluj-Napoca24h

Citește mai departe

EVENIMENT

DEER, explicații privind pana majoră de curent din Florești, din 12 iulie. Floreștenii, fără electricitate și luni

Publicat

De

Pană majoră de curent în Florești

Pana majoră de curent din Florești, care a lăsat, vineri, 12 iulie, peste 100 de străzi fără electricitate, a fost provocată de un incident tehnic, au transmis reprezentanții Distribuție Energie Electrică Romania S.A. (DEER) pentru Cluj24.ro

Locuitorii din Florești s-au plâns de faptul că întreruperile de curent sunt tot mai frecvente, dar și de faptul că nu au cum contacta ușor furnizorul pentru a afla informații.

Între timp, o nouă pană de curent a fost semnalată luni, 15 iulie, în comuna Florești.

O nouă pană de curent în Florești

luni, 15 iulie, în judrul orei 18,58, zeci de străzi din comuna de lângă Cluj-Napoca au rămas, din nou, fără electricitate. Timpul de remediere a problemelor de alimentare este de 4 ore, respectiv ora 22.58.

Oamenii sunt exasperați și spun că acest lucru a început să se întâmple în fiecare zi.

Vezi AICI străzile afectate.

DEER, explicații privind pana majoră de curent din Florești, din 12 iulie.

“În data de 12.07.2024, la ora 17:25 a fost înregistrat un incident tehnic, cauza producerii acestuia fiind defectarea cablului de medie tensiune  între posturile de transformare PT CARTIER 5 FLOREȘTI și PT FAGULUI.

La acest moment cablul de medie tensiune a fost reparat si situația a fost remediată, revenindu-se la schema normală de funcționare pentru consumatorii din localitatea Florești”, au transmis reprezentanții DEER pentru Cluj24.ro.

Mii de locuitori fără curent electric într-o zi toridă

Mii de locuitori de pe mai bine de 100 de străzi din comuna Florești au rămas vineri fără curent electric.

Avaria a fost semnalată la ora 17:30, iar reluarea furnizării curentului era estimată pentru ora 20.00.

Din fericire pentru floreșteni, pe mai multe străzi furnizarea curentului electric a fost reluată mai devreme.

Floreștenii au reușit cu greu să obțină informații

O altă problemă ridicată de locuitorii din Florești este aceea că atunci când încearcă să obțină informații dau doar de roboți.

Reprezentanții DEER au răspuns și la această problemă și au făcut prezicări cu privire la modul în care se face comunicarea. Respectiv online.

“În cazul întreruperilor accidentale în alimentarea cu energie electrică, utilizatorii sunt încurajați să utilizeze canalele de comunicare online.

Astfel, la această adresă, se poate folosi formularul pentru sesizări și reclamații, iar pe site-ul DEER, la secțiunea utilizatorii pot accesa harta interactivă cu toate întreruperile programate și accidentale, cu informații actualizate.

Utilizatorii vor putea să verifice online, în permanență, dacă locul lor de consum este sau va fi afectat de întreruperile de energie planificate și neplanificate, precum și ziua și ora la care este preconizată finalizarea lucrărilor de realimentare a utilizatorilor.

De asemenea, Asistentul virtual ChatVolt poate oferi informații rapide și actualizate privind întreruperile în alimentarea cu energie electrică, suport în transmiterea indexului autocitit și va înregistra sesizările privind deranjamentele, printr-o interacțiune automată, rapidă si ușor de utilizat, simplificând procesul de sesizare a deranjamentelor, oferind asistență automatizată consumatorilor, pentru cele mai frecvente întrebări”, au transmis reprezentanții DEER.

 

 

 

 

Citește mai departe

EDUCATIE

Examen de titularizare Cluj. ATENȚIE, profesori. Două centre, relocate din cauza CANICULEI

Publicat

De

Examenul de titulatizare are loc miercuri, 17 iulie

Profesorii clujeni vor susține miercuri, 17 iulie, proba scrisă din cadrul concursului național de ocupare a posturilor, catedrelor didactice vacante sau rezervate din învățământul preuniversitar.

Examenul de titularizare se va desfășura pe caniculă, iar din acest motiv Inspectoratul Școlar Cluj a luat măsuri speciale în acest an pentru a oferi condiții cât mai bune cadrelor didactice.

Examen de titularizare Cluj. ATENȚIE, profesori. Două centre, relocate din cauza CANICULEI

În contextul temperaturilor extreme anunțate pentru această perioadă, Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Cluj a decis luarea unor măsuri pentru reducerea disconfortului termic al candidaților și asigurarea asistenței medicale pe parcursul desfășurării probei scrise, din data de 17 iulie 2024.

Centre de examen relocate la Cluj-Napoca

În acest sens, pentru asigurarea ventilației corespunzătoare în toate spațiile în care urmează să se susțină examenul de titularizare, IȘJ Cluj anunță schimbarea locației pentru două dintre centrele de concurs:

  • CENTRUL DE CONCURS NR. 2, de la COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC “GHEORGHE LAZĂR” CLUJ-NAPOCA, Str. Alexandru Vaida Voevod Nr. 55, Cluj-Napoca – în care se susține concursul pentru disciplinele: învăţământ preşcolar – educatoare (linia română/ linia maghiară/ linia germană/ linia rromani), învăţământ antepreşcolar – educator-puericultor se va muta la LICEUL TEORETIC “ONISIFOR GHIBU” din CLUJ-NAPOCA, Str. Al. Vlahuță, nr.12, Cluj-Napoca
  • CENTRUL DE CONCURS NR. 5, de la COLEGIUL NAȚIONAL ”GHEORGHE ȘINCAI” CLUJ-NAPOCA, Str. Avram Iancu, Nr. 33, CLUJ-NAPOCA – în care se susține concursul pentru disciplinele: geografie, istorie, filosofie, logică, argumentare și comunicare, gândire critică și drepturile copilului-educație interculturală-educație pentru cetățenie democratică-educație financiară-studii sociale, psihologie, arte (Arte plastice/vizuale-artistice – toate specializările), educaţie muzical-artistică, educaţie muzicală specializată (toate specializările), arta actorului/teatru, coregrafie, religii/discipline teologice de specialitate (toate cultele), se va muta la COLEGIUL ORTODOX “MITROPOLITUL NICOLAE COLAN“, CLUJ-NAPOCA, Str. Meseriilor, nr.20, Cluj-Napoca.

Numărul de aparate de aer condiționat, suplimentate la alte centre de examen

De asemenea, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj, I.Ș.J. Cluj a suplimentat numărul de aparate mobile de aer condiționat, precum și sursele alternative de curent, la CENTRUL DE CONCURS NR. 1.

Acesta se află la ŞCOALA GIMNAZIALĂ ”OCTAVIAN GOGA” CLUJ-NAPOCA, (Aleea Peană, Nr. 16, CLUJ-NAPOCA).

Aceleași măsuri au fost luate și la CENTRUL DE CONCURS NR. 4, de la COLEGIUL DE SERVICII ÎN TURISM “NAPOCA” CLUJ-NAPOCA (Str. Taberei Nr. 3 CLUJ-NAPOCA.

Care sunt cele 6 centre de examen

În județul Cluj, proba scrisă a examenului de titularizare se organizează pentru 64 de discipline, în 6 centre de concurs, după cum urmează:

  • CENTRUL DE CONCURS NR. 1_ ŞCOALA GIMNAZIALĂ ”OCTAVIAN GOGA” CLUJ-NAPOCA, Aleea Peană, Nr. 16, CLUJ-NAPOCA/ pentru disciplinele: învăţământ primar – învăţători (linia română/linia maghiară /linia germane/ linia rromani).
  • CENTRUL DE CONCURS NR. 2 MUTAT la LICEUL TEORETIC “ONISIFOR GHIBU” din CLUJ-NAPOCA, Str. Al. Vlahuță, nr.12, Cluj-Napoca; pentru disciplinele: învăţământ preşcolar_educatoare (linia română/linia maghiară/linia germană /linia rromani), învăţământ antepreşcolar-educator-puericultor.
  • CENTRUL DE CONCURS NR. 3_ COLEGIUL TEHNIC “ANA ASLAN” CLUJ-NAPOCA Str., Decebal, nr. 41, CLUJ-NAPOCA / pentru disciplinele: învățământ special – educatoare/educator, învăţător-educator, învăţător itinerant și de sprijin, profesor-educator, profesor itinerant și de sprijin, profesor psihopedagog, psihopedagogie special, profesor psihopedagogie specială pentru o catedră de educație special, profesor în centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică, profesor în centre logopedice.

Citetește și: 13 profesori clujeni au obținut nota 10 la concursul de titularizare. Sunt cei mai mulți din țară. Promovabilitate de 90,06%

  • CENTRUL DE CONCURS NR. 4_ COLEGIUL DE SERVICII ÎN TURISM “NAPOCA” CLUJ-NAPOCA Str. Taberei Nr. 3 CLUJ-NAPOCA/ pentru disciplinele: fizică, chimie, biologie, disciplinele tehnologice (toate specializările: mecanică, electrotehnică, electromecanică, electronică şi automatizări, telecomunicaţii, textile/tricotaje și confecții textile, finisaj textile, construcţii şi lucrări publice/construcții, instalaţii pentru construcţii, chimie industrial, protecţia mediului, industrie alimentară, agricultură/horticultură, zootehnie, prelucrarea lemnului, economie, educaţie antreprenorială, economie aplicată, economic, administrativ comerţ şi sevicii, economic, administrativ, poştă, alimentaţie publică şi turism, transporturi rutiere, media poligrafie/tehnici poligrafice, estetică şi îngrijirea corpului omenesc, educaţie tehnologică, alimentaţie publică/ alimentaţie publică), pregătire şi instruire practică( toate specializările), activităţi de pre-profesionalizare, cercurile din domeniul tehnico-ştiinţific de la Palatul şi cluburile copiilor.
  • CENTRUL DE CONCURS NR. 5 MUTAT LA COLEGIUL ORTODOX “MITROPOLITUL NICOLAE COLAN“, CLUJ-NAPOCA, Str. Meseriilor, nr.20, Cluj-Napoca – pentru disciplinele: geografie, istorie, filosofie, logică, argumentare și comunicare, gândire critică și drepturile copilului – educație interculturală – educație pentru cetățenie democratică – educație financiară – studii sociale, psihologie, arte ( Arte plastice/vizuale-artistice – toate specializările), educaţie muzical-artistică, educaţie muzicală specializată (toate specializările), arta actorului/teatru, coregrafie, religii/discipline teologice de specialitate(toate cultele).
  • CENTRUL DE CONCURS NR. 6_ ŞCOALA GIMNAZIALĂ ”ION AGÂRBICEANU” CLUJ-NAPOCA, Str. Grădinarilor, Nr.1, CLUJ-NAPOCA/ pentru disciplinele: aria curriculară limbă şi comunicare (limba română, limba latină, limba maghiară-maternă, limba engleză, limba franceză, limba germană, limba germană-maternă, limba italiană, limba rromani- maternă, limba spaniolă), matematică, informatică/tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, educaţie fizică şi sport, pregătire sportivă de specialitate (toate specializările), kinetoterapie.

1.874 de candidați pentru peste 2.100 de posturi scoase la concurs

În județul Cluj, numărul posturilor scoase la concursul național de ocupare a posturilor/ catedrelor didactice vacante/rezervate din unităţile de învăţământ preuniversitar, în sesiunea 2024, este de 2.186.

Dintre acestea, 259 de posturi sunt pentru angajare în învățământ pe durată nederminată.

Pentru susținerea probei scrise, în județul Cluj, s-au înscris 1.874 de candidați, dintre care 384 candidați sunt din promoția curentă.

Cea mai mare concurență este la învățămțntul preșcolar

Disciplinele de concurs cu cel mai mare număr de candidați înscriși sunt:

  • învățământ preșcolar în limba română (395 candidați),
  • învățământ primar în limba română (272 candidați),
  • psihopedagogie/ consiliere psihopedagogică (151 candidați),
  • educație fizică și sport (168 candidați),
  • limba și literatura română (105 candidați), limba și literatura engleză/franceză/germană (114 candidați).

Durata examenului este de 4 ore

Proba scrisă va începe la ora 9:00. Candidații vor fi prezenți în sala de concurs cel mai târziu la ora 8:00.

Durata de redactare a lucrărilor scrise este de 4 (patru) ore, de la primirea subiectelor, cu posibilitatea prelungirii cu 1-2 ore pentru candidații cu cerințe educaționale speciale.

Comisia județeană de organizare și desfășurare a concursului a dispus asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru candidații cu deficiențe, prin adaptarea procedurilor de redactare a lucrărilor la subiectele de concurs, în funcție de particularitățile individuale și specifice deficienței respective, pentru un număr de 5 candidați.

Subiectele, traducerea acestora în limbile minorităților naționale, precum și baremele de evaluare sunt asigurate de către Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație și vor fi publicate, la data de 17 iulie 2024, pe site-ul www.subiecte.edu.ro, după susținerea probei scrise.

Când se afișează rezultatele și se depun contestațiile

Primele rezultate la proba scrisă vor fi afișate în data de 23 iulie 2024, la sediul Inspectoratului Școlar Județean Cluj, dar și pe site-ul Ministerului Educației.

Contestațiile se depun în scris la sediul Inspectoratului Școlar Județean Cluj sau se transmit prin poștă electronică (scanat) la adresa de e-mail: contact@isjcj.ro , în zilele de 23 iulie 2024, după afișarea rezultatelor, până la ora 21:00, respectiv în data de 24 iulie 2024, până la ora 12:00.

Rezultatele finale se vor afișa la sediul Inspectoratului Școlar Județean Cluj și pe site-ul ministerului, în data de 31 iulie 2024.
Pentru angajarea pe durată nedeterminată (titularizare) candidații trebuie să obțină la proba scrisă minimum nota 7,00, iar pentru angajarea pe durată determinată (suplinire), minimum nota 5,00.

Repartizarea candidaților pe posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la proba scrisă, se realizează în ședințe publice, organizate de către Inspectoratul Școlar Județean Cluj, în perioada 1 – 30 august 2024.

Toate informațiile, precum și calendarul complet al mobilității personalului didactic din învățământul preuniversitar, sunt disponibile și pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax