FOTO. Expoziția „Atlantida. Lumi pierdute”, inaugurată la Cluj-Napoca. Poveștile unor așezări dispărute din România și nu numai

Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) și Museum Europäischer Kulturen (MEK) din Berlin au inaugurat, vineri, la Cluj-Napoca, expoziția „Atlantida. Lumi pierdute”. Proiectul abordează dispariția așezărilor europene și a comunităților acestora, un fenomen ce reflectă schimbările sociale, economice și politice ale secolelor XX și XXI.

Expoziția prezintă poveștile a 23 de așezări dispărute sau aflate în pragul dispariției din Europa Centrală, incluzând imagini, obiecte vechi și instalații sonore care redau liniștea locurilor și istoria acestor comunități.

Specialiști din Ungaria, România, Serbia, Croația și Slovenia au documentat aceste locuri în 2024, vizitând satele sau locurile unde obișnuiau să fie acestea și au discutat cu câțiva dintre localnicii rămași, adunând povești, amintiri și fotografii. Printre satele românești incluse în proiect se numără: Ada-Kaleh, Herepea (județul Mureș), Lindenfeld, Geamăna.

Ideea din 1990

„Ideea cercetării datează de la începutul anilor 1990 când m-am confruntat pentru prima oară cu situația în care citesc despre o anumită localitate sau o anumită comunitate, iar când ajung la fața locului trebuie să observ că există doar niște rămășițe de construcții și e totul pustiu.

După această constatare am început să citesc despre acest fenomen, fiind unul mult mai răspândit decât credeam și, citind bibliografia, am observat că în decursul secolului al XX-lea zeci de mii de localități au dispărut”, declară cercetătoarea Andrea Vándor.

Cauzele disparițiilor

Proiectul internațional „Atlantida. Lumi pierdute” își propune să atragă atenția publicului cu privire la soarta unei populații europene de milioane de oameni defavorizați, cu o putere de lobby redusă.

„Dispariția unor localități poate avea mai multe cauze: fenomenul natural, cutremur, alunecări de teren. Una din localitățile din cadrul expoziției a dispărut în anul 2023 din cauza unei alunecări de teren.

O altă cauză poate fi cea de ordin social, din cauza războaielor. În cadrul proiectelor am exemple de acest tip, din Croația și Serbia. O altă cauză poate fi o cauză de ordin politic, printr-o decizie politică se poate renunța la o comunitate, respectiv la o localitate”, mai adaugă Andrea Vándor.

Satul scufundat din Munții Apuseni

În 1976 a început exploatarea zăcămintelor de cupru din apropierea satului Geamăna. În urma activităților miniere, nămolul poluat rezultat a acoperit treptat satul. Populația a fost relocată în trei etape, iar mulți locuitori au asistat la dispariția caselor lor sub sterilul toxic. Peisajul creat de lacul de decantare și povestea locului atrag turiști și artiști, devenind simbolul unei tragedii ecologice.

Lindenfeld – insula din vârful muntelui

Fondat în 1828, Lindenfeld s-a dezvoltat ca un sat prosper în Munții Semenic, unde locuitorii aveau activități precum creșterea animalelor, tăiatul lemnelor și cărbunăritul. Lipsa unui drum sigur pentru orice anotimp a dus la migrarea generației tinere, apoi la depopularea sa în secolul XX. Ultimul locuitor, Paul Schwirzenbeck, a părăsit satul înainte de a deceda în 1998. Astăzi, Lindenfeld este un sat abandonat.

Atlantida de pe Dunăre

Ada Kaleh, situată lângă Orșova, a avut o importanță strategică, fiind disputată între Imperiul Habsburgic și Otoman. După ce și-a pierdut importanța militară în secolul XIX, insula a rămas un loc unic, iar locuitori din “Orșova turcească” erau scutiți de taxe și obligații militare.

După Primul Război Mondial, insula Ada Kaleh a devenit parte a României.

Materialul vizual din cadrul acestei expoziții este de 3 tipuri, s-au folosit imagini de arhivă, o parte dintre fotografii au fost realizate de către cercetătorii care au participat la acest proiect, iar o parte dintre fotografii au fost realizate de un artist fotograf din Germania care anul trecut a documentat toate aceste localități.

Liniștea, înregistrată

În primăvara anului trecut s-au documentat și înregistrări audio. De fapt, s-a înregistrat liniștea, vidul, murmurul care există în aceste localități, iar materialul sonor poate fi ascultat pe MP3 în cadrul expoziției.

„Am considerat ca prezentarea acestui fenomen poate fi completă prin realizarea unor interviuri cu localnicii din aceste sate, regiuni. Nu am dorit să prezentăm fenomenul doar prin niște statistici, ci doream să prezentăm și omul din spatele acestei cifre”, precizează Andrea Vándor.

În cadrul expoziției s-a pus accent pe utilizarea materialelor eco, sustenabile, fiind folosite lemnul și hârtia.

Proiect internațional

Acest proiect a fost realizat cu ajutorul coordonatorului din partea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, directorul instituției, Tudor Sălăgean; cercetare și scenarii: Leni Perenčević, Lehel Peti, Imola Püsök, Andrea Vándor; scenografie Xaver Victor Schneider; grafică: Luca Szalay, Silvia Diaconu; fotografie, film, colaj: Frank Gaudlitz, Lehel Peti, Alexandru Cristian Beșliu, Silvia Diaconu; traducere și corectură: Rigán Lóránd; instalație sonoră: Misha Antonov, Mirko Perenčević; concepție și coordonare proiect: Andrea Vándor.

Fotografiile și obiectele prezentate în cadrul Expoziţiei ”Atlantida. Lumi pierdute” pot fi vizionate la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în sala Cellarium, până în 30 martie 2025.

După Cluj-Napoca, expoziţia va fi prezentată în 2026 la Ulm, în Germania, iar în 2027, la Berlin.

Andreea Paparuș
Timeea Morocoj