CULTURA
INTERVIU. Regizorul Nicolae Mărgineanu: În numele Tătălui CHINUIT în temnițele comuniste și al Unchiului UCIS de Securitate
Nicolae Mărgineanu este unul dintre cei mai cunoscuți și profunzi regizori, scenarist și operator de film pe care l-a dat România în ultimii 60 de ani. A regizat, a filmat sau a scris scenariile la filme ”totem” pentru cinematografia românească. Cu siguranță fără filmele lui Mărgineanu, cinematografia noastră era mult, mult mai sărăcă.
Nicolae Mărgineanu și soția sa, marea actriță Maria Ploae au fost prezenți în aceste zile la Bistrița și Teaca. De ce la Teaca? Povestea ne-a spus-o chiar Nicolae Mărgineanu. Este o poveste dramatică, a unor oameni, atât de mulți oameni, uciși în ”obsedantul” deceniu de Securitate. Printre aceștia: Petru Mărgineanu, unchiul lui Nicolae, ucis, ștrangulat alături de încă 7 ”martiri” arestați dar nejudecați niciodată. Execuția a avut loc în zona localității Teaca.
INTERVIU. Regizorul Nicolae Mărgineanu: În numele Tătălui CHINUIT în temnițele comuniste și al Unchiului UCIS de Securitate
Nicolae Mărgineanu și-a căutat unchiul ani de zile. În anii comunismului, în tăcere, după Decembrie 1989, peste tot. Trebuia să își și să îi liniștească sufletul. După decenii de căutări, iată, a venit și momentul adevărului: ”Crucea pe care am ridicat-o la Teaca este pentru aducere aminte. Trebuie să ne aducem aminte de trecutul de suferință și jertfă a unor oameni uitați, care s-au împotrivit răului, care au fost asasinați și care acum au un nume pe mormânt”
Petru Mărgineanu a fost primar liberal al comunei Obreja timp de 14 ani. A sprijinit organizația paramilitară și de rezistență anticomunistă a lui Alexandru Maxim din zona Sibiului. Este arestat la 16 martie 1949, condamnat la 20 de ani de muncă silnică și închis la Peniteciarul Sibiu.
Comandourile morții – 13 deținuți uciși în mod barbar
În cursul anilor 1949 și 1950, din dispoziția Securității, mai multe zeci de deținuți, condamnați inițial de instanțele militare la închisoare pe diferite termene, au fost scoși din penitenciare și asasinați. Aceasta a fost situația și în cazul celor 13 deținuți de la Cluj: Ioan Robu, Alexandru Maxim, Nicolae Nițescu, Alexandra Pop, Simion Moldovan, Mihai Angheluță, Victor Vandor, Ioan Bedeleanu, Emil Dalea, Mihai Florinc, Petru Mărgineanu, Emil Olteanu și Florian Picoș.
Cadavrele celor 13 nu au fost găsite niciodată
Conform declarației maiorului de Miliției Eugen Alimănescu la data de 2 iulie 1954, „Dela Pitești am plecat la Cluj, unde ne aștepta Tov. Patriciu, directorul Securității Cluj și ajutorul său de comandant. După ce am recunoscut terenul am împușcat 8 în marginea orașului Bistrița în pădure într-o groapă bine ascunsă. Ceilalți 8 nu i-am mai împușcat ci i-am ștrangulat cu sfori în pădurea dintre Teaca și Reghin la circa 6 km de Teaca“. Întreaga sa declarație poate fi găsită în numărul 116 (3/2021) al revistei „Memoria“.
Cum s-a petrecut totul aflăm dintr-un document de o importanță deosebită, descoperit în urmă cu câțiva ani în arhiva fostei Securități.
„Este vorba despre o declarație din 2 iulie 1954, dată în anchetă la Securitate de către fostul maior de miliție Eugen Alimănescu, personajul care a fost implicat direct în asasinarea la ordin, în mai multe zone ale țării, a zeci de deținuți politici condamnați inițial la pedepse cu închisoarea. În document, Alimănescu face dezvăluiri despre locurile din țară unde i-au fost încredințate misiuni criminale, despre metodele de acțiune și persoanele care au participat și l-au sprijinit în teren sau, în unele cazuri, chiar și despre cum s-au debarasat de cadavrele celor uciși“, spune Gheorghe Petrov.
„Au urmat apoi alte câteva acțiuni criminale în diferite locuri din țară”
Echipa condusă de Eugen Alimănescu a executat prin împușcare șapte deținuți care au fost implicați în rezistența anticomunistă din zona Banatului, la Lugoj în 2 august 1949. Au urmat apoi alte câteva acțiuni criminale în diferite locuri din țară, până în luna martie 1950, când, aflându-se într-o misiune la Tulcea, Alimănescu a primit ordin telefonic de la generalul Pavel Cristescu, șeful Direcției Generale a Miliției, să se reîntoarcă de urgență cu trenul la București pentru a se prezenta la ministrul adjunct, Marin Jianu. Cu prilejul primirii la ministru, acesta i-a încredințat alte misiuni în care trebuia să mai omoare încă 58 de persoane (16 la Timișoara, 16 la Cluj, 16 la Pitești și 10 la Jilava).
La 10 martie 1950, în apropiere de orașul Lugoj, în pădurea de pe Dealul Ciura, au fost împușcate 16 persoane condamnate pentru implicare în mișcarea anticomunistă din zona Dobrogei. Echipa de milițieni condusă de Alimănescu s-a deplasat apoi la Pitești, unde, în colaborare cu cadre de la Securitatea din Pitești, Câmpulung și Târgoviște, au executat prin împușcare 15 deținuți, foști membri ai unor grupări anticomuniste din Dobrogea.
De la Pitești, maiorul Alimănescu și oamenii lui au plecat direct la Cluj. La această acțiune, după cum spune Alimănescu, a participat el împreună cu colonelul Patriciu, dar cu siguranță cei doi au mai fost însoțiți în teren și de alți securiști, rămași nemenționați.
Despre cum s-a procedat și în ce locuri s-au făcut execuțiile, singurele amănunte le aflăm tot din cuprinsul aceleiași declarații, unde se spune că opt deținuți au fost transportați (probabil cu o mașină-dubă) într-o pădure de la marginea orașului Bistrița unde au fost împușcați „într-o groapă bine ascunsă”. Ceilalți opt au fost executați prin ștrangulare cu sfori, într-o pădure situată între comuna Teaca și orașul Reghin.
Cadavrelor lor n-au fost găsite niciodată
În 2010, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România cu sprijinul Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala Cluj, au verificat printr-o operațiune tehnică subsolul clădirii fostei Securităţi din Cluj, actualul Palat al Copiilor, unde a funcționat arestul și unde s-a presupus că se află îngropate rămășițele celor 13 persoane ucise în aprilie 1950. Din păcate, ipoteza a fost infirmată. Gheorghe Petrov a depus în 2018, în numele IICCMER, și o sesizare penală pe acest caz. Dosarul a fost în cercetare la Parchetul Militar Cluj, fiind apoi transferat la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General unde se pare că a fost deja clasat.
Nicolae Mărgineanu este un cunoscut regizor, scenarist si producător de film. S-a născut la 25 septembrie 1938, in Cluj, poartă numele tatălui sau, psihologul Ștefan Mărgineanu, profesor la Universitatea Victor Babeș din Cluj, închis timp de 16 ani de regimul comunist.
A fost dat afară din liceu împreună cu sora sa, Daniela, s-a inscris la Facultatea de Chimie din Cluj si a fost exmatriculat si de acolo din cauza detenției tatălui, a lucrat câțiva ani ca șofer la un șantier din Hunedoara. A urmat o școală tehnică de metrologie din București, apoi i s-a permis reintrarea la facultatea de Chimie din Cluj. Nu s-a mai intors si a intrat primul la secția de imagine film a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografie din Bucuresti, pe care l-a absolvit în 1969. Dupa absolvire a lucrat timp de 10 ani ca operator de imagine. In acea perioada a filmat Alerta (1967), BD în actiune (1970), BD în alertă (1970), BD la munte si la mare (1971), Explozia (1972), Fratii Jderi (1974), Muntele ascuns (1974), Tanase Scatiu (1976), Profetul, aurul si ardelenii (1978), la care a fost si regizor secund.
„Cel mai recent film este documentarul Demascarea, din 2011”
A debutat ca regizor in 1978 cu filmul Mai presus de orice, urmat de Un om în loden (1979), Ștefan Luchian (1981), Întoarcerea din iad (1983), Pădureanca (1986), Flăcări pe comori (1987). In anul revolutiei filma la Un bulgăre de humă (1989), a continuat cu Undeva în Est (1991), Privește înainte cu mânie (1992), Arhitectura si puterea (1993) – film documentar, Capul de zimbru (1996) – film TV, Faimosul Paparazzo (1999), Binecuvântată fii, închisoare (2002), Logodnicii din America (2007), Schimb valutar (2008). Cel mai recent film este documentarul Demascarea, din 2011.
A scris scenarii pentru filmele Ștefan Luchian (1981), Întoarcerea din iad (1983), Pădureanca (1986), Un bulgăre de humă (1989), Undeva în Est (1991), Binecuvântată fii, închisoare (2002), din 1990 a devenit si producator de film, printre realizari se numara Undeva in Est, (1990), Faimosul paparazzo, (1999), Binecuvântată fii, închisoare, (2002), Ce lume veselă, (2003), Biruința, (2004), Logodnicii din America, (2007), Schimb valutar, (2007).
Nicolae Mărgineanu a fost căsătorit cu regizoarea Florica Fulgeanu si are un fiu cu aceasta, Petru Mărgineanu, compozitor de muzica de teatru si film. Este căsătorit in prezent cu actrița Maria Ploae si au 3 copii.
Alin Cordoș
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Naționala de fotbal a României a pierdut meciul cu Belgia, jucat sâmbătă seară la Köln. Adversarii au învins cu scorul de 2-0.
„Tricolorii” au fost învinși de „diavolii roșii”, în cel de-al doilea meci din Campionatul European de Fotbal 2024. Belgia a câștigat meciul, scor 2-0. România rămâne cu 3 puncte în grupă și încă are șanse la calificarea în optimi.
România „a luat bătaie” de la Belgia, scor 2-0, la EURO 2024
Cele două goluri ale Belgiei au fost marcate de Youri Tielmans (minutul 2) și de Kevin De Debruyne (minutul 80).
România a întâlnit sâmbătă seară, de la ora 22, cea mai puternică formație a grupei, Belgia, locul 3 în clasamentul FIFA. Selecționata Belgiei a pierdut în primul meci cu Slovacia, 0-1, însă datorită victoriei obținute împotriva României încă mai are o șansă la calificare.
Mii de români, alături de echipă
Sute de mii de suporteri români au trăit emoția meciului, fie din tribune, fie de la distanță, în fața micilor (sau marilor) ecrane. Înaintea meciului, galeria României a făcut atmosferă în fața Domului din Köln, strigând, sărind și cântând pentru echipa națională. „O mare galbenă” a luat cu asalt tribunele stadionului.
În țară, suporterii s-au strâns pe terasele barurilor pentru a vedea meciul.
La Cluj-Napoca, microbuștii și-au dat întâlnire în Piața Unirii, unde în cadrul TIFF, meciul a fost proiectat pe un ecran de mari dimensiuni. Mii de persoane au vizionat meciul în centrul Clujului.
Jucăm calificarea în meciul cu Slovacia
„Tricolorii” au revenit pe teren după succesul fulminant cu Ucraina, pe care a înfrânt-o cu 3-0. Luni seară, echipa României a reuşit o victorie istorică, la 24 de ani de la precedenta, deşi porneau cu şansa a doua în acest meci.
România va juca următorul meci cu Slovacia, pe 26 iunie, la Frankfurt.
CULTURA
FOTO. Trofeul Transilvania al TIFF, câștigat de filmul indian ”Fetele vor fi fete”. Cât e valoarea premiului
Trofeul Transilvania al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca a fost câștigat de filmul indian ”Fetele vor fi feet”, decizia fiind anunțată, sâmbătă seară, la gala de premiere desfășurată la Teatrul Național.
Filmul a fost regizat de Shuci Talali, premiul fiind în valoare de 10.000 de euro.
Regizoarea a transmis un mesaj video și a spus că este foarte fericită și onorată pentru că a primit marele premiu al TIFF.
Premiu de excelență pentru Catrinel Dumitrescu
Actrița Catrinel Dumitrescu a primit Premiul de Excelență al TIFF, aceasta mulțumindu-i lui Tudor Giurgiu care a adus-o la Cluj-Napoca, oraș unde a jucat cu ani în urmă și de care îi era un dor infinit, dar și publicului.
”Mulțumesc Doamne că m-ai sărutat pe frunte deși nu meritam”, a spus Catrinel Dumitrescu.
Alte premii
Premiul juriului ecumenic: Frate de-o vară (r. Joren Molter)
Premiul pentru cel mai popular film românesc de la TIFF: Moromeții 3 (r. Stere Gulea)
Premiul Zilele Filmului Românesc pentru scurtmetraj: Flori, fete și băieți (r. Simona Borcea)
Premiul Zilele Filmului Românesc pentru lungmetraj: Clasat (r. George Ve Ganaeaard și Horia Cucută
Premiul Publicului: Frate de-o vară (r. Joren Molter)
Premiul pentru cea mai bună interpretare: Hassan Pourshirazi din Iran pentru rolul din filmul Bătrânul burlac
Premiul special al juriului: Fata neclintită (r. Vinothraj Palani)
Premiul pentru cea mai bună regie: Sebastian Quebrada pentru filmul Celălalt fiu
Decorație pentru Tudor Giurgiu
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, i-a înmânat președintelui TIFF, Tudor Giurgiu, decorația din partea președintelui Klaus Iohannis ”Ordinul cultural în grad de cavaler – pentru artele spectacolului”.
”Decorația a fost conferită pentru contribuția adusă la promovarea culturii noastre naționale, ca moștenire comună a umanității”, spus Turcan.
Tudor Giurgiu a mulțumit pentru decorație și a declarat că este onorat, precizând că dacă ar putea să împartă distincția ar face-o cu toți colegii de la TIFF, dar și celor cu care colaborează la realizarea unor filme.
Mii de clujeni s-au strâns sâmbătă seară în Piața Unirii să vizioneze împreună meciul România-Belgia de la EURO 2024.
Mii de clujenii s-au adunat sâmbătă seară în Piața Unirii să vadă meciul România-Belgia, a doua partidă a Echipei Naționale din Campionatul European de Fotbal 2024, pe cel mai mare ecran al TIFF. Acesta este difuzat sâmbătă, începând cu ora 22:00, intrarea fiind liberă.
Clujenii poartă tricouri galbene și au adus drapeluri și fulare cu culorile roșu, galben și albastru. Organizatorii au pus la dispoziție 2.000 de scaune, însă mulți dintre spectatori stau în picioare sau pe jos. Clujenii au intonat de la distanță imnul național, la unison cu jucătorii.
România joacă astăzi al doilea meci din grupele turneului final al Euro 2024, cel împortiva Belgiei, după succesul fulminant cu Ucraina, pe care a înfrânt-o cu 3-0. Publicația belgiană de sport Walfoot a scris ulterior că „au jucat un meci perfect, și-au anihilat complet adversarul. Presiunea pe băieții noștri e deja la maximum”.
Mii de suporteri, pe stadionul din Köln
Mii de suporteri români se află în tribunele stadionului din Köln, unde „tricolorii” au întâlnit naționala Belgiei de la ora 22. Înaintea meciului, ei „au făcut spectacol” pe platoul din fața Domului. Printre ei se numără și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Oferta educațională diversă a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a fost prezentată de rectorul Dana Buzoianu în SUA, la Miami.
Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Dana Buzoianu, a participat săptămâna aceasta la o delegație oficială în Statele Unite, organizată de Ambasada SUA și AMCham US.
Întâlnire cu diaspora românească din Miami
Prima zi a delegației a început la Miami, cu o întâlnire cu diaspora românească, unde rectorul a prezentat oferta educațională a universității și a răspuns întrebărilor potențialilor candidați.
„Prima zi a delegatiei in SUA a debutat la Miami cu întâlnirea cu diaspora românească, unde am prezentat oferta educațională a Universității noastre și am răspuns întrebărilor potențialilor candidați.
Mulțumim părintelui Florin Mihalache pentru organizarea evenimentului și pentru căldura cu care ne -a primit. Am fost onorată să văd că universitatea noastră și realizările ei sunt cunoscute și în comunitatea românească din Miami, iar școala medicală clujeană este apreciată pentru felul în care are grijă de pacienți, părinți sau rude ale românilor din Miami. Recunoștință peste mări și țări, a fost foarte impresionant pentru mine și colegii mei care mă însoțesc, prof. Sorin Man și prof dr. Olga Orășan”, a transmis rectorul Universității.
Vizită la o companie de top
Delegația a continuat cu o vizită la DemeTech, lider mondial în producția de fire de sutură chirurgicală și principal furnizor american de materiale de protecție în perioada pandemiei.
Delegația a fost impresionată de managementul eficient și calitatea primordială a companiei.
Tehnologie de ultimă generație
Ultima oprire a fost la spitalul Baptist Health South Florida din Miami, unde delegația a fost primită de conducerea spitalului și a vizitat un centru de simulare în chirurgia robotică.
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
FOTO. România „a luat bătaie” de la Belgia, scor 2-0, la EURO 2024
FOTO. Trofeul Transilvania al TIFF, câștigat de filmul indian ”Fetele vor fi fete”. Cât e valoarea premiului
VIDEO FOTO. Mii de clujeni „în galben”, în Piața Unirii, la meciul România-Belgia
FOTO. Oferta educațională a UMFIH Cluj-Napoca, prezentată în SUA de rectorul Dana Buzoianu
FOTO. Vedete și invitați pe covorul roșu la gala de premiere a TIFF de la Teatrul Național Cluj-Napoca
VIDEO FOTO. Atmosferă fantastică înaintea meciului România-Belgia. Duelul galeriilor, în fața Domului din Köln
FOTO. Cursuri pe șantierul de reconversie a fostei platforme Carbochim pentru studenții de la Facultatea de Construcții
VIDEO. Primarul Emil Boc, alături de naționala de fotbal la meciul cu Belgia: „Să trimitem «Diavolii Roșii» acasă!”
