Connect with us

CULTURA

INTERVIU. Regizorul Nicolae Mărgineanu: În numele Tătălui CHINUIT în temnițele comuniste și al Unchiului UCIS de Securitate

Publicat


nicolae margineanu

Nicolae Mărgineanu este unul dintre cei mai cunoscuți și profunzi regizori, scenarist și operator de film pe care l-a dat România în ultimii 60 de ani. A regizat, a filmat sau a scris scenariile la filme ”totem” pentru cinematografia românească. Cu siguranță fără filmele lui Mărgineanu, cinematografia noastră era mult, mult mai sărăcă.

Nicolae Mărgineanu și soția sa, marea actriță Maria Ploae au fost prezenți în aceste zile la Bistrița și Teaca. De ce la Teaca? Povestea ne-a spus-o chiar Nicolae Mărgineanu. Este o poveste dramatică, a unor oameni, atât de mulți oameni, uciși în ”obsedantul” deceniu de Securitate. Printre aceștia: Petru Mărgineanu, unchiul lui Nicolae, ucis, ștrangulat alături de încă 7 ”martiri” arestați dar nejudecați niciodată. Execuția a avut loc în zona localității Teaca.

INTERVIU. Regizorul Nicolae Mărgineanu: În numele Tătălui CHINUIT în temnițele comuniste și al Unchiului UCIS de Securitate

Nicolae Mărgineanu și-a căutat unchiul ani de zile. În anii comunismului, în tăcere, după Decembrie 1989, peste tot. Trebuia să își și să îi liniștească sufletul. După decenii de căutări, iată, a venit și momentul adevărului: ”Crucea pe care am ridicat-o la Teaca este pentru aducere aminte. Trebuie să ne aducem aminte de trecutul de suferință și jertfă a unor oameni uitați, care s-au împotrivit răului, care au fost asasinați și care acum au un nume pe mormânt”

Petru Mărgineanu a fost primar liberal al comunei Obreja timp de 14 ani. A sprijinit organizația paramilitară și de rezistență anticomunistă a lui Alexandru Maxim din zona Sibiului. Este arestat la 16 martie 1949, condamnat la 20 de ani de muncă silnică și închis la Peniteciarul Sibiu.

Comandourile morții – 13 deținuți uciși în mod barbar

În cursul anilor 1949 și 1950, din dispoziția Securității, mai multe zeci de deținuți, condamnați inițial de instanțele militare la închisoare pe diferite termene, au fost scoși din penitenciare și asasinați. Aceasta a fost situația și în cazul celor 13 deținuți de la Cluj: Ioan Robu, Alexandru Maxim, Nicolae Nițescu, Alexandra Pop, Simion Moldovan, Mihai Angheluță, Victor Vandor, Ioan Bedeleanu, Emil Dalea, Mihai Florinc, Petru Mărgineanu, Emil Olteanu și Florian Picoș.

Cadavrele celor 13 nu au fost găsite niciodată

Conform declarației maiorului de Miliției Eugen Alimănescu la data de 2 iulie 1954, „Dela Pitești am plecat la Cluj, unde ne aștepta Tov. Patriciu,  directorul Securității Cluj și ajutorul său de comandant. După ce am recunoscut terenul am împușcat 8 în marginea orașului Bistrița în pădure într-o groapă bine ascunsă. Ceilalți 8 nu i-am mai împușcat ci i-am ștrangulat cu sfori în pădurea dintre Teaca și Reghin la circa 6 km de Teaca“. Întreaga sa declarație poate fi găsită în numărul 116 (3/2021) al revistei „Memoria“.

Cum s-a petrecut totul aflăm dintr-un document de o importanță deosebită, descoperit în urmă cu câțiva ani în arhiva fostei Securități.

„Este vorba despre o declarație din 2 iulie 1954, dată în anchetă la Securitate de către fostul maior de miliție Eugen Alimănescu, personajul care a fost implicat direct în asasinarea la ordin, în mai multe zone ale țării, a zeci de deținuți politici condamnați inițial la pedepse cu închisoarea. În document, Alimănescu face dezvăluiri despre locurile din țară unde i-au fost încredințate misiuni criminale, despre metodele de acțiune și persoanele care au participat și l-au sprijinit în teren sau, în unele cazuri, chiar și despre cum s-au debarasat de cadavrele celor uciși“, spune Gheorghe Petrov.

„Au urmat apoi alte câteva acțiuni criminale în diferite locuri din țară”

Echipa condusă de Eugen Alimănescu a executat prin împușcare șapte deținuți care au fost implicați în rezistența anticomunistă din zona Banatului, la Lugoj în 2 august 1949. Au urmat apoi alte câteva acțiuni criminale în diferite locuri din țară, până în luna martie 1950, când, aflându-se într-o misiune la Tulcea, Alimănescu a primit ordin telefonic de la generalul Pavel Cristescu, șeful Direcției Generale a Miliției, să se reîntoarcă de urgență cu trenul la București pentru a se prezenta la ministrul adjunct, Marin Jianu. Cu prilejul primirii la ministru, acesta i-a încredințat alte misiuni în care trebuia să mai omoare încă 58 de persoane (16 la Timișoara, 16 la Cluj, 16 la Pitești și 10 la Jilava).

La 10 martie 1950, în apropiere de orașul Lugoj, în pădurea de pe Dealul Ciura, au fost împușcate 16 persoane condamnate pentru implicare în mișcarea anticomunistă din zona Dobrogei. Echipa de milițieni condusă de Alimănescu s-a deplasat apoi la Pitești, unde, în colaborare cu cadre de la Securitatea din Pitești, Câmpulung și Târgoviște, au executat prin împușcare 15 deținuți, foști membri ai unor grupări anticomuniste din Dobrogea.

De la Pitești, maiorul Alimănescu și oamenii lui au plecat direct la Cluj. La această acțiune, după cum spune Alimănescu, a participat el împreună cu colonelul Patriciu, dar cu siguranță cei doi au mai fost însoțiți în teren și de alți securiști, rămași nemenționați.

Despre cum s-a procedat și în ce locuri s-au făcut execuțiile, singurele amănunte le aflăm tot din cuprinsul aceleiași declarații, unde se spune că opt deținuți au fost transportați (probabil cu o mașină-dubă) într-o pădure de la marginea orașului Bistrița unde au fost împușcați „într-o groapă bine ascunsă”. Ceilalți opt au fost executați prin ștrangulare cu sfori, într-o pădure situată între comuna Teaca și orașul Reghin.

Cadavrelor lor n-au fost găsite niciodată

În 2010, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România cu sprijinul Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala Cluj, au verificat printr-o operațiune tehnică subsolul clădirii fostei Securităţi din Cluj, actualul Palat al Copiilor, unde a funcționat arestul și unde s-a presupus că se află îngropate rămășițele celor 13 persoane ucise în aprilie 1950. Din păcate, ipoteza a fost infirmată. Gheorghe Petrov a depus în 2018, în numele IICCMER, și o sesizare penală pe acest caz. Dosarul a fost în cercetare la Parchetul Militar Cluj, fiind apoi transferat la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General unde se pare că a fost deja clasat.

Nicolae Mărgineanu este un cunoscut regizor, scenarist si producător de film. S-a născut la 25 septembrie 1938, in Cluj, poartă numele tatălui sau, psihologul Ștefan Mărgineanu, profesor la Universitatea Victor Babeș din Cluj, închis timp de 16 ani de regimul comunist.

A fost dat afară din liceu împreună cu sora sa, Daniela, s-a inscris la Facultatea de Chimie din Cluj si a fost exmatriculat si de acolo din cauza detenției tatălui, a lucrat câțiva ani ca șofer la un șantier din Hunedoara. A urmat o școală tehnică de metrologie din București, apoi i s-a permis reintrarea la facultatea de Chimie din Cluj. Nu s-a mai intors si a intrat primul la secția de imagine film a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografie din Bucuresti, pe care l-a absolvit în 1969. Dupa absolvire a lucrat timp de 10 ani ca operator de imagine. In acea perioada a filmat Alerta (1967), BD în actiune (1970), BD în alertă (1970), BD la munte si la mare (1971), Explozia (1972), Fratii Jderi (1974), Muntele ascuns (1974), Tanase Scatiu (1976), Profetul, aurul si ardelenii (1978), la care a fost si regizor secund.

„Cel mai recent film este documentarul Demascarea, din 2011”

A debutat ca regizor in 1978 cu filmul Mai presus de orice, urmat de Un om în loden (1979), Ștefan Luchian (1981), Întoarcerea din iad (1983), Pădureanca (1986), Flăcări pe comori (1987). In anul revolutiei filma la Un bulgăre de humă (1989), a continuat cu Undeva în Est (1991), Privește înainte cu mânie (1992), Arhitectura si puterea (1993) – film documentar, Capul de zimbru (1996) – film TV, Faimosul Paparazzo (1999), Binecuvântată fii, închisoare (2002), Logodnicii din America (2007), Schimb valutar (2008). Cel mai recent film este documentarul Demascarea, din 2011.

A scris scenarii pentru filmele Ștefan Luchian (1981), Întoarcerea din iad (1983), Pădureanca (1986), Un bulgăre de humă (1989), Undeva în Est (1991), Binecuvântată fii, închisoare (2002), din 1990 a devenit si producator de film, printre realizari se numara Undeva in Est, (1990), Faimosul paparazzo, (1999), Binecuvântată fii, închisoare, (2002), Ce lume veselă, (2003), Biruința, (2004), Logodnicii din America, (2007), Schimb valutar, (2007).

Nicolae Mărgineanu a fost căsătorit cu regizoarea Florica Fulgeanu si are un fiu cu aceasta, Petru Mărgineanu, compozitor de muzica de teatru si film. Este căsătorit in prezent cu actrița Maria Ploae si au 3 copii.

Alin Cordoș



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

Episcopul vicar Benedict Bistrițeanul, în cărți pentru Episcopia Sălajului

Publicat

Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului s-a întrunit joi pentru a desemna candidații la scaunul vacant de Episcop al Sălajului. În urma consultărilor, au fost propuși doi clerici cu experiență, ale căror nume vor fi înaintate Sfântului Sinod, care va lua decizia finală pe 27 martie.

Joi, 20 martie 2025, Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului s-a întrunit în şedinţă de consultare la Reședința Mitropolitană din Cluj-Napoca, sub președinția Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, pentru a stabili lista celor doi candidați pentru scaunul vacant de Episcop al Sălajului, se arată într-un comunicat de presă al Mitropoliei Clujului.

În conformitate cu prevederile din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române privitoare la alegerea de episcop eparhiot, Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului a stabilit lista celor doi candidați:

  • Preasfințitul Părinte BENEDICT BISTRIȚEANUL, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca,
  • Preacuviosul Părinte Arhimandrit SAMUEL CRISTEA, profesor și duhovnic la Colegiul Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” din Cluj-Napoca.

Lista întocmită de Sinodul mitropolitan, menținută în urma consultării cu membrii Adunării eparhiale din cadrul Episcopiei Sălajului, va fi înaintată Sfântului Sinod care, în şedinţa de lucru din 27 martie 2025, îl va alege pe viitorul Episcop al Sălajului.

Citește mai departe
Publicitate

CLUJ24 TV

LIVE VIDEO. ”Ediția de seară” pe Clujlive TV, în parteneriat cu Cluj24: Invitați Radu Moisin, Viorel Băltărețu, Dan Tarcea

Publicat

Postul Clujlive TV prezintă, joi, de la ora 18, emisiunea ”Ediția de seară”, realizată în parteneriat cu Cluj24, și care va avea două părți. 

Jurnaliștii Florin Danciu și Vasile Măgrădean îi vor avea ca invitați, în prima parte, pe deputatul PNL de Cluj, Radu Moisin, și pe fostul deputat USR Viorel Băltărețu, care vor discuta despre alegerile prezidențiale.

În partea a doua, de la ora 19, va fi prezent viceprimarul Dan Tarcea, care va răspunde acuzațiile imobiliarului Dorin Bob despre proiectul de metrou, ale constructorului Cristian Erbașu despre centura metropolitană, făcute în cadrul Construction & Infrastructure Summit, eveniment Intelglobalis Consulting prin platform X Party & Networking (XPN).

Emisiunea poate fi urmărită pe Clujlive TV (RCS-RDS – canal 236; Orange – canal 806; Nextgen – canal 215)

Principalele declarații

Despre anularea alegerilor și respingerea candidaturii lui Călin Georgescu

Radu Moisin: „Am avut decizia CCR din decembrie pe care cam, toți colegii din PNL au apărat-o. Eu nu, nu am apărat-o nici atunci și nu o să o apăr nici pe viitor, deoarece a fost o hotărâre a unei instanțe din afara puterii de judecată, luată fără posibilitate de a contesta, fără a asculta partea respectivă și fără probe. Așa este și cea mai recentă decizie, nu o să apăr niciuna dintre aceste decizii. S-a văzut efectul acestor decizii prin retrogradarea României în topul democrațiilor la nivel internațional din revista The Economist, unde am ajuns la nivelul de regim hibrid. Genul acesta de democrație nu o să o pot susține niciodată, chiar de prețul ar fi renunțarea la activitatea politică”.

Viorel Băltărețu: „Cred că CCR-ul a luat niște decizii pe care nu ar fi trebuit să le ia. Din perspectiva unui cetățean responsabil și pentru că trăim într-un stat în care legea trebuie respectată, chiar dacă nu suntem de acord cu aceste decizii, trebuie să le respectăm și asta ar trebui să înțeleagă toată lumea. Riscul este să creăm niște precedente. CCR-ul este cvasi-politic, membrii sunt numiți de partide. CCR nu este un organism independent și faptul că deciziile nu pot fi contestate mi se pare o vulnerabilitae. Doar o reformă constituțională ar putea rezolva această problemă”.

Florin Danciu, jurnalist Cluj24: „După părerea mea, aceasta este o decizie ca o boală ale cărei simptome noi le-am ascuns, dar nu înseamnă că boala a trecut și oricând, cred că dacă vine unul la putere mai hotărât, folosind aceleași metode, poate să zică: Mie nu îmi place de ăla, nu îl arestez, ca în Turcia, dar îl scot din cursă. Avem de a face cu un fel de deomcrație directată, în care instituțiile decid”.

Despre candidații la alegerile prezidențiale

Radu Moisin: „Pe lângă cele trei partide și minoritățile naționale, Crin Antonescu strânge simpatii și din alte zone, pentru că este un om liber, decuplat de orice fel de obligație față de aceste partide. De exemplu, luni, a declarat faptul că în opinia sa, Comisia Europeană nu ar fi trebuit să continue cu Ursula von der Leyen deoarece a fost un președinte slab. Imediat după aceea, PNL a dat un comunicat prin care s-a delimitat de această opinie a candidatului Crin Antonescu, însă respectă dreptul său la opinie.

Mi se pare rușinos pentru cei care încă mai pretind că fac sondaje de opinie în România, mă refer la cei care au lucrat în toamnă la alegerile prezidențiale, să mai apară în spațiul public. Atunci, toată lumea făcea pariu cu cât intră Ciolacu în turul II, iată că nu a fost cazul. Eu, plimbându-mă timp de două luni, în campanie și precampanie, în orașe dar și în cătune și sate, am găsit foarte puțini susținători ai lui Ciolacu, și atunci am spus, într-  emisiune la radio, că eu nu cred că Ciolacu va intra în turul II. Acel prezentator se uita la mine de parcă aș fi înnebunit. Eu cred că sunt manipulări, mai ales din zona lui Nicușor Dan”.

Nicușor Dan, „ajutat” de lideri PNL?

Florin Danciu: „Are aliați chiar în interiorul PNL, domnule deputat. Am citit declarația domnului Ciucu, în care a spus că PNL l-a vrut de fapt pe domnul Bolojan, dar s-a opus premierul Ciolacu. Nu a zis că l-a vrut pe domnul Nicuțor Dan, dar să punem cap la cap piesele de puzzle. Declarația prim-vicepreședintelui PNL nu cred că e făcută neglijent. Mai punem la socoteală aducerea domnului Dacian Cioloș la Cotroceni și vizita domnului Nicușor Dan la domnul Bolojan. Sunt destule semnale că liberalii au o problemă de susținere a lui Crin Antonescu”.

Radu Moisin: „Eu nu am auzit pe niciunul dintre colegii mei să îl susțină pe Nicușor Dan, nici în discuții informale. Eu nu am dubii că PNL este mobilizat pentru susținerea candidatului Crin Antonescu. Faptul că domnul Ciucu ratează ocazia de a tăcea destul de de în ultima perioadă și mai scapă niște gânduri sau fantezii de-ale lui în presă nu ne bucură. (…) Eu am un dubiu că Nicușor Dan s-a văzut cu domnul președinte Ilie Bolojan, rămâne de văzut dacă acesta va confirma sau va infirma ceea ce susține candidatul la prezidențiale.”

Florin Danciu: „Este adevărat că l-ați propus pe Bolojan și s-a opus Ciolacu? A fost această discuție în coaliție?”

Radu Moisin: „Nu știu să vă zic. Asemenea detalii este total inoportun să fie lansate în campanie și în precampanie care să creeze neliniște în Alianța „România Înainte”.

Citește mai departe

Bruxelles Expres

VIDEO. Daniel Buda, eurodeputat PNL: Fondurile de agricultură trebuie asigurate în mod adecvat de către CE

Publicat

Vicepreședintele Comisiei de Agricultură din cadrul Parlamentului European, eurodeputatul Daniel Buda, susține că fondurile de agricultură trebuie asigurate în mod adecvat de către Comisia Europeană, indiferent de provocările actuale, legate de începerea unui program european de înarmare, ReArm.

Daniel Buda a solicitat, în plenul Parlamentului European, o finanțare adecvată pentru Politica Agricolă Comună și sprijin pentru producția de îngrășăminte chimice în UE. Europarlamentarul a avertizat asupra riscurilor unei posibile unificări a fondurilor destinate agriculturii cu cele de coeziune.

„Domnule comisar, sunteți foarte ancorat în realitate și mulțumim pentru viziunea pe care ne-ați propus-o, dar suntem conștienți de faptul că dumneavoastră aveți o limitare legat de buget. Nu puteți face ceea ce v-ați propus dacă nu aveți bugetul adecvat pentru acest lucru. Rugămintea mea către dumneavoastră este să transmiteți un mesaj foarte ferm în interiorul Comisiei Europene legat de ceea ce înseamnă finanțarea adecvată a politicii agricole comune pe de o parte și ferească-vă Dumnezeu pe toți din comisie să veniți cu unificarea fondurilor din agricultură cu cele de coeziune, să fie un singur fond pus la dispoziția statelor membre, pentru că ar însemna o bombă nucleară care nu știu unde va duce dacă va exploda”, a declarat Daniel Buda (PNL/PPE).

Problema importurilor de îngrășăminte chimice

În cadrul aceleiași intervenții, europarlamentarul român a atras atenția asupra problemelor legate de importurile de îngrășăminte chimice și a solicitat sprijin pentru producția internă în Uniunea Europeană.

„Mai departe, m-aș referi la ceea înseamnă importul de îngrășăminte chimice. Dimineață am avut discuții și sunt preocupări majore din partea fermierilor cu privire la această chestiune. Aveți în vedere sprijinirea producției interne în interiorul Uniunii Europene, acolo unde există posibilitatea, cu este în România de exemplu, la fabricile de îngrășăminte chimice? Pentru că avem fabrici astăzi în interiorul Uniunii Europene, dar ele, din păcate nu sunt competitive din cauza prețului foarte mare la gaz”, a mai arătat Daniel Buda.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Parcare nesimțită în centrul Clujului! BMW parcat de-a curmezișul pe banda de autobuze și biciclete

Publicat

Un șofer de BMW a blocat complet banda dedicată de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 din Cluj-Napoca. A parcat mașina de-a curmezișul, cu avariile pornite, și a plecat să își rezolve treburile.

Un șofer de BMW cu numere de București și-a abandonat mașina de-a curmezișul pe banda dedicată de pe Bulevardul 21 Decembrie, creând haos în plină oră de vârf. Potrivit martorilor de la fața locului, șoferul a coborât nestingherit din mașină și a plecat să își rezolve treburile în zonă, lăsând avariile pornite.

Într-o filmare surprinsă la fața locului, se poate observa cum bicicliștii și autobuzele sunt nevoiți să îl ocolească.

IPJ Cluj a declarat că nu a primit sesizări în acest caz, menționând că astfel de reclamații ar fi trebuit adresate Poliției Locale.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate