Connect with us

ACTUALITATE

OPINIE/ Ioan Aurel Pop: Crăciunul copilăriei

Publicat


Spre deosebire de primii ani de după căderea regimului lui Ceaușescu, atunci când lumea noastră era așa de entuziastă la gândul că se poate întoarce pe deplin și pe față la Dumnezeu, fără opreliști și amenințări, azi sărbătoarea Crăciunului, pentru mulți români, din păcate, s-a laicizat. Nu-i vorbă, nici molima aceasta, care pare că ne copleșește, nu este un sfetnic bun pentru îndeplinirea celor sfinte, la marile sau micile praznice bisericești.
Faptul se petrece, poate, din cauza fricii și lașității semenilor, din cauza măsurilor restrictive, unele deplin justificate, altele mai puțin.
Ca istoric, știu că boala nu ne va îngenunchea pe toți (nicio boală nu ne-a copleșit vreodată pe toți), dar ca om simt că atmosfera este tot mai apăsătoare.
Și, totuși, nu ne este dat să ne plecăm în fața acestui mare necaz.
Cât trăim, suntem meniți să fim ființe luptătoare, iar în postura de dascăli și de educatori avem – ca „datorie a vieții noastre” (Vasile Pârvan) – obligația să inoculăm în suflete valori, virtuți și încredere, aureolate de speranță. Iar Sărbătoarea Crăciunului este una bucuriei și a generozității.

Crăciunul, ținut după rânduială

Îmi aduc aminte ce însemna Crăciunul în vremea copilăriei mele, din anii regimului comunist. Nu am cunoscut atunci, între prieteni și cunoscuți, vreo familie care să nu fi ținut Crăciunul după rânduială, în zilele menite.
Bunica mă pregătea cătinel, zi de zi pentru apropierea sărbătorilor, care începeau cu Sfântul Nicolae. Moș Nicolae venea și el cu daruri, dar numai pentru copiii buni și numai dacă ne curățam bine pantofii/ ghetele de cu seară și ne spuneam rugăciunea.
Înainte de primul Sfânt Nicolae de care îmi amintesc, bunica m-a învățat să recit „Îngerelul”, mica poezie-rugăciune pentru copii: „Înger, Îngerelul meu/ Roagă-te lui Dumnezeu/ Pentru suflețelul meu/ Și în ziuă și în noapte/ Până-n ceasul cel de moarte …”. Nu înțelegeam fiecare cuvânt, dar, cu mintea deschisă și memoria de copil, rețineam repede și repetam mereu. Apoi am învățat „Tatăl nostru” și alte mici rugăciuni, mai pe înțelesul copilului care eram.
Cu „Crezul” a fost mai greu, fiindcă este lung și mai anevoios de învățat pe de rost. Doar după ce am început să fiu atent la slujbele de duminică, am reținut pe rând pasaj după pasaj și din „Crez”.

Repetiții la colondat

Cu vreo trei săptămâni înainte de Crăciun, colindam cu toți ai casei, seara, ca la un fel de repetiții. Bunica și mama știau destule colinde (în Ardeal, pluralul era „colinzi”) ca să mă atragă, ca să-mi poată arăta harul lor, înțelepciunea din ele.
Mama m-a învățat mai apoi, după ce crescusem și colinde de Paști, un fel de pricesne frumoase și duioase. Una începea cu versul „În joi seara după cină …”. Când bunica și mama își epuizau repertoriul, tata căuta, pe unde scurte, Radio Europa Liberă și urma un adevărat regal. Acolo, la Europa Liberă, am auzit pentru prima oară colinde religioase interpretate de „Corul Madrigal”, care avea voie să cânte și să imprime în țară doar colinde zise laice.
M-au încântat de atunci și mi-au rămas dragi până azi „O, ce veste minunată!” – foarte populară în Transilvania, cu varianța „Ce vedere minunată!” – și „Moș Crăciun cu plete dalbe”. Și la școală, în clasele primare, eram pregătiți cumva de marea sărbătoare, dar de una laicizată aproape complet.
Moș Crăciun devenea „Moș Gerilă”, iar în loc de ziua Nașterii Domnului era ridicată în slăvi ziua Anului Nou și Revelionul. Învățam și poezii „tematice”, de genul: „Prin nămeți, în ceas de seară/ A plecat către oraș/ Moș bătrân c-un iepuraș/ Înhămat la sănioară …”.

Ajunul Crăciunului înainte de 1989

Îmi amintesc că doamna învățătoare (pe atunci „tovarășa”), tot repetând ca să învățăm versurile, zicea câteodată, în loc de „moș bătrân”, „Moș Crăciun” și revenea, se corecta, se înroșea la față, de teamă să nu afle „stăpânirea” și să sufere consecințe.
În după-amiaza de 24 decembrie, adică în Ajun, plecam cu bunica pe străzi, intram și în biserică ne uitam la slab luminatele vitrine, ca să treacă vremea până când mama și cu tata montau și împodobeau bradul. Nu-mi amintesc de vreun Crăciun de dinainte de 1989 fără brad împodobit cu globuri, cu nuci învelite în staniol, cu „artificii”, cu lumânări prinse frumos în suporturi special făcute.
Globurile erau cam aceleași de la an la an, fiindcă banii erau puțini. Când apărea câte un glob nou, era pe dată remarcat. În loc de beteală, se puneau ghemotoace de vată în chip de zăpadă. Abia așteptam să vin acasă și să văd bradul adus de moșul în lipsa mea.
De vreo câteva ori l-am văzut și pe moș, o dată fiind vorba chiar de tata, iar în alte dăți de un vecin, pe care l-am recunoscut după bocanci.
Cadourile de sub brad erau modeste, dar mi se păreau atunci cele mai prețioase din lume. După ce am mai crescut, am avut ocazia să văd și să trăiesc Crăciunul la țară, adică pe Valea Someșului (la câțiva kilometri de Gherla) și abia atunci am înțeles ce înseamnă o ceremonie în care religiosul și laicul se împleteau în simfonia numită viață.

Crăciunul la țară

Abia în sat oamenii trăiau Crăciunul în sensul lui divin și uman. Cete de feciori și de copii porneau încă înainte de a însera prin sat, începând de la capătul satului ca să ajungă la celălalt capăt.
Copiii, osteniți, sfârșeau mai repede, cu jeburi (buzunare) pline de nuci, colaci, mere și bomboane, dar flăcăii nu se lăsau decât târziu, după miezul nopții.
Nu era nimeni care să nu deschidă ușa (porțile erau întotdeauna deschise), fiindcă neprimirea colindătorilor era semn de nenoroc. În fapt, venirea cântăreților și urătorilor echivala cu intrarea Pruncului Iisus în fiecare casă pentru tot anul următor și intra în firescul vieții. Nimănui nu-i trecea prin cap să închidă ușa.
A doua zi, la biserică, părintele și cantorii slobozeau din glasurile lor cele mai frumoase pricesne și colinde, cărora li se alătura mai tot satul. Acolo și atunci am înțeles ce voia să spună vorba „cu credință tare”.

Ce însemna Nașterea Domnului

Tot acolo, în sat, preotul venerabil mi-a explicat ce însemna Nașterea Domnului și de la acest „moș” (pentru mine, pe atunci) am înțeles de ce Iisus era și om și Dumnezeu în același timp și de ce oamenii buni aveau în sine câte ceva și din omenia și din dumnezeirea Lui.
Mai târziu, în primul an de liceu de la Brașov, eruditul și severul profesor de latină (dacă nu ar fi fost așa, nu cred că deveneam pasionat de limba lui Cicero) ne-a spus etimologia cuvântului „Crăciun”.
Pentru el, ca și pentru unii dintre marii noștri lingviști (în ciuda unor dificultăți explicative), vorba românească „Crăciun” ar proveni din latinescul creatio, -nis, cu acuzativul singular creationem. Din această din urmă formă ar deriva Crăciunul românesc.
Am luat explicația profesorului ca atare și mi-am însușit-o. Târziu, am văzut, însă, ce complicate erau lucrurile.
Creatio însemna în latină (în latina târzie) și naștere, dovadă că în italiană pentru copil se folosește și cuvântul „creatura”. Obiecția teologică (a lui Alexandru Ciorănescu) adusă față de o asemenea origine, anume că ideea de „creație” sau de „naștere” este împotriva dogmei creștine nu rezistă pentru că poporul nu ține seama de dogme.

Crăciun de origine latină

Ca dovadă, în Occident, pruncul Iisus era numit în latina medievală cultă (inclusiv în cea bisericească) „Partus”, adică „născut”, iar „partorire” semnifică în italiană „a naște”. În plus, în mai toate limbile romanice, numele Crăciunului cuprinde ideea de naștere: Noël, Natale, Navidad, Natal etc.
Alți specialiști aveau alte opinii și porneau de la alte cuvinte vechi sau chiar de la alte premise.
Astfel, unii credeau că, fonetic vorbind, „Crăciun” ar putea să provină și din calatio, -onis, adică adunare a fidelilor unor culte precreștine, din colatio, -onis, prima zi din lună când preotul anunța sărbătorile (precreștine) din perioada următoare, din incarnatio, -onis (întrupare) etc.
Sunt și opinii care consideră cuvântul acesta românesc ca fiind ivit din grecește sau substratul traco-dacic, pe motiv că el ar fi prezent în limbile slave din sud-estul Europei, în albaneză și în maghiară, adică pe unde au trăit tracii și rudele lor.
Este greu de spus cu certitudine de sută la sută, dar originea latină a cuvântului Crăciun mi se pare și azi cea mai plauzibilă.
El se află moștenit, în forme apropiate de forma noastră din dialectul daco-român, în toate celelalte trei dialecte ale limbii române și în acele limbi vorbite azi nu neapărat pe locurile unde au trăit tracii, ci unde au trăit străromânii (protoromânii), primul popor creștinat din aceste regiuni.

Sărbătoarea Nașterii Domnului

La venirea slavilor în Balcani și apoi a ungurilor în Pannonia, românii timpurii și românii propriu-ziși aveau în sine cuvântul Domnului și fuseseră creștinați în limba latină. Asta înseamnă că ei aveau demult în limba lor un nume pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.
Nu se poate presupune – chiar dacă unii filologi s-au avântat să facă asta – că denumirea românească a sărbătorii Nașterii Domnului ar putea fi împrumutată de la slavi, din mai multe motive, unul fiind de ordin istoric și fiind decisiv: slavii s-au creștinat în urma românilor, ca, de altminteri, toate popoarele din vecine cu românii.
Prin urmare, fenomenul a fost invers, adică natural: popoarele slave (și poporul maghiar) care au în limbile lor un cuvânt similar cu „Crăciun” l-au luat pe acesta de la străromâni și români, nu invers. Tulburătoare este asocierea la noi a cuvântului „moș” pe lângă „Crăciun”, fapt de o semnificație aparte, asupra căreia mi-a atras recent atenția doamna profesor dr. Aurelia Bălan-Mihailovici. „Mòschos”, în greaca veche are sensul de „vlăstar”, „mlădiță” și, prin analogie, „fiu”, „urmaș”.

Interpretări ale cuvântului Crăciun

Verbul „a moși” înseamnă „a aduce pe lume moșul”, adică urmașul, copilul purtător de speranță. Prin urmare, „Moș Crăciun” însemna la origine „copilul născut” sau „copilul adus în lume”.
Așadar „Moș Crăciun”, în ciuda imaginației copilărești care a copleșit înțelesul inițial, înseamnă „pruncul Iisus adus pe lume”, ființa aceasta mirifică fiind totuna cu Mântuitorul. Și așa, moșul copilăriei mele a devenit la maturitate, în chip rațional, pruncul Iisus.
Dar în sufletul meu – care nu gândește, ci simte – el este tot un „bătrân cu plete dalbe”, bun și blând, iertător și îmbucurător.
De altminteri, de când este lumea, bătrânii – dacă rămân cu judecata limpede – sunt un fel de copii înțelepți, senini și cuminți. Aceste interpretări variate ale cuvântului „Crăciun” și ale numelui de „Moș Crăciun” nu lămuresc în chip rațional lucrurile, ci – după vorba lui Lucian Blaga – „sporesc a lumii taină”.

Amintiri despre Crăciun

Toate amintirile mele timpurii despre Crăciun le am din anii copilăriei și adolescenței, vârste petrecute de mine sub comunism. Inclusiv etimologia (relativă a) cuvântului „Crăciun” intră în aceste salvatoare amintiri.
Regimul nostru comunist a fost rău, dar, din fericire, nu a putut distruge fibra acestui popor, cum s-a întâmplat la alte neamuri. Firește, au fost atunci și foarte multe abuzuri, încălcări, interziceri, popriri de sărbători și de ceremonii.
Au fost și mulți activiști care au încercat să lovească crunt în credință și în biserică, a existat, fără îndoială, educație ateistă în școală și au fost și pedepse pentru cei prinși că încalcă noile rânduieli. Numai că mie, ca și lui Creangă odinioară, mi-a fost dat să mă împărtășesc din tradiția noastră religioasă din plin și să mă bucur că, pe vremea aceea, toți ai mei erau bine și sănătoși și că nimic major nu tulbura jocul copilăresc și nici farmecul acestei vârste.
Nu au fost pe-atunci numai troglodiți și torționari, ci și foarte mulți oameni normali, traumatizați de soartă, dar cu frica lui Dumnezeu, oameni culți și educați, care ne-au transmis și nouă valorile lor de viață. Credința era alinarea noastră, speranța în izbăvirea de rău, de răul cotidian din societatea aceea.
Iar Moș Crăciun, a cărui semnificație teologică reală nu o înțelegeam atunci, era pentru mine întruchiparea lui Dumnezeu (Pantocrator, cel pictat cu barbă albă pe cupola bisericii copilăriei) pogorât pe pământ „să ne mântuiască”. În dreaptă consecință, în cazul de față, „Moș bătrân” nu este deloc pleonastică, fiindcă „moșul” este Pruncul cel Mântuitor, fără început și sfârșit, „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”, un prunc minunat (adjectiv derivat din substantivul „minune”) menit să fie de orice vârstă, inclusiv de vârsta înțelepciunii.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Victorie categorică pentru Sănătatea SP Cluj în fața Olimpiei MCMXII Satu Mare

Publicat

Sănătatea SP Cluj a câștigat vineri partida cu SC Olimpia MCMXII Satu Mare. Etapa a VII-a din sezonul regulat al seriei a 10-a din Liga a III-a s-a încheiat cu scorul de 4-0 (3-0) pentru echipa gazdă care a reușit să domine meciul.

„Virușii Verzi” au intrat hotărâți pe teren și au deschis scorul rapid, în minutul 4 al primei reprize, când Creț a înscris după centrarea primită de la Aidoo.

După primul corner al partidei, echipa oaspete a încercat să atace spațiul porții adverse, însă mingea a ajuns direct în brațele portarului de la Sănătatea.

Cociș îi pasează lui Joseph Aidoo care înscrie și dublează avantajul celor de la Sănătatea în minutul 27.

Victorie clară 4-0

În urma intervenției fundașului de la Olimpia, arbitrul acordă penalty pentru gazde în minutul 36. Lazăr execută lovitura de la 11 metri, dar portarul sătmărenilor, Siwiec, reușește să apere.

Olimpia MCMXII Satu Mare a avut câteva ocazii înainte de pauză, însă Moses Yuh înscrie pentru Sănătatea SP Cluj și gazdele au avut un avantaj de 3-0 la pauza partidei.

Jocul s-a echilibrat în cea de-a doua repriză, dar virușii râmân în posesie. În minutul 64 au avut  o ocazie mare, iar apoi, cei de la Olimpia marchează în propria poartă după eroarea lui Coceriuc. Sănătatea beneficiază de un autogol și  reușește să obțină cele 3 puncte cu o victorie clară de 4-0.

Compnența echipelor

Sănătatea SP Cluj: Chindriș-Pop, Lazăr, Cimpoeșu (C), Creț, Paul, Fofana, Aidoo, Baciu, Yuh, Cociș.

Rezerve – Grecu, Gorgota, Stretea, Dioszegi, Bonț, Negreanu, Orozco, Gaddo, Vescan.

SC Olimpia MCMXXI Satu Mare: Siwiec- Apai, Caba, Feher, Coceriuc, Montesinos, Ploesteanu, Onet, Emeriau, Micle, Onea.

Rezerve – Mroz, Parker, Topan, Moreira, Estan, Logan, Stifano, Morar, Ginta.

Sănătatea, locul 3 în serie

În clasamentul seriei a 10-a din Liga a III-a, Sănătatea SP Cluj se află pe locul 3, cu 13 puncte, iar SC Olimpia MCMXXI Satu Mare este pe poziția a 8-a, cu 6 puncte.

În  următoarea etapă, echipa clujeană va întâlni formația imediat următoare în clasament, CSM Olimpia Satu Mare, iar SC Olimpia MCMXXI Satu Mare va juca pe teren propriu cu Viitorul Cluj.

Timeea Morocoj

Citește mai departe

EVENIMENT

Boxer clujean, campion național la Juniori, la Campionatul Național de la Bacău. Antrenor: Al 3-lea an când aduce Cupa la Cluj

Publicat

De

Elisei Otvos, elev în clasa a IX-a la Liceul cu Program Sportiv și legitimat la Clubul RAI BOXING Cluj-Napoca, a câștigat titlul de campion național la Bacău, fiind singurul sportiv din Cluj care a reușit această performanță anul acesta.

La categoria sa de vârstă au concurat 24 de boxeri, Elisei fiind singurul reprezentant din județul Cluj care a ajuns în finală. Acesta este al treilea an consecutiv în care Elisei Otvos reușește să aducă cupa la Cluj.

„Este al treilea an la rând care aduce cupa la Cluj, anul acesta Elisei fiind singurul sportiv din județul Cluj care a ajuns în finală. La categoria lui, au concurat 24 de boxeri. Elisei este elev la Liceul cu Program Sportiv, în clasa a IX-a și este legitimat la Clubul RAI BOXING Cluj-Napoca. Acum o să înceapă drumul mai greu pentru el, pentru că va trece la o categorie mai mare de vârstă. Practică boxul de șapte ani”, a declarat, pentru Cluj24, antrenorul tânărului, Victor Lupo, un nume marcant în boxul profesionist mondial.

Performanțe remarcabile la campionate internaționale

Performanțele sale nu se opresc aici – acum doi ani, Elisei a ocupat locul cinci la Campionatul European, iar anul trecut a obținut locul doi la Campionatul Balcanic.

În plus, peste zece zile, tânărul boxer va participa la Olimpiada Gimnazială din Bahrain, unde speră să obțină noi rezultate remarcabile.

„Elisei a câștigat din 2022 cupa și campionatul în fiecare an. A luat locul cinci la Campionatul European acum doi ani și locul doi la Campionatul Balcanic, anul trecut. Peste zece zile vom participa la Olimpiada Gimnazială de la Bahrain”, a mai arătat Victor Lupo.

300 de sportivi s-au duela în ring

Campionatul Național de Box la Juniori s-a desfășurat, între 7 și 11 octombrie 2024, la Sala de Atletism din Bacău. În ring s-au duelat aproximativ 300 de boxeri, cei mai buni de la toate cluburile din țară.

Campionatul Național de Box la Juniori a fost organizat de Federația Română de Box, Sport Club Municipal Bacău și Direcția Județeană pentru Sport Bacău.

Citește mai departe

EVENIMENT

România nu intră anul acesta în SCHENGEN cu granițele terestre, spune un europarlamentar

Publicat

schengen

Eurodeputatul PMP Eugen Tomac spune că dosarul Schengen ar trebui închis la Consiliul JAI din februarie sau aprilie. El crede că România poate bloca alte decizii europene, pentru a pune presiune pe Austria.

Eugen Tomac critică declarațiile ministrului austriac de Interne în dosarul Schengen: „Mi se par extrem de incorecte la adresa României, în condițiile în care atât domnul ministru Karner, cât și toți ceilalți omologi ai săi din UE știu foarte bine că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile și evident că aici asistăm la un joc politic incorect la adresa țării noastre și a Bulgariei. Nu există nici un argument politic și tehnic pentru a justifica acest abuz de putere pe care-l face Austria de aproape doi ani de zile la adresa noastră”.

România nu intră anul acesta în SCHENGEN cu granițele terestre, spune un europarlamentar

Eurodeputatul consideră că România ar trebui să blocheze alte decizii europene, pentru a pune presiune pe Austria în dosarul Schengen.

„Nici o țară nu este obligată să-și justifice votul, chiar și atunci când blochează o decizie ce ar trebui să acționeze în loialitate față de Acord sau Tratat, ceea ce înseamnă că și România la rându-i poate oricând bloca orice decizie importantă la nivel european, fără a-și justifica poziția”, adaugă el.

Eugen Tomac crede că România nu are șanse să intre și cu granițele terestre în Spațiul Schengen în acest an.

„Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”

„În momentul de față este clar că în 2024 nu există nici o șansă ca România să intre terestru în Spațiul Schengen (…). Dacă România va avea capacitatea după aceste alegeri prin care vom trece să-și instaleze rapid un Guvern capabil să discute cu Varșovia, pentru că anul viitor, în prima parte a anului, președinția UE va fi deținută de Polonia și cred că Donald Tusk are capacitatea să impună pe agenda UE acest subiect și experiența necesară pentru a ne sprijini eficient (…), în Consiliul JAI din februarie sau din aprilie ar trebui să închidem acest dosar, încheie Tomac”.

„Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”, a afirmat ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, care admite că România și Bulgaria au făcut progrese, dar consideră că nu e momentul unei aderări la Schengen și cu granițele terestre.

Citește mai departe

EVENIMENT

Începe refacerea infrastructurii exterioare din Complexul Neuro al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj

Publicat

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj demarează un proiect de refacere a infrastructurii exterioare din cadrul Complexului Neuro, menit să îmbunătățească accesul pacienților la cele șapte secții clinice care operează în zonă.

Luni, 14 octombrie, demarează lucrările de refacere a infrastructurii exterioare din incinta Complexului Neuro, o investiție importantă a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, care are ca scop îmbunătățirea accesului pacienților la serviciile oferite de cele șapte secții clinice care își desfășoară  activitatea în această zonă.

Reparații la căile de acces, la spațiile verzi și la sistemul de iluminat

Lucrările aferente acestui proiect constau în reparații la sistemul de utilități-canalizare, alimentare cu apă, reparații la infrastructura rutieră și pietonală, asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități în condiții optime, amenajarea spațiilor verzi și amplasarea de mobilier stradal, reparații la sistemul de iluminat exterior de incintă și, nu în ultimul rând, optimizarea circuitului pentru deplasarea ambulanțelor și a autospecialelor de servicii medicale.

Toate lucrările se vor executa astfel încât să nu afecteze ralizarea actului medical în secțiile din incintă.

Lucrări sprijinite financiar de municipiul Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca susține financiar lucrările aferente proiectului de reabilitare. Valoarea contractului de finanțare este de 3.000.000 lei și se adaugă unei alocări anterioare de 300.000 lei, destinată reabilitării rețelelor de apă și canalizare în această zonă.

De altfel, municipalitatea clujeană a susținut  permanent activitățile de investiții ale spitalului, iar  în ultimii patru ani aproximativ 21.700.000 lei au fost direcționați către spital în vederea achiziționării de echipamente, aparatură medicală și executării de reparații curente în spațiile în care se desfășoară activitatea medicală.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax