OPINIE. Florin Danciu: Iohannis senator, un scenariu pentru reforma constituțională

Articolul 63 din Constituția României prevede că Parlamentul trebuie convocat de către președinte în cel mult 20 de zile de la data la care au avut loc alegerile parlamentare.  Să facem puțină aritmetică: alegerile parlamentare vor avea loc în 1 decembrie a.c. iar mandatul actual al lui Klaus Iohannis expiră fix in 21 decembrie!

Timp absolut suficient pentru constituire unei majorități, desemnarea primului ministru, alcătuirea Guvernului și votarea acestuia de către noul Parlament!

Cine se va afla la butoanele puterii în tot acest timp? Klaus Werner Iohannis! PSD, oricum am socoti, va face in jur de 30 de procente, liberalii cu Ostașul inutil și bolovanul Werner este greu de crezut că vor coborî sub 15 procente. Împreună cu grupul minorităților și UDMR noul Guvern se poate face fără probleme. S-ar putea să nu fie nevoie nici măcar de reprezentanții maghiarilor dacă procentele o permit.

Calea spre reformă constituțională

Acesta pare a fi marele secret al candidaturii lui Iohannis la Senat, unde ar putea fi chiar președinte! Al doilea om în stat, veți zice! Nu chiar. Să presupunem că noul președinte va fi Mircea Geoană sau cineva din afara actualei coaliții. Cred că pînă la primăvară Parlamentul va avea grijă să-l lase pe noul președinte fără prea multe îndatoriri și responsabilități.

Cel puțin serviciile secrete ar putea trece sub un real control parlamentar, acestea fiind arma principală a oricărui președinte al României pînă acum. Ar putea fi acesta sfîrșitul regimului semiprezidențial care a cam blocat România în ultimele trei decenii.

S-ar deschide calea pentru o reformă constituțională și administrativă și fondarea unei Noi Republici. Noul președinte, oricare ar fi acesta, ar putea fi parte a acestor reforme. Ba, chiar ar fi mai bine ca acesta să nu facă parte din coaliția de guvernare, care ar fi astfel obligată să facă aceste reforme pentru a scăpa de super-controlul prezidențial.

Pol de putere la Cotroceni

Palatul Cotroceni, după fiecare rînd de alegeri prezidențiale, se popula cu fideli din partidul noului președinte, se constituia acolo un nou pol de putere cu atribuții ambigui așezîndu-se deasupra Parlamentului, Guvernului și justiției. Președintele este un broker de putere mai degrabă decît un real mediator între stat și societate, așa cum este definit in Constituția României.

Iată, deci, un bun prilej pentru cîteva reforme necesare pe care clasa politică, și in special actuala coaliție PSD-PNL, ar putea fi obligată să le facă. Așadar: Mircea Geoană, Elena Lasconi, George Simion, Diana Șoșoacă, Kelemen Hunor – Președinte!