Connect with us

ACTUALITATE

OPINIE Valentin Naumescu: Summit-ul NATO 75 și intrarea Occidentului în Era Războiului Lung

Publicat


Valentin Naumescu portofoliul

Universitarul clujean Valentin Naumescu, profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB, prezintă un comentariu despre Summit-ul NATO de la Washington.

Pe scurt:

  1. Dincolo de doza de festivism inevitabil pentru un asemenea moment aniversar, și acela însă cumpătat și atent croit, după sobrietatea vremurilor, cine a urmărit cu atenție deciziile concrete și declarațiile finale ale Summit-ului NATO 75 de la Washington a putut înțelege că acestea marchează, poate fără strălucire dar cu luciditate, pregătirea solemnă și gravă a lumii occidentale pentru intrarea în Era Războiului Lung. Nu neapărat a descurajării teoretice și conceptuale, ca până acum, a unor principii enunțate frumos pe hârtie și atât, ci chiar a apărării efective a democrațiilor și ordinii politice post-1989, într-o lungă bătălie pentru schimbarea și reașezarea lumii pe alte baze, o bătălie concertată pe care au declanșat-o dușmanii libertății din Orient. NATO este la nivelul maxim de alertă.
  2. Este posibil ca descurajarea NATO să nu mai suficientă pentru Rusia, sau să nu mai fie credibilă, iar Occidentul trebuie să fie gata de luptă în câțiva ani, așa cum au alertat figuri importante ale conducerii politice și militare din statele aliate în ultimii doi ani. Numai atunci când Rusia va vedea că NATO este cu adevărat pregătită și dispusă să lupte pentru a apăra spațiul democratic euro-atlantic sau când va da cu capul de zid, va înceta agresiunea.
  3. Și nu e vorba numai despre Rusia. Europa nu mai poate fi separată de Orientul Mijlociu, Africa și bineînțeles Asia-Pacific în problematizarea securității. Orice breșă sau fisură deschisă undeva în zidul de apărare a democrațiilor se poate lărgi rapid, ducând la prăbușirea sistemului garanțiilor de securitate americane după principiului dominoului. Prezența liderilor politici din Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelandă, alături bineînțeles de reprezentarea politică a Ucrainei și Republicii Moldova arată că NATO privește problematica securității „la 360 de grade”, global.
  4. Summitul de la Washington a arătat că liderii Vestului sunt conștienți că începe o eră plină de amenințări complexe și de durată. Intrăm în era războiului unei generații (10-15-20 de ani, poate mai mult?), a unui război structural îndelungat, pe multiple dimensiuni, care nu se referă doar la invazia din Ucraina, nu doar la agresiunea rusească asupra Europei de Est, nu doar la Putin și Zelenski. Ci privește lumea în ansamblul ei, supremația și regulile din sistemul relațiilor internaționale viitoare precum și însăși supraviețuirea democrațiilor liberale. O încleștare care va dura mult. Nu „se termină până la Crăciun”.
  5. Deciziile NATO se referă la hotărârea apăsată și gravă a democrațiilor occidentale, de o solemnitate aproape premonitorie, luată în ceasul al 12-lea, de a înfrunta până la ultima consecință revizionismul promovat tot mai agresiv de regimurile totalitare orientale (Rusia, China, Coreea de Nord, Iran, cu tot cu „pionii” lor trădători din interiorul UE și NATO) și de a se pregăti cât mai bine pentru marea confruntare hibridă de reașezare a lumii în secolul al XXI-lea. Dar trebuie început cu primul pas, cu prima victorie (sau cel puțin evitare a înfrângerii), în Ucraina.
  6. Sunt voci care spun că Summit-ul de la Washington nu este relevant pentru viitor, din perspectiva unei posibile reveniri a lui Donald Trump la alegerile din 5 noiembrie și a unei eventuale ruperi a relațiilor transatlantice. Aș crede mai degrabă că strategiile și deciziile încorporate acum vor rămâne valabile și în mandatul prezidențial american viitor, poate cu unele amendamente și condiționări suplimentare. Prin legătura pe care NATO o acceptă cu securitatea globală și prin referirile la amenințările expansiunii Chinei sau ale alianței strategice Rusia-China (punctul 4 al Declarației), este posibil ca inclusiv Donald Trump să fie de acord că NATO poate deveni instrument util și pentru interesele strategice ale SUA, nu doar pentru europeni. Pentru prima dată, China este vizibil enervată de concluziile Summit-ului NATO, semn că au înțeles foarte bine despre ce este vorba.
  7. Occidentul nu va preda pur și simplu cheile puterii dictaturilor orientale, fără luptă, pe motivul că „gata, ne temem de amenințarea nucleară a dictatorilor și nu mai e nimic de făcut, le cerem pacea și mila”, că nimeni în Vest nu mai vrea să lupte pentru nimic și doar să se bucure tâmp și „pacifist” de X (Twitter), Tik-Tok și facilitățile vieții moderne, acceptând condițiile umilitoare ale agresorilor. Impresia lașității și vulnerabilității este exact cea pe care mizează dictatorii care vor să demoleze ordinea occidentală liberală, bazată pe dreptul internațional.
  8. Da, la baza acestor decizii ale NATO se află într-adevăr Războiul lui Putin împotriva Occidentului, început prin invazia din august 2008 a Rusiei în Georgia, extins prin anexarea Crimeii și războiul separatist rusesc din Donbas în 2014 și agravat la cote paroxistice după invadarea pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. O lungă serie de summit-uri NATO, începând cu cel din septembrie 2014 din Țara Galilor, realizează această pivotare spre Flancul Estic. Dar nu este doar atât, nu e doar Europa de Est în această discuție globală.
  9. Formarea axei revizioniste Rusia-China-Iran-Coreea de Nord și amenințarea democrațiilor limitrofe, din zonele de periferie geopolitică (Europa de Est, Taiwan, Israel, Coreea de Sud) necesită un răspuns mai amplu, global, coerent și integrat al lumii occidentale, nu patru viziuni disparate, câte una pentru fiecare conflict în parte. Conflictele tind să se unească într-unul global, care opune două viziuni divergente și ireconciliabile. Viziunea democrațiilor liberale versus viziunea regimurilor autoritare.
  10. Summit-ul NATO 75 a pregătit Alianța Nord-Atlantică și pentru posibila (dar nicidecum certa) revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, pe 20 ianuarie anul viitor. A luat decizii pe termen lung, a constituit structuri și misiuni, bugete multianuale, obligații și angajamente noi, a definit clar „direcții ireversibile”, a introdus tema globalizării NATO, care va fi probabil pe placul lui Trump, atunci când consilierii lui îi vor explica faptul că de acum înainte America poate privi NATO inclusiv ca pe un instrument puternic și util în competiția strategică cu China, în teritoriile fierbinți ale Asiei. Deci, NATO (Europa) nu doar cere Statelor Unite angajamente și garanții de securitate, ci și oferă Statelor Unite putere și influență strategică globală sporită, spre furia Chinei. Devine tot mai clar un win-win deal, așa cum în realitate a fost mereu, dar nu a fost perceput ca atare.
  11. Fără îndoială, lucrurile nu sunt simple. Problemele NATO nu provin doar din amenințările externe, ci și (sau mai ales, aș spune) din vulnerabilitățile și schimbările interne, din democrațiile statelor membre. Există mari provocări în politica din câteva mari democrații-pilon ale Alianței, unde sunt așteptate schimbări sau clarificări ale puterii executive în următoarele zile (Franța), luni (SUA) sau un an (Germania). Vestea bună este că noul guvern din Olanda, de exemplu, deși considerat de mulți înainte de instalare ca unul de „extremă dreapta”, destabilizator al ordinii politice occidentale, pare să se plieze foarte bine pe direcțiile NATO și este dornic să sprijine în continuare Ucraina. De asemenea, tranziția de la conservatori la laburiști în Marea Britanie menține același curs al politicii externe și de securitate a Londrei și același atașament față de NATO și cauza Ucrainei. Începem să sperăm că vom supraviețui cu bine anului electoral 2024, critic și crucial, de care ne-am temut atât de mult. Să vedem 5 noiembrie și ce urmează după și apoi facem bilanțul.
  12. Ungaria, deși zgomotoasă și deranjantă, începe să fie ușor ocolită în procesul decizional, și la NATO, și la UE. Deja începem să ne obișnuim cu fițele de fostă capitală imperială decăzută, care „poartă grija Bazinului Carpatic”, mai nou și a „echilibrului strategic global” (of, ce se mai răscolește Ceaușescu!), iar lumea s-a cam plictisit de „scenele” de imagine fără niciun rezultat ale lui Orbán. Nu vedem ca Ungaria să aibă anvergura și pârghiile suficiente pentru a bloca strategiile, direcțiile și politicile NATO, cu toată partitura dramatică interpretată de Viktor Orbán în diverse turnee diplomatice și declarațiile sale „pacifiste”, care servesc indirect intereselor agresorilor, nu victimelor. Ungaria pariază pe cartea revizionismului global și european, asta se știe de mulți ani (poate îi pică și ei ceva firimituri de la masa Beijingului și Moscovei, dacă aceștia vor înfige vreodată steagul la Bruxelles), dar până una, alta, rămâne de văzut ce se va întâmpla în alegerile interne din 2026.
  13. Realist vorbind, invitarea Ucrainei la NATO era imposibilă acum. Tema nici nu merită dezbătută prea mult, dincolo de reafirmarea ireversibilității traiectoriei Ucrainei spre NATO, care se va împlini atunci când Ucraina va avea un teritoriu clar, independent, curat, liber de trupe rusești ocupante, chiar dacă mai mic decât cel din 1991. Nu împărtășesc dezamăgirea celor care spun că tonul Declarației nu este suficient de puternic și de clar în favoarea Ucrainei. Atât se poate face acum, dar direcția este clară. Momentul propice și ocazia ratată pentru invitația de aderare s-au consumat la București, în aprilie 2008.
  14. Poziționarea actuală a României, la periferia geopolitică a lumii occidentale (NATO și UE), crește presiunea și mizele electorale și politice din democrația românească, a cărei direcție strategică nu pare deocamdată periclitată semnificativ, nici în anul electoral dificil 2024. Nu se prevede posibilitatea unei schimbări a orientării pro-NATO și pro-UE a României la nivel prezidențial, parlamentar și guvernamental, pe termen scurt și mediu cel puțin (4-5 ani), în pofida unei expuneri mai mari la riscul războiului în regiune și a apariției populismului naționalist și suveranist. Totuși, devine mai evident ca oricând argumentul că lărgirea spațiului de securitate spre Est, cu includerea Ucrainei și Republicii Moldova într-un „spațiu de securitate adiacent al NATO” și cu perspective de securizare deplină pe termen lung a celor două republici postsovietice, ar avanta pe deplin România, care nu ar mai fi la marginea NATO și a UE. Dar ambele obiective, legate de Ucraina și Republica Moldova ca părți integrate ale Vestului, vor necesita mult timp și s-ar putea să nu le vedem îndeplinite până în 2030.

 Nici NATO, nici UE nu vor mai fi la fel

Vremurile sunt extrem de tulburi. Schimbările dramatice de politică internă și reverberațiile politicii internaționale asupra democrațiilor interne afectează o parte importantă a țărilor membre ale NATO și UE, implicit cele două organizații în ansamblu. Nici NATO, nici UE nu vor mai fi la fel la finalul războiului, ca înainte de război.

Pariul lui Putin era că cele două organizații se vor dezintegra sub presiunea marilor provocări și a lașităților naționale, dar până acum consecința agresiunii a fost întărirea celor două structuri occidentale. NATO s-a extins la 32 de membri, cu Finlanda și Suedia ieșite din vechea lor neutralitate și alegând Alianța Nord-Atlantică, iar Ucraina și Republica Moldova sunt parteneri ai NATO și au început deja negocierile de aderare la UE. Niciuna din schimbările de mai sus nu s-ar fi întâmplat fără Războiul lui Putin.

Washington, Londra, Paris, Berlin și Bruxelles se pregătesc pentru un război lung

Aerul solemn și grav de la Summit-ul NATO trădează vânturile ostile care bat pentru schimbarea lumii. Liderii politici, comandanții militari și experții în strategii de la Washington, Londra, Paris, Berlin și Bruxelles se pregătesc pentru un război lung. Un război lung în Ucraina, un război lung pentru reconstrucția, stabilizarea și recredibilizarea ordinii de securitate europene, un război lung pentru teritoriile periferice geopolitic (Ucraina, Moldova, Georgia, Taiwan etc.) care aspiră democratic să adere la un spațiu civilizațional integrat dar sunt agresate și trase înapoi de spațiul rival, un război lung pentru supremație globală între democrațiile liberale occidentale și axa dictaturilor orientale, reprezentate în esență de SUA și China.

Ar fi o naivitate să nu realizăm că astfel de pregătiri pentru Era Războiului Lung, generațional și hibrid, se fac și la Beijing sau Moscova. Nimeni nu mai crede că „se termină până la Crăciun”. Atmosfera de la evenimente pare mohorâtă, ca și vremurile, dar ea ascunde un complex uriaș de reflecții, scenarii, inovări tehnologice, simulări, alocări de resurse, adaptări legislative, modernizări ale infrastructurii etc., toate menite să pregătească cele două blocuri în vederea unei posibile confruntări. Nici într-o parte, nici în cealaltă nu se stă degeaba.

 Ar putea fi războiul hibrid al unei generații

Sunt multe necunoscute și variabile în acest război, de la capacitatea Occidentului cuprins de plaisirismul deceniilor trecute de a se mobiliza pentru a-și apăra libertățile și lumea pe care a creat-o după 1945 și mai ales după 1989, la rezistența și resursele Rusiei în condițiile unei economii de război supusă sancțiunilor sau opțiunea Sudului Global ambiguu ori ambivalent de a alege în cele din urmă de care parte a istoriei se va plasa, după mai multe ezitări și duplicități. Toate acestea vor influența rezultatul războiului hibrid. Când ceața confruntării globale se va ridica, peste 15-20 de ani, noi vom fi bătrâni dar vom înțelege care a fost rezultatul acestei mari încleștări pentru schimbarea lumii.

Nu se va termina curând. Ar putea fi războiul hibrid al unei generații, care să se întindă pe durata unui deceniu sau două, până la tranșarea disputei democrații-dictaturi și cristalizarea unui noi ordini mondiale. NATO a înțeles că nu trebuie să își mai facă și mai ales să vândă publicului intern iluzia unei victorii rapide și facile. Nu va fi așa. Dar în același timp înfrângerea nu poate fi acceptată, pentru că ar avea un cost teribil pentru generațiile viitoare.

Putin vrea să se revin la negocierea sferelor de influență din Războiul Rece

Formula înșelătoare cu „ordinea mondială multipolară”, vehiculată de Vladimir Putin, este doar o formă ipocrită de a spune că Rusia vrea să se revină la negocierea sferelor de influență din Războiul Rece, în care dictaturile primesc o felie de lume și vor fi lăsate să facă ce vor cu ea, fără să dea socoteală și fără să respecte regulile universale ale dreptului internațional, drepturile și libertățile individuale de inspirație occidentală. Formula poate pare „rezonabilă” și „echilibrată” pentru unii mai slabi de înger, dar ea este în esență profund nedreaptă, pentru că sacrifică țări și națiuni pentru a fi „alocate” la masa negocierilor polului respectiv, împotriva voinței lor. Noi, aici, în România și în regiune, ar trebui să fim primii care înțelegem asta.      



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

Câți CÂINI ai voie să crești dacă stai la curte? Ce spune Legea

Publicat

caine

Există posesori de câini care se întreabă dacă există vreo restricție legală în ceea ce privește numărul de animale pe care le poate crește la curte. Legea în vigoare este una care vine să lămurească această chestiune.

În ultimii ani, tot mai mulți români și-au îndreptat atenția către un animal de companie. Predomină câinii și pisicile, indiferent că vorbim de cetățenii care locuiesc în zonele urbane sau în cele rurale, scrie Fanatik.

Câți CÂINI ai voie să crești dacă stai la curte? Ce spune Legea

De altfel, o statistică dată publicității în 2024 de Federația Națională pentru Protecția Animalelor (FNPA) arăta că suntem țara europeană cu cel mai mare număr de animale de companie deținute pe cap de locuitor. E vorba de un număr impresionant: 8,6 milioane de câini și pisici cu proprietar.

În aceste condiții, unii cetățeni s-au întrebat câți câini pot crește dacă locuiesc la curte. E important de spus că nu există o lege care să limiteze deținerea unui anumit număr de câini şi pisici în curte.

În schimb, un document pus în dezbatere publică de Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară şi pentru Siguranța Animalelor (ANSVSA) în august 2024 prevedea noi obligații pentru deținătorii de animale.

Astfel, proprietarii de câini sunt obligați să asigure o suprafață minimă pentru fiecare animal în parte, respectiv, cel puțin 4 metri pătrați pentru câinii de talie mică și 6 metri pătrați pentru cei de talie mare. Până la intrarea în vigoare a actului normativ, legislația prevedea un minim de doar 2,5 metri pătrați pentru fiecare câine.

„Proprietarii de animale care stau la casă trebuie să mai țină cont de un set de reguli”

Iată textul din proiectul legislativ. Proprietarii/deținătorii de câini au obligația de asigura o suprafață locativă minimă de:

a) 4 metri pătrați pentru fiecare câine de talie mică, cu înălțimea la greabăn mai mică de 30 cm
b) 5 metri pătrați pentru fiecare câine de talie medie, cu înălțimea la greabăn situată în intervalul 30-50 cm
c) 6 metri pătrați pentru fiecare câine de talie mare, cu înălțimea la greabăn mai mare de 50 cm

Proiectul de mai sus stabilește şi amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei pentru persoanele fizice care cresc câini pentru comercializare fără a fi înregistrate ca unități de tip canisă.

De asemenea, proprietarii de animale care stau la casă trebuie să mai țină cont de un set de reguli pentru a nu fi sancționați. Aceste măsuri se referă la locul în care este amplasată cușca animalului. Din 2025, proprietarii pot primi amendă de 500 de lei dacă nu respectă noua lege.

Astfel, proprietarii sunt obligați de lege să amplaseze cuștile câinilor la cel puțin 60 cm de gardul vecinului. Dacă nu respectă această lege riscă să fie amendați cu 500 de lei.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Energiei: Facturile la energie ar putea CREȘTE de la jumătatea anului

Publicat

energie

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că facturile la energie ar putea crește de la jumătatea anului. În acest context, el recomandă consultarea site-ului ANRE pentru a alege companiile care vin cu cele mai bune oferte.

Sebastian Burduja a amintit de faptul că, printr-o ordonanță adoptată de Guvern în urmă cu câteva săptămâni, plafonarea prețului la energie electrică a fost prelungită pentru trei luni, până la 1 iulie, scrie Fanatik.

Pentru a beneficia de cea mai bună ofertă, el îndeamnă consumatorii să aleagă cele mai convenabile companii pe portalul web al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

sebastian burduja facebook

Ministrul Energiei: Facturile la energie ar putea CREȘTE de la jumătatea anului

„Dacă intraţi pe ANRE, pe comparatorul de preţuri şi chiar îi rog pe toţi românii să o facă şi să-şi aleagă cea mai bună ofertă, sigur o să găsiţi o ofertă în jur de un leu. Ea e de la o companie din portofoliul nostru, nu vreau să-i fac acum reclamă, dar e o companie cu capital majoritar de stat, listată recent, un mare succes, şi care a ajutat şi să calmeze această piaţă a furnizării, că vine cu oferte foarte bune.

Sigur, nu e 0,68, cât este cel mai mic plafon pentru consum. Dar nu e nici 1,7, nici măcar 1,6, deci e un preţ, să spunem, destul de competitiv pentru piaţa actuală. Acum, până la 1 iulie se pot întâmpla multe, nu ştiu, se rezolvă conflictul din Ucraina, poate e un scenariu optimist, şi atunci Ucraina s-ar putea să redevină exportator către regiunea noastră, s-a mai întâmplat acest fenomen”, a afirmat Sebastian Burduja, vineri seară, la Antena 3.

Astfel, după data de 1 iulie, facturile s-ar majora, însă nu semnificativ, susține el. În acest context, el spune că în cazul consumatorilor vulnerabili, va exista un sprijin oferit de stat.

„Pentru românii care au într-adevăr probleme cu plata facturilor va exista categoric un mecanism de sprijin”

Burduja a oferit și un exemplu. În situația unui consumator de 100 kWh pe lună, cu plafon de 0,68, factura va avea o valoare de aproximativ 40 de lei. De la jumătatea lunii, aceasta ar putea avea valoarea de circa 60 de lei.

„Dacă eu am un consum mic, de sub 100 kWh pe lună, am acel plafon de 0,68, deci pe mine mă costă pe lună undeva la 40 de lei curentul. Atât mă costă în momentul ăsta. Dacă nu sunt vulnerabil, pe noile preţuri, de exemplu pe oferta pe care vă spuneam, o să mă coste în jur de 60 de lei. Pare rezonabil, adică totuşi pentru a plăti factura la curent pe lună, pare rezonabil dacă nu sunt un consumator în sărăcie energetică vulnerabil.

Dacă am un consum astăzi de peste 300 kWh pe lună, am prin lege un plafon de 1,3 lei per kWh. Deci e posibil să văd chiar o mică ieftinire în facturi, nu semnificativă, dar nu va fi un dezastru. Dacă sunt undeva între pe la 250 de kWh pe lună sau 280 de kWh pe lună, da, o să fie o mică creştere, dar, încă o dată, eu cred că pentru românii care au într-adevăr probleme cu plata facturilor va exista categoric acest mecanism de sprijin, e prevăzut în ordonanţă. Pentru ceilalţi poate va fi ceva în plus, dar n-ar trebui să fie o povară atât de mare”, a adăugat Burduja.

Citește mai departe

EVENIMENT

Rate mai MICI pentru români de la 1 aprilie 2025

Publicat

card

Începând cu 1 aprilie 2025, sute de mii de români vor plăti rate mai mici. Este vorba de cei care au luat împrumuturi după anul 2019, cu ratele calculate în funcție de IRCC, indicele de referință pentru credite.

„O valoare de 5,55% versus 5,66% valabil încă în trimestrul 1. Înseamnă o rată mai mică. Scăderea nu este semnificativă, dar este o scădere”, explică Gabriela Mateescu, director creditare persoane fizice, conform observatornews.ro.

Românii care au luat un credit ipotecar de 350.000 de lei, pe 25 de ani, vor economisi 25 de lei la rata lunară. Odată cu reducerea IRCC-ului, scade și dobânda. Cu toate acestea, ratele nu se vor micșora semnificativ în viitorul apropiat, scrie Fanatik.

Rate mai MICI pentru români de la 1 aprilie 2025

În astfel de situații, pentru a mai scăpa de datorii, tot mai multe persoane aleg să își refinanțeze creditele. Banca Națională nu pare că anunță tăieri din dobânzi, astfel că românii cer dobândă fixă pe termen scurt.

„Optarea pentru un credit ipotecar standard, cu dobândă fixă. Noi avem dobânzi fixe care pornesc de la 4,79% pe 3 ani. Şi merg până la perioade fixe de 5 sau 10 ani. Este o variantă de a te pune la adăpost de această fluctuaţie a indicelui IRCC”, spune Marian Oprea, manager credite, pentru sursa menționată.

„Este necesar să faceți o diferență între dorințe și nevoi”

Înainte de a face un astfel de pas important, trebuie să te gândești dacă ai nevoie de lucrul respectiv și dacă poți, într-adevăr, să-ți plătești ratele. Este necesar să faceți o diferență între dorințe și nevoi.

De asemenea, pentru un credit ipotecar pe 20 de ani, este recomandat să începem să facem economii cu un an înainte. Ar fi ideal să avem deja suma echivalentă ratei respective. În acest fel, nu vor apărea probleme atunci când trebuie să plătești ratele.

„Trebuie să avem un buget de venituri şi cheltuieli. Altfel e foarte complicat, nu ştim pe ce dăm banii şi nu avem cum să îi gestionăm. Când vrei să iei un credit de nevoi personale pe 3 sau 5 ani este bine să economiseşti rata lunară, undeva între 3 şi 6 luni înainte să iei creditul.

La un credit ipotecar pe 20 de ani sau mai mult economiseşte un an înainte, echivalentul ratei, ca să vedeţi cum este înainte să iei acel credit. Pentru că ne dorim multe lucruri, mai repede, să trăim mai bine în viaţă, dar nu suntem conştienţi ce implică toate acele credite decât când le contractăm”, a explicat Iancu Guda, specialist economic, în cadrul rubricii IQ Financiar de la Antena 1.

Citește mai departe

EVENIMENT

MApN DEZMINTE mobilizarea rezerviștilor și antrenamentele militare pentru populație

Publicat

exercițiu complex interarme la batalionul 811 infanterie ,,dej”

După ce în spațiul public au apărut mai multe informații conform cărora populația este pregătită pentru război, MApN a liniștit populația.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a emis un comunicat prin care dezminte categoric informațiile false apărute în spațiul public, privind mobilizarea rezerviștilor și pregătirea populației pentru apărare, subliniind că aceste zvonuri sunt manipulări fără niciun fundament legal. Reacția autorităților vine după ce, pe rețelele de socializare și în diverse grupuri de pe Facebook au fost distribuite mai multe mesaje alarmiste, scrie Fanatik.

MApN DEZMINTE mobilizarea rezerviștilor și antrenamentele militare pentru populație

Una dintre dezinformări susținea că tinerii cu cetățenie română, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, vor fi chemați de urgență la instruire militară, începând cu 3 aprilie 2025. MApN a clarificat că serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în România încă din 2007, conform Legii 395/2005.

„Reamintim că executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007, aşa cum prevede Legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat”, a punctat MApN.

O altă informație falsă se referea la presupuse exerciții de mobilizare, care ar fi fost pregătite de autoritățile din România pentru populație. MApN a explicat că sursa acestor informații este un articol publicat în Republica Moldova, care face referire la acțiunile Armatei Naționale moldovenești. Nu este vorba despre niciun exercițiu pregătit de autoritățile române.

Ce trebuie să știe românii despre exercițiile de mobilizare ale Armatei Române

MApN a ținut să precizeze că, deși organizează astfel de exerciții în România, acestea sunt anunțate public în prealabil și se desfășoară de obicei de două-trei ori pe an. Ultima acțiune de acest tip a avut loc în octombrie 2024, în județele Buzău și Ialomița.

„În acest sens, MApN precizează că execută, conform atribuţiilor funcţionale, exerciţii de acest gen şi în ţara noastră, de regulă, de două-trei ori anual, activităţi care sunt anunţate din timp în spaţiul public. Ultima astfel de acţiune de instruire a avut loc în perioada 14 – 18 octombrie 2024, în judeţele Buzău şi Ialomiţa (Exerciţiul MOBEX BZ-IL-24)”, au declarat reprezentanții instituției.

Pentru anul 2025, MApN a confirmat că sunt planificate exerciții de mobilizare, care vor fi comunicate public în timp util, în prima jumătate a anului. Autoritățile se așteaptă ca astfel de dezinformări să continue să apară în mediul online, de aceea le atrage atenția românilor să fie foarte atenți ca sursa informațiilor să fie adevărată.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate