ACTUALITATE
OPINIE. Dragoș Damian: Începe școala. Au să se laude cu clădirile noi, voi chiar credeți că doar asta ne va ține copiii în țară?
Dragoș Damian, CEO Terapia, atrage atenția că, în timp ce opinia publică este preocupată de note vechi de 40 de ani, România se confruntă cu provocări majore în educație, precum abandonul școlar, ineficiența învățământului dual și neconcordanțele dintre programa universitară și piața muncii.
„Discuția publică despre nota de la bacalaureat de acum aproape 40 de ani a lui Marcel Ciolacu a creat, de la caz la caz, valuri de curiozitate, îngrijorare sau emoție, urmate mai mult ca sigur de reflexul multor români de a merge la sertarul cu documentele „clasificate” ale familiei spre a verifica ce notă au luat la examenul cu pricina. În 1985 și 1986 dădeau bacalaureatul o mare parte dintre adolescenții născuți în 1967 și 1968, 520.000 și respectiv 500.000, așadar în jurul a un milion de tineri.
Examenul era chiar foarte greu
Bacalaureatul de acum 40 de ani se dădea în altă manieră și era un examen care într-un anume fel încurca examenul de admitere la facultate – de fapt absolvenții erau focusați pe admiterea la facultate, unde erau concurențe de 10-20 pe loc. Chiar dacă partidul trebuia să raporteze un număr mare de absolvenți de bacalaureat, examenul era chiar foarte greu. Patru zile de probe, matematică, limba română, o materie suplimentară în funcție de liceul absolvit și, în plus, o probă practică din meseria în care s-au pregătit – toți absolvenții de liceu, în caz că nu luau bacalaureatul sau nu intrau la facultate, plecau în lume cu o profesie în mână. Decrețeii făceau pe timpul liceului practică obligatorie în fabrici de producție, pe șantiere de construcții sau în ferme agricole, calificându-se într-o meserie. Învățământ dual, însă pentru toți.
Toți decrețeii care au dat bacalaureatul în 1985 si 1986 știu că nu nota de la examen i-a ajutat în cariera și viață, indiferent ce au făcut mai departe. Sistemul de învățământ de atunci, atent conectat la piața muncii, este cel care a făcut diferența.
România Educată, însă doar pentru jumătate dintre copiii noștri
Nu am găsit date despre promovabilitatea la bacalaureatul de acum aproape 40 de ani, din 1985 și 1986, când dădeau examenul decrețeii din cel mai mare contingent de populație măsurat vreodată în România. Datele din 2024, când au dat bacalaureatul zoomerii născuți marea majoritate în 2006 – circa 198.000 de copii, sub jumătate fata de cei născuți în 1967 și 1968 – arată că la examen s-au prezentat doar 115.000 de zoomeri, cu o rata de promovabilitate de 76% în vară și una ridicolă, de 24%, în toamnă. Dar promovabilitatea reală din vară este de fapt de 55% dacă ne raportam la numărul de copii născuți în 2006 care trebuiau să dea bacalaureatul anul asta. Restul, i-am ”pierdut” pe parcurs. România Educată, însă doar pentru jumătate dintre copiii noștri.
Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii
Toată povestea asta cu nota de la bacalaureat, care a distras, mai bine spus a manipulat atenția opiniei publice, este o glumă proastă. Nu ne-a lăsat să ne concentrăm pe problemele majore din sistemul de educație, pe consumul de droguri, alcool și țigări, pe școlile supraaglomerate în 3 schimburi, pe abandonul școlar, pe NEET, pe ineficiența sistemului de învățământ dual, pe prăpastia dintre programa universitară și piața muncii, pe facultățile de diplome, pe lipsa acută de personal calificat și specializat și pe toate celelalte.
Nu sunt de ajuns clădirile și dotările noi cu care se vor lauda politicienii pe 9 septembrie și nu are nici o importanță nota la bacalaureat. Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii”, arată Dragoș Damian, CEO Terapia.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
FOTO Boc se opune politicii centralizate de coeziune în UE: Să nu aducem spiritul centralizat al comunismului în centrul Europei
Primarul Clujului, Emil Boc, care este și președintele Comisiei pentru politică de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER) din cadrul Comitetului European al Regiunilor, se opune unei politici de coeziune centralizată la nivelul UE, susținând că nu trebuie să fie adus ”spiritul centralizat al comunismului în centrul Europei”.
Emil Boc a declarat, luni, la Bruxelles, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor, că politica de coeziune arată ce înseamnă să fi european, fiind o promisiune ”că nimeni nu este lăsat în urmă”.
”Avem nevoie de un plan pentru toate regiunile, dar există o temere față de centralizarea politicii de coeziune.
Mesajul meu este împotriva unei centralizări pentru că dacă aceasta este dictată de sus în jos ratăm scopul și ar priva autoritățile locale și regiune de o voce, subminând parteneriatul existent și ar slăbi această politică.
O politică de coeziune centralizată ar fi o trădare, iar orașele ar pierde unicitatea lor.
Vrem o politică mai eficientă pentru că autoritățile locale cunosc prioritățile lor, punctele forte și, astfel, trebuie să creăm o politică de coeziune nu numai pentru oameni, ci și una făcută de oameni.
Viitorul politicii de coeziune trebuie să prioritizeze parteneriatul și nu centralizarea, trebuie să recunoască că Uniunea este una singură, dar regiunile noastre sunt multiple și în diversitate ne vom dezvolta.
O EU coezivă
Trebuie să apărăm valorile de bază, să avem o politică de coeziune pentru toate regiunile UE, pentru că eu am un vis, o UE care se dezvoltă pentru că este coezivă și are libertatea de a permite cetățenilor să fie mobili.
Trebuie să susținem o politică de coeziune noncentralizată, ranforsată și care să pună oamenii în centrul misiunii sale.
Vă rog să nu aduceți spiritul centralizat al comunistului înapoi în centrul Europei. Eu vin dintr-o țară care a trecut printr-un regim comunist și am văzut diviziunea dintre Est și Vest. Noi vrem să reiterăm spiritul comunist în Europa? Nu cred”, a spus Emil Boc.
Boc a luat cuvântul la un panel alături de comisarul european pentru Coeziune și Reformă, Elisa Ferreira, și de președintele Comitetului European al Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro, discursul acestuia fiind aplaudat de participanții la sesiunea plenară.
Buget de aproape 400 de miliarde de euro
Politica de coeziune este principalul instrument de investiții pe termen lung în UE și înseamnă fonduri europene pentru recuperarea decalajelor de la nivelul regiunilor europene.
Bugetul UE pentru politica de coeziune este de 392 de miliarde pentru perioada 2021-2027.
ADMINISTRAȚIE
FOTO. Viorel Băltărețu, USR Cluj: Primăria a avizat cea mai proastă soluție pentru pasajul de la Tăietura Turcului
“Pasajul de la Tăietura Turcului e următorul eșec al administrației Boc”, a declarat, luni, deputatul USR de Cluj, Viorel Băltărețu.
Acesta a precizat că proiectul făcut de USR, împreună cu specialiști în domeniu, nici măcar nu a fost luat în considerare.
Viorel Băltărețu, USR Cluj: Primăria a avizat cea mai proastă soluție pentru pasajul de la Tăietura Turcului
Deputatul clujean Viorel Băltărețu a anunțat, luni, că Primăria Cluj-Napoca a avizat forma finală a pasajului de la Tăietura Turcului.
“Au avizat soluția cea mai proastă de pasaj, care rezolvă doar parțial problema de aici.
Soluția aleasă rezolvă problema a doar 60% din trafic. Restul șoferilor vor trebui să treacă pe la barieră, la fel ca pietonii și biciliștii, care nu au acces la pasajul suprateran”, a declarat Viorel Băltărețu.
“O soluție de mântuială”
Băltărețu a mai precizat că proiectul este un compromis din punct de vedere tehnic și financiar, practic o “soluție de mântuială”.
“E un proiect de tipul “fă-te că lucrezi”, care nu elimină statul la barieră pentru toți șoferii și e periculos pentru pietoni și bicicliști.
Utilitatea pasajului e redusă la o singură direcție de trafic, Grigorescu – Baciu. Deci pasajul nu va putea fi folosit de șoferii care vin din Tetarom, Gruia, ocolitoarea Baciu și zona industrială Metalul Roșu, deci de o bună parte a celor aflați în trafic.
Mai grav, soluția de secol XIX reprezintă un pericol pentru pietoni, persoane cu dizabilități și bicicliști, care vor traversa în continuare peste linia ferată!”, a explicat Viorel Băltărețu.
Proiectul propus de Băltărețu
Proiectul alternativ propus de Viorel Băltărețu, prevede un pasaj subteran pentru pietoni, bicicliști și persoane cu dizabilități
“Este un proiect mai eficient atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar”, a mai spus deputatul clujean.
Acest proiect ar fi presupus eliminarea completă a trecerii la nivel cu calea ferată și conectarea tuturor fluxurilor de circulație pe pasaj.
De asemenea, acesta ar fi avut o durată de execuție redusă la 18 luni (față de 30 de luni) și costuri de doar 38 de milioane de lei față de 73 milioane.
Deputatul a subliniat că nu își dorește blocarea proiectului pe care îl consideră extrem de util, ci doar alegerea soluției tehnice care respectă standardele în vigoare.
“Problema primăriei nu e doar lipsa de profesioniști capabili să discearnă între un proiect util și unul de compromis.
Secretomania care înconjoară orice proiect gestionat de administrația Boc e cealaltă problemă cronică.
Primăria tace și în cazul acestui pasaj. Probabil sunt conștienți că soluția aleasă e proastă și o țin la secret”, a mai spus Viorel Băltărețu.
EVENIMENT
Viorel Băltărețu, USR Cluj: Finalizarea proiectului A3-Tureni, întârziat din nou din cauza birocrației
Deputatul USR de Cluj, Viorel Băltărețu, a anunțat luni că proiectul drumului expres care va face legătura dintre DN 1 și autostrada Transilvania pe la Tureni nu va fi gata în luna februarie a anului viitor.
Contractul cu constructorul a fost prelungit cu încă patru luni de zile, a declarat Viorel Băltărețu.
Viorel Băltărețu, USR Cluj: Finalizarea proiectului A3-Tureni, întârziat din nou din cauza birocrației
Viorel Băltărețu a declarat că proiectul va avea o nouă întârziere.
“Contractul a fost prelungit cu încă 4 luni de zile. Noul termen de finalizare este iunie 2025, față de februarie 2025, iar asta se întâmplă nu datorită constructorului, care are capacitatea, ci din cauza birocrației” a spus Viorel Băltărețu.
Practic, a detaliat acesta, au apărut lucări suplimentare, cum ar fi mutarea de utilități și noi ziduri de sprijin, și nu este autorizația.
“Lucrările întârzie și pentru că reevaluarea autorizației de mediu așteaptă de cel puțin o lună de zile la Agenția de protecție a Mediului.
Băltărețu: Proiectul de la Tureni, întârziat și de primar
Viorel Băltărețu a mai precizat că un alt motiv de întârziere a lucrărilor este acela că primarul din Tureni, Daniela Mănăilă, “refuză să afișeze la avizierul primăriei anunțul de consultare publică”.
Deputatul USR de Cluj a spus că va face o interpelare cu privire la întârzierea eliberării autorizației de Mediu, dar se va adresa și Prefecturii Cluj “să pună primarul să-și facă treaba”.
Desfășurat la Cluj-Napoca între 4 și 6 octombrie, festivalul Cluj Symphony Experience a electrizat, timp de trei zile, publicul dornic de distracție. Mii de clujeni au cântat, au dansat și s-au prins în horă.
„Câteva mii de persoane s-au distrat la Sala Polivalentă BTarena, de vineri până duminică. Publicul s-a bucurat de 12 concerte extraordinare, dintre care șase, cele ale headinerilor, au fost acompaniate de muzicienii orchestrei Filarmonicii de Stat Transilvania și de cei ai Orchestrei Regale de Tineret a Filarmonicii.
VIDEO FOTO. Mii de clujeni s-au prins în HORĂ la Cluj Symphony Experience, în acest weekend
Pe scenă au urcat Subcarpați, Holograf, Lupii lui Calancea & Surorile Osoianu, Bosquito, Hara, Deliric & Silent Strike & Muse Quartet, Mano and Gregor, Emeric Imre, Timothy Kross, Nidal, Ada Morar, Adriana Berezovski & Trupa Viu Grai.
Cluj Symphony Experience a purtat publicul în genuri muzicale diverse, de la rap și folclor, la rock și pop, iar Orchestra Regală de Tineret și Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania au dat o notă de inedit concertelor.
„A fost o super experiență și mă bucur din suflet că oamenii au avut încredere în noi și în experimentul nostru. Am avut alături un public minunat care a cântat cu noi, a dansat, s-a prins în horă. Mulți dintre participanți ne-au scris că au venit multe sute de kilometri până la Cluj pentru că i-a atras mult programul, ideea festivalului și modul în care combinăm stilurile muzicale.
Pe ultima sută de metri am decis că mutăm festivalul la Sala Polivalentă BTarena. Mă bucur că am făcut asta pentru că a plouat și a fost frig – ar fi fost greu să ne bucurăm în parc așa de multe ore de programul propus în aceste condiții”, spune Flavius Buzilă, organizatorul Cluj Symphony Experience.
Prezentatorul evenimentului a fost și în acest an Cristi Hrubaru.
„Cluj Symphony Experience este singurul festival unde arta și stilurile muzicale se îmbină într-un mod inovator”
Pe lângă concerte, în cadrul Cluj Symphony Experience a avut loc și o lansare de carte: „Copilul din Stele”, prima apariție literară a Mirelei Buzilă, designer, cadru medical și hipnoterapeut specializat în vindecare spirituală.
Cartea îi poartă pe cititori într-o călătorie fascinantă prin planurile ascunse ale existenței și este o călăuză literară pentru cei care caută răspunsuri la întrebările esențiale despre viață, moarte și destin.
În plus, în fața BTarena a fost expus timp de trei zile prototipul primei mașini electrice produse 100% la Cluj. Energia electrică este produsă de roțile din spate, iar vehiculul are o autonomie de 350 km. Cântărește 2 tone, are caroserie din fibră de carbon și poate atinge 140-180 km/h.
Cluj Symphony Experience este singurul festival unde arta și stilurile muzicale se îmbină într-un mod inovator, iar astfel sunt create experiențe sonore remarcabile și unice”, au comunicat organizatorii.