Dragoș Damian, CEO Terapia, atrage atenția că, în timp ce opinia publică este preocupată de note vechi de 40 de ani, România se confruntă cu provocări majore în educație, precum abandonul școlar, ineficiența învățământului dual și neconcordanțele dintre programa universitară și piața muncii.

„Discuția publică despre nota de la bacalaureat de acum aproape 40 de ani a lui Marcel Ciolacu a creat, de la caz la caz, valuri de curiozitate, îngrijorare sau emoție, urmate mai mult ca sigur de reflexul multor români de a merge la sertarul cu documentele „clasificate” ale familiei spre a verifica ce notă au luat la examenul cu pricina. În 1985 și 1986 dădeau bacalaureatul o mare parte dintre adolescenții născuți în 1967 și 1968, 520.000 și respectiv 500.000, așadar în jurul a un milion de tineri.

Examenul era chiar foarte greu

Bacalaureatul de acum 40 de ani se dădea în altă manieră și era un examen care într-un anume fel încurca examenul de admitere la facultate – de fapt absolvenții erau focusați pe admiterea la facultate, unde erau concurențe de 10-20 pe loc. Chiar dacă partidul trebuia să raporteze un număr mare de absolvenți de bacalaureat, examenul era chiar foarte greu. Patru zile de probe, matematică, limba română, o materie suplimentară în funcție de liceul absolvit și, în plus, o probă practică din meseria în care s-au pregătit – toți absolvenții de liceu, în caz că nu luau bacalaureatul sau nu intrau la facultate, plecau în lume cu o profesie în mână. Decrețeii făceau pe timpul liceului practică obligatorie în fabrici de producție, pe șantiere de construcții sau în ferme agricole, calificându-se într-o meserie. Învățământ dual, însă pentru toți.

Toți decrețeii care au dat bacalaureatul în 1985 si 1986 știu că nu nota de la examen i-a ajutat în cariera și viață, indiferent ce au făcut mai departe. Sistemul de învățământ de atunci, atent conectat la piața muncii, este cel care a făcut diferența.

România Educată, însă doar pentru jumătate dintre copiii noștri

Nu am găsit date despre promovabilitatea la bacalaureatul de acum aproape 40 de ani, din 1985 și 1986, când dădeau examenul decrețeii din cel mai mare contingent de populație măsurat vreodată în România. Datele din 2024, când au dat bacalaureatul zoomerii născuți marea majoritate în 2006 – circa 198.000 de copii, sub jumătate fata de cei născuți în 1967 și 1968 – arată că la examen s-au prezentat doar 115.000 de zoomeri, cu o rata de promovabilitate de 76% în vară și una ridicolă, de 24%, în toamnă. Dar promovabilitatea reală din vară este de fapt de 55% dacă ne raportam la numărul de copii născuți în 2006 care trebuiau să dea bacalaureatul anul asta. Restul, i-am ”pierdut” pe parcurs. România Educată, însă doar pentru jumătate dintre copiii noștri.

Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii

Toată povestea asta cu nota de la bacalaureat, care a distras, mai bine spus a manipulat atenția opiniei publice, este o glumă proastă. Nu ne-a lăsat să ne concentrăm pe problemele majore din sistemul de educație, pe consumul de droguri, alcool și țigări, pe școlile supraaglomerate în 3 schimburi, pe abandonul școlar, pe NEET, pe ineficiența sistemului de învățământ dual, pe prăpastia dintre programa universitară și piața muncii, pe facultățile de diplome, pe lipsa acută de personal calificat și specializat și pe toate celelalte.

Nu sunt de ajuns clădirile și dotările noi cu care se vor lauda politicienii pe 9 septembrie și nu are nici o importanță nota la bacalaureat. Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii”, arată Dragoș Damian, CEO Terapia.