Connect with us

ACTUALITATE

Pâinea noastră cea de toate zilele în faţa coronavirusului. Povestea grâului

Publicat


Aurul şi petrolul s-au lăsat luate de valurile pe care coronavirusul le-a provocat pe pieţele internaţionale, aşa cum ne-a arătat prof. univ. dr. Ioan Lumperdean în episoadele anterioare. De această dată, profesorul clujean ne face o incursiune în lumea unei „monede” poate şi mai puternică decât aurul şi petrolul. Pentru că este vorba de pâinea noastră cea de toate zilele, grâul.

Grâul în vâltoarea turbulențelor economice?

Spuneam în articolele noastre anterioare despre turbulențe economice care au cuprins în vâltoarea lor petrolul și aurul. De aproape o lună, am aflat și de vârtejul în care se află grâul. Știrile despre fluctuațiile prețului acestuia pe piețele și bursele internaționale și românești nu au fost foarte multe și foarte insistente, în comparație cu cele referitoare la petrol și aur.

Se pare că oameni sunt mai puțin preocupați de ”pâinea cea de toate zilele” și consideră că nevoile lor de consum alimentar sunt subsidiare și neconcludente în aceste zile pandemice. Cel puțin deocamdată!!! Inconștiență, necunoaștere sau percepție scăzută e greu de spus, cu toate că achiziționarea de produse alimentare, inclusiv făină și pâine, a fost mai mare. Emoția consumatorilor a funcționat și în acestă situație.

Însă, când petrolul și aurul au început să fie în siajul turbulențelor economice, reacțiile și atitudinile comportamentale ale oamenilor au fost mai ”la vedere” și mai insistente.

 Cine plânge, cine râde?

Prețul negativ al petrolului a însemnat pentru majoritatea oamenilor o ieftinire a benzinei și, implicit, o utilizare ”mai ieftină” a mijloacelor de transport. Și, parțial, au dreptate. De cele mai multe ori consumatorii doresc să aibă acces la produse și servicii ieftine.

Când pandemia coronavirusului a prins  în mrejele ei și economia s-a declanșat o noua febră a aurului, deși în ultimile zile ”boala” s-a mai calmat. Suportul psihic al stabilității metalului galben a funcționat și funcționează, ca și în alte vremuri incerte. Atunci am spus că omenirea este marcată de două măști (că tot suntem în perioada obligativității acestora), una care plânge alta care râde.

Dar când incertitudinea se oprește asupra celei mai răspândite și importante cereale panificabile, trebuie să ne punem întrebarea:  cine plânge, cine râde?

Poate găsim un răspuns, noi toți, dacă suntem chibzuiți și fără porniri emoționale. O  abordarea echilibrată este dificilă,  oricând și oriunde apar turbulențe economice.  Trebuie (atât cât putem) să sperăm și să fim optimiști.

Grâul: o cereală cu vechime multimilenară

Izvoarele istorice ne transmit informații interesante despre drumul grâului în istorie și/sau cu istoria. Nicolae Iorga, cu uriașa sa putere de sinteză istorică și proiectivă vorbea despre civilizația grâului. O civilizație care a apărut aproape simultan cu cea a oamenilor. În fapt, nici nu poate exista o civilizație fără oameni, iar grâul a trecut de la ”sălbăticie” la civilizație, atunci când oamenii l-au ”domesticit”, adică au început să-l cultive, mai întâi involuntar, apoi sistematic, organizat și permanent.

A fost un proces îndelungat, început în neolitic, care a însemnat trecerea de la simpla culegere ”de la sine” a gramineelor sălbatice, la activități sezoniere și apoi permanente. Din punct de verde economic ”inventarea agriculturii” (Jean-Jacques Rousseau) a fost ”al doilea val (după descoperirea uneltelor) de accelerare a istoriei” (Lester R. Brown).

Zonele unde  oamenii au optat pentru și spre activități agricole permanente au fost cele cu sol fertil și climă prielnică: Valea Nilului, Tigrului și Eufratului, Gangelui etc. Din aceste zone mănoase cerealele au ”migrat”  și s-au adaptat în teritorii foarte variate din punct de verde pedo-climatic, mai mult sau mai puțin călduroase, cu grad ridicat sau scăzut în precipitații, cu ierni blânde sau aspre, cu soluri bogate sau sărace în substanțe minerale și organice.

Grâul este o plantă care s-a adaptat, în îndelungata sa existență în și la climate foarte variate, chiar dacă are ”preferințe” pentru zonele temperat-continentale și pentru soluri mai ”prietenoase”. De aceea îl intâlnim pe toate continentele, de la înălțimi joase (de luncă și câmpie),  până la cele relativ înalte de deal și înalte și munte (peste 4000 m în Peru) și  chiar în proximitatea celor subpolare (Suedia).

În îndelungata sa istorie grâul s-a aflat în coabitare, completare și competiție cu secara, orzul, orezul, porumbul și alte plante. Cu unele s-a ”întâlnit” de la începuturile sale, cu altele mai târziu. Poziția ocupată de o plantă sau alta a fost girată de factorii de  mediu, randamentele productive, tehnicile agricole, opțiunile alimentare, sociale, medicale și religioase ale oamenilor, de îmbunătățirile funciare, de calitatea și prețul forței de muncă, de selecția soiurilor, transportul, depozitarea și prelucrarea produselor agricole. Grâul a fost multă vreme în conul de umbră al randamentelor scăzute.

Un grăunte de grâu oferea la maturitate un spic cu patru, cinci grăunțe. Deci un raport de 1 la 4 sau 5,  dacă socotim și grăuntele semănat. Boabele semănate și recoltate erau mai mici în comparație cu cele de astăzi. Era o situație care a influențat secole de-a rândul istoria omenirii. Opțiunile au fost spre restrângerea consumului, înlocuirea grâului cu alte cerealele panificabile (secara, orzul, ovăz) sau chiar cu cerealele supletive (grâu negru, hrișcă, mazăre, năut, fasole, mei etc).

În perioade de secetă, inundații, război,  foamete, epidemii, crize economice, oamenii (îndeosebi cei nevoiași) apelau pentru domolirea foamei la ierburi, frunze, fructe uscate, ghindă, alune. Legumele, deși cunoscute, erau în unele zone mai puțin cultivate, sau combinate și înlocuite cu făina oferită de grâu sau alte cereale.

De aceea porumbul și cartoful au fost considerate, după descoperirea Americii, plante miraculoase care au salvat omenirea de la o penurie alimentară cronică și au generat o adevărată revoluție economică.

Grâul este rege

În zbaterile lor pentru ”pâinea cea de toate zilele”, oamenii au fost tot mai insistenți în lupta pentru asigurarea ei. Apariția creștinismului a asigurat pâinii o poziției de nezdruncinat, dar nu știm dacă aceasta era făcută, totdeauna, din grâu. Am văzut că și alte cereale au fost prezente în alimentația oamenilor. E posibil ca și în ceremonialele religioase să fi fost folosită făina altor cereale.

Când spunem ”Tatăl nostru” nu ne gândim poate, niciodată, dacă ”pâinea cea de toate zilele” este din grâu sau numai din grâu. Știm din Evanghelia după Ioan că Isus vorbește despre apropierea morții și învierii sale apelând la simbolistica grâului: ”Adevărat, adevărat zic vouă că dacă bobul de grâu căzut în pământ nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri multă roadă va aduce”.

Învăluit în mantia  magica a ciclicității vieții grâul a oferit oamenilor bucurii, satisfacții și utilități multiple. Noi, oamenii, de cele mai multe ori nici nu ne gândim, în profunzime la acestea. Și alte produse, obiecte, mărfuri sau utilități se află în această situație. Le luăm ca atare, firești și chiar obligatorii. Pur și simplu ele există și trebuie să existe!!!

În anii 1970, la întrebarea de unde vine laptele, mulți copii americani, născuți și crescuții în marile aglomerări urbane, răspundeau: de la magazin/supermarket!!! Sunt convins că același răspuns l-am primi și pentru făină, pâine sau alte produse de patiserie.  Sau, pentru că tot am scris (în episoadele anterioare) despre benzină, aur și bani am întâlnit răspunsuri: de la pompă, din bancă, bijuterie, de pe card sau din ”perete” dacă utilizăm bancomatul.

Oare câți din noi știm lungul drum al grâului până ajunge pe mesele noastre, în alimentația și folosința noastră? Unii oameni nu au văzut niciodată (”în viu”) un spic, un bob, un lan de grâu. Dar, dacă mâine nu am mai avea ceea ce el ne oferă nu ar fi foarte bine. Punem aproape inconștient semnul egalității între grâu și pâine.

Însă grâul, după ce a dobândit statutul de importantă plantă panificabilă a reușit să-și lărgească spectrul utilitar. Este folosit în industria alimentară pentru fabricarea și altor produse: cornuri, chifle, paste făinoase, prăjituri, biscuiți, grisine, stixuri, gris, alcool etc. Este încorporat în uleiuri, în produse farmaceutice, în adezivi, în  substanțe ameliorative: glucoză, amidon. Părțile secundare, tărâțele și paiele sunt destinate activităților zootehnice. Celuloza și hârtia au în componența lor și grâu sau unele părți reziduale ale acestuia. În ultima vreme în combinație cu alte cereale, porumb, orez, orz, secară a devenit materie primă pentru combustibili naturali, nepoluanți. Prețurile de cost sunt încă destul de ridicate pentru astfel de înlocuitori energetici.

Paralel a trecut el înșiși prin succesive ameliorări genetice, vegetale astfel că a reușit să devină rezistent la soluri mai aride, la intemperii atmosferice, la precipitaţii și evapo-transpirații. Întâlnim astfel grâu de primăvară și grâu de toamnă, grâu panificabil și grâu furajer. Peste 20.000 de varietăți de grâu sunt cultivate, astăzi, de-a lungul și de-a latul Planetei. Indubitabil: grâul nu a devenit,  el este rege!!!

Un rege care hrănește, unește dar și învrăjbește…

”Treimea: grâu, făină, pâine umple istoria Europei” (Fernand Braudel). Prin extensie, putem afirma că această treime a ”umplut” istoria întregii omeniri și, mai mult,  a influențat-o, a corijat-o a îndreptat-o, modificat-o. De foarte multă vreme, nici nu mai știm de când,  expresiile ”mă zbat (muncesc) și eu pentru o pâine”,  ”mănânc și eu o pâine” sau ”fie pâinea cât de rea tot mai bine în țara mea” (George Crețeanu), au devenit sinonime cu opțiunile și activitățile noastre existențiale.

Știrile din mass-media  despre oamenii care se preocupă zilnic ”pentru o pâine”, acasă sau pe alte meridiane, sunt numeroase și profund emoționale. Uneori, pâinea este mai bună sau mai rea. Depinde în ce condiții o dobândim, depinde cum  și unde o mâncăm, depinde din ce făină și cum o preparăm. Pâinea nevoiașului nu are același gust cu cea a bogatului, chiar dacă făina provine din aceleași spice sau holde de grâu. Gustul pâinii, chiar dacă nu ar trebui să fie așa, este diferit de la o generație la alta de la o categorie social-ocupațională la alta. Indiferent cum oamenii au perceput gustul pâinii, abundența sau penuria acesteia au contribuit la pace sau dezordine socială.

În Roma antică, pentru controlul oamenilor de rând  prin ceea ce Gustve Le Bon numea Psihologia mulțimilor (1895), împărații romani profitau de inconștiența colectivă a plebeilor prin organizarea de serbări (jocuri) și  donații generoase în sau cu…pâine!!! Expresia panem et circense (Juvenal)  are o îndelungată istorie. Un imperiu care s-a constituit prin lupta pentru grâu și aur își asigura liniștea prin grâul care din care se făcea pâinea. Atunci când pâinea nu a mai putut, din motive diverse, să asigure pacea socială, istoria romană a cunoscut o altă… istorie!!!

Dar, au fost  momente când  șantajul cu ”uite pâinea nu e pâinea” nu a funcționat.  În 1585, când  exporturi de grâu spre Spania, au condus la foamete, la Neapole oamenii  au fost nevoiți să mănânce  pâine din castane și din legume uscate. Mânia lor s-a îndreptat spre negustorul care a speculat  prețul grâului, iar insolența acestuia, care le-a strigat ”mâncați pietre”, a generat furia oamenilor. Finalul a fost tragic: negustorul este ucis cu bestialitate, iar  unii dintre ”rebeli” (dacă putem să le spunem așa unor oameni care-și revendicau ”dreptul la pâine”)  sunt spânzurați sau trimiși la galere.

În anii premergători  Marii Revoluții Franceze, Parisul trăiește într-o agitație populară permanentă datorită creșterii prețului pâinii. Impactul emoțional este puternic  în  anii 1787-1788 când creșterea  este cu 55%.  Grâul  ”regele bun” a devenit, pentru unii intransigent și rău, iar cuvintele lui Jacques Necker (bancher și ministru al finanțelor în timpul lui Ludovic al XVI-lea) erau pline de învățătură: ”poporul nu se va învoi niciodată la scumpirea pâinii”. Efectele: o revoluție, o familie regală dusă la eșafod, o altă lume… modernă, capitalistă!

Un alt exemplu, revoluția bolșevică din Rusia (1917). Măcinată de război, foamete, sărăciei și boli populația Rusiei țariste s-a ridicat, pașnic la început, apoi  violent, pentru Pâine, Pace, Pământ. Efectele: o revoluție, o familie imperială condamnată la moarte prin împușcare,  o altă lume… comunistă!  Și exemple ar putea continua. Este  însă limpede, cu grâul nu este de glumit!!!

Ce se întâmplă astăzi și mâine cu pâinea noastră?

Coronavirusul a impus o altă paradigmă în economie. Poate unică și/sau mai puțin întâlnită în istorie. Încetinirea ritmului economic, a dus la îngrijorări și tensiuni între producătorii și consumatorii de pe piețele agroalimentare. Grâul, prin statutul său special dobândit în îndelungata sa istorie, a intrat în vârtejul realităților prezente și viitoare.

Știrile din media ne transmit imaginea unor  turbulențe economice care au cuprins în vâltoarea lor și… grâul. Sunt prezentate informațiile de pe toate meridianele, din țări cu tradiție cerealieră, din țări mari consumatoare sau din țări cu producții și niveluri de consum modeste. La finalul lunii aprilie  la bursele din Paris și New York cotațiile futuers la grâu au crescut cu peste 2%. Motivațiile sau mai bine-zis explicațiile sunt legate de criza generată de coronavirus dar și instabilitățile climatice: lipsa de precipitații, ploi torențiale, furtuni, grindină,  inundații, variații de temperatură etc. Se mai spune despre suspendarea sau limitarea exporturilor de către Rusia, Ucraina, Franța și alte țări. Sunt informații care de multe ori sunt contrazise de ofertele operatorilor privați de pe toate piețele.

În România impactul major în piață și în atitudinea agenților economici l-a avut Ordonanța militară nr.8 prin care se suspendau/interziceau exporturile de grâu din România. Comunicatul  Clubului Fermierilor Români din 14 aprilie a.c. și alte informații pe această temă vehiculate, de atunci în presă, au creat, mai mult, incertitudine și disconfort psihic și atitudinal, față de unul real și rațional în astfel situații.

Ni se spune că prețul grâului va atinge cote înalte, că pe piețele cerealelor o să avem de-a face cu volatilități ale prețurilor, că va fi afectată securitatea alimentară a oamenilor, că pe termen scurt nu pot fi achiziționate cantități importante de grâu, că o să asistăm la disfuncții în sistemele de depozitare, procesare și distribuție și multe altele. Ele vin în cascadă, spre inima/mintea consumatorilor și sunt amplificate, în ultima vreme, de cele referitoare la fenomenele climatice, de opțiunile de comercializare a grâului pe piețele extracomunitare. Într-un fel sau altul toate aceste au un sâmbure de adevăr și le regăsim și în alte momente din istoria economiei.

Orice criză, și cu atât mai mult una care  a încetinit și aproape a oprit Planeta afectează viața economică, viața oamenilor. Calamitățile naturale au influențat și și-au spus și ele cuvântul, în economie, ori de câte ori au  fost astfel de situații. Nu pot fi trecute cu vederea nici preocupările pentru export spre alte piețe europene sau extracomunitare. E posibil ca aceste exporturi să afecteze consumul intern. Însă, dacă economica funcționează pentru și spre piață, atunci piețele ”cucerite” nu trebuie abandonate.

Nu trebuie să exagerăm  ”în apărarea piețelor” (Lucian Croitoru), dar știm că ”piața îi ajută pe cei îndrăzneți” (Virgiliu), iar atunci când un agent economic se retrage de pe piață, locul este luat, cu rapiditate, uneori cu foarte mare rapiditate de competitorii care ”stau la până”. Nu trebuie să uităm pierderea  unor piețe după 1989, numai pentru că am ignorat… piața. Și aceasta  într-o vreme când ne pronunțam sau vorbeam numai  despre piață!!! Nu vrem să privim istoria economiei prin ”lupa nostalgiei”, dar e bine să învățăm din faptele trecute, bune și/sau mai puțin bune.

Desigur, se pune întrebarea ce se întâmplă astăzi și mâine cu pâinea noastră ?

Impactul realităților pandemice, naturale și economice asupra producției, schimbului și consumului de grâu este dificil de stabilit. Totuși, unele predicții pot fi avansate. Din istoria ultimilor ani se știe că România are o producție de aproximativ 9-9,4 milioane tone  anual. Din această cantitate 3,1 milioane tone sunt pentru consumul intern (grâu panificabil și furajer), 5,5 milioane tone este pentru export. O cantitate de aproximativ de 300.000 de tone este destinată rezervei de stat (care se reînnoiește la șapte ani). În funcție de consumul intern și exporturi mai rămân stocuri  la fermieri și procesatori.

La prima vedere nu trebuie să ne facem probleme pentru consumul nostru actual și viitor. Depinde, însă de parcursul eco-pandemic ulterior și de politicile promovate/implementate de guvernanți  De aceea credem că declarațiile, din ultima vreme, despre criza grâului, creșterea prețurilor și iminenta penurie alimentară trebuie să fie mai cumpătate. Am spus cumpătate și nu alarmante.

Nu ne așteaptă o perioadă idilică, nu va curge ”lapte și miere”, dar economia va funcționa cu toate opintelile prin care trece. Poate, criza coronavirusului a  fost ocazia și nu cauza fluctuațiile de pe piețe. Am spus poate, pentru că în toate crizele au apărut și apar speculațiile și speculatorii. Este tot o reacție a pieței. Aici trebuie să intervină statul prin politici coercitive, corective, protective și proiective. Pentru că așa cum spuneam cu pâinea noastră cea de toate zilele nu este de glumit!!!

Prof. univ. dr. Ioan Lumperdean



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

ECONOMIE

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Euro rămâne la trei bani depărtare de 5 lei

Publicat

Cursul euro leu

În ciuda nivelului oscilant al aversiunii față de risc existent pe marile piețe, leul a reușit să rămână „cea mai stabilă monedă” din regiune.

Față de săptămâna precedentă, când a fost atins minimul ultimei luni și jumătate de 4,9678 lei, cursul euro s-a instalat în perioada analizată peste pragul de 4,97 lei, iar media a crescut de la 4,9737 la 4,9764 lei. La rândul său, culoarul de tranzacționare a urcat la 4,972 – 4,977 lei.

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Euro rămâne la trei bani depărtare de 5 lei

Un raport recent al BCR estimează pentru finalul anului un curs al euro de „5,05 cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”. Această valoare este apropiată de media anuală de 5 lei/euro estimată pentru 2024 în ultima proiecție a Comisiei Naționale de Prognoză.

Până la jumătatea lunii viitoare, când se va desfășura ședința de politică monetară, indicii ROBOR s-au oprit deasupra pragului de 6%, care reprezintă dobânda pentru facilitatea de depozit cu care BNR remunerează banii plasați de băncile comerciale.

„Trezoreria a atras 3,2 miliarde lei de la populație prin emisiunea de titluri Fidelis”

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 se situează până la sfârșitul lunii iunie la 5,90%/an.

Săptămâna trecută, Finanțele s-au împrumutat cu un total de peste 1,11 miliarde lei, cu scadențele în aprilie 2028 și 2030, la randamente medii de 6,24%, respectiv de 6,61%/an. Totodată, Trezoreria a atras 3,2 miliarde lei de la populație prin emisiunea de titluri Fidelis.

Vineri dimineață, euro a scăzut la 1,0610 dolari, după riposta de mică amplitudine a Israelului la atacul cu rachete și drone al Iranului, din urmă cu o săptămână. A urmat o revenire a apetitului pentru risc, iar declarațiile făcute de mai mulți oficiali ai conducerii BCE conform cărora este necesară reducerea în iunie cu jumătate de punct procentual a ratelor de referință în urma scăderii inflaţiei, nu a afectat performanța monedei unice, care a urcat până la 1,0678 dolari și a închis pe piețele americane la 1,0655 dolari.

În piața locală, dolarul a crescut marți la 4,6818 lei, iar la sfârșitul săptămânii media a fost stabilită la 4,6687 lei, mai mult cu 17,3 bani față de finalul anului trecut.

Francul elvețian, considerat drept un „activ sigur”, s-a apreciat față de euro, iar cursul a crescut de la 5,1094 lei, la începutul săptămânii, la 5,1404 lei, în ședința de vineri.

„Prețul gramului de aur a crescut de la 356,8680 lei la 357,7647 lei”

Pariurile puse pe întârzierea de către Banca Angliei a momentului primei tăieri a ratei de referință, în ciuda faptului că inflația din Marea Britanie a scăzut în martie la 3,2%, față de 3,4% în luna precedentă, au afectat performanța lirei sterline iar cursul a scăzut vineri la 5,8125 lei, mai mult cu 9 bani față de finalul lui 2023.

Vineri, prețul gramului de aur a crescut de la 356,8680 lei la 357,7647 lei, față de 359,4100 lei la jumătatea săptămânii. Metalul galben a fluctuat între 2.371,40 – 2.402,80 dolari/uncie.

Evoluția apreciativă a metalelor prețioase este pusă pe seama tensiunilor geopolitice și militare la nivel mondial (războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, criza dintre China și Taiwan), dar și pe scăderea șanselor unei aterizări economice ușoare a economiei americane, în cazul în care Rezerva Federală se concentrează pe inflație prin menținerea dobânzii la valori ridicate pentru mai mult timp.

Un rol important revine și achizițiilor mari de metal galben la care recurg băncile centrale, în special cele din China, Turcia, India sau Polonia.

Analiza cuprinde perioada 14 – 19 aprilie

Citește mai departe

POLITICA

Claudiu Târziu: AUR respinge dezinformările lansate de serviciul de SPIONAJ ucrainean

Publicat

claudiu tarziu

Regimul de la Kiev, prin intermediul serviciului său de spionaj militar HUR, se amestecă grosolan în treburile interne ale României, în campania electorală în curs. Totodată, Kievul urmărește și intimidarea românilor din Ucraina, precum și intimidarea Patriarhiei Române.

Presa de la Kiev, citând ca sursă serviciul de spionaj militar HUR, dezinformează, pretinzând că AUR ar realiza în prezent interviuri cu preoți din satele locuite de români din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. În plus, „propagandiștii” (AUR n.n.) ar intervieva familiile bărbaților (români n.n.) care servesc în prezent în Forțele de Apărare ale Ucrainei.

Claudiu Târziu: AUR respinge dezinformările lansate de serviciul de SPIONAJ ucrainean

Chipurile AUR ar pregăti presupuse operațiuni de propagandă pentru discreditarea Ucrainei, pe motivul opresiunii la care este supusă minoritatea românească. Inevitabil, HUR regurgitează și minciuna că operațiunea ar fi coordonată de Rusia.

1. Dezmințim aberațiile securiștilor ucraineni și ale presei aservite lor de la Kiev. AUR nu întreprinde nicio acțiune pe teritoriul Ucrainei și nici nu are oameni acolo. De ce HUR aruncă minciuni „pe surse” și nu își asumă răspunderea unor asemenea afirmații oficial, prin purtătorul autorizat de cuvânt? De ce HUR nu spune cu nume și prenume, serie și număr de pașaport, care ar fi acei cetățeni români, presupuși membri AUR, care ar activa în Ucraina?

„HUR este continuatorul direct și de drept al criminalului GRU”

Amintim și că publicația Kyiv Post, specializată în defăimarea AUR, nu ne-a cerut niciodată vreun punct de vedere. Kyiv Post este o publicație de limbă engleză, deci publicul țintă ales de HUR pentru defăimarea AUR este comunitatea internațională.

2. HUR este continuatorul direct și de drept al criminalului GRU, serviciul sovietic de spionaj militar, de la care a preluat cadrele și metodele, după dezmembrarea URSS. Din 1991 și până în prezent HUR a întreprins acțiuni ostile și provocări împotriva României, a cetățenilor români și a românilor care trăiesc pe teritoriile anexate la Ucraina, ca urmare a Pactului Ribbentrop – Molotov.

Amintim cazul trădătorului Floricel Achim, recrutat de HUR pentru a divulga secrete militare românești și ale NATO, interdicția abuzivă de intrare în Ucraina a numeroși cetățeni români, ziariști, activiști civici și politicieni sau acțiunile de intimidare la adresa românilor din Sudul Basarabiei pentru a se declara „moldoveni” sau împotriva construirii de biserici românești.

3. Atacul mârșav al HUR asupra preoților ortodocși din satele românești de peste graniță se adaugă atacurilor autorităților locale ucrainene și ale bisericii necanonice ucrainene la adresa Patriarhiei Române și a preoților și credincioșilor români ortodocși de peste graniță.

„AUR respinge dezinformările lansate de serviciul de spionaj ucrainean”

Substratul este acela că, pe 29 Februarie, Sfântul Sinod al Patriarhiei Române a decis „binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.

Decizia se referă la trecerea parohiilor, credincioșilor și preoților români din subordinea Patriarhiei subordonate Moscovei la Biserica Ortodoxă Română. Această hotărâre a Sfântului Sinod a stârnit furia naționaliștilor ucraineni, a autorităților de la Kiev și a bisericii ucrainene necanonice, care nu se află în comuniune frățească cu Patriarhia Română.

Aceștia ar fi vrut ca parohiile din cele 150 sate românești să treacă la structura necanonică. Presiunile autorităților asupra preoților și credincioșilor români încalcă dreptul la libertate religioasă și dreptul la liberă asociere.

4. Dezinformarea HUR privind închipuitele activități ale AUR din Ucraina are ca scop intimidarea minorității române, pentru a discredita orice revendicare privind respectarea drepturilor sale ca fiind „extremistă” și „pro-rusă”.

AUR respinge dezinformările lansate de serviciul de spionaj ucrainean. De asemenea, facem apel la reprezentanții presei din România și din străinătate să respecte regulile minime ale profesiei de jurnalist și să ne ceară punctul de vedere atunci când preia acuzații la adresa noastră.

AUR susține pe deplin respectarea drepturilor românilor din Ucraina și își afirmă deplina solidaritate cu frații de peste graniță.

AUR susține pe deplin hotărârea Sfântului Sinod din 29 Februarie 2024 de înființare a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina și de binecuvântare și încurajare a preoților și credincioșilor români de peste graniță la această structură religioasă.

AUR cere Guvernului României, tuturor autorităților competente să monitorizeze strict obligațiile asumate de Ucraina privind respectarea drepturilor minorităților, așa cum acest stat s-a angajat prin tratate și acorduri bilaterale și internaționale și să intervină cu fermitate în cazul încălcării acestora!

Citește mai departe

EVENIMENT

Suntem mai aproape de ADMITEREA în programul Visa Waiver. Ce spune Guvernul

Publicat

pasaport

Suntem mai aproape de admiterea în programul Visa Waiver. Acest lucru reprezintă un obiectiv strategic naţional, iar ţara noastră este tot mai aproape de îndeplinirea criteriilor tehnice în acest sens, a informat Guvernul.

Guvernul aminteşte că, pentru scăderea ratei de refuz sub pragul de 3%, este nevoie de sprijinul tuturor cetăţenilor români care deţin sau au deţinut viza SUA de tip B1/B2 – afaceri şi turism, scrie Alba24.ro.

Suntem mai aproape de ADMITEREA în programul Visa Waiver. Ce spune Guvernul

„Reînnoirea acesteia în următoarele şase luni ne poate asigura succesul”, au transmis reprezentanții Guvernului, pe pagina de Facebook.

Potrivit sursei citate, la Palatul Victoria a avut loc o întâlnire pe acest subiect la care au participat oficiali români şi americani.

„Vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu, şi coordonatorul naţional pentru Programul Visa Waiver, consilierul de stat Valentin Vătăjelu, au primit-o joi la Palatul Victoria pe doamna Rena Bitter, secretarul adjunct pentru afaceri consulare din cadrul Departamentului de Stat al SUA, însoţită de ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, doamna Kathleen Kavalec, şi Consulul General John Gimbel”, se menţionează în postarea Guvernului.

Citește mai departe

Editorial Opinii

OPINIE. Mihai Moldovan: Eu cu cine votez? Filcău electoral cu personaje uzate

Publicat

BEC vot

În copilărie, asistam fascinat la un joc de cărți foarte popular al navetiștilor de tren – Filcăul.  Filcăii se jucau îndeobște în patru oameni, mai ales în echipe de câte 2, era destul de antrenant, trecea timpul mai ușor pentru sărmanii șantieriști.

Neparticiparea, neimplicarea ca o țintă electorală. Câștigătorul din primul tur

Setul de 32 de cărți folosite erau frecvent cele ”ungurești” frumos ilustrate cu personaje în costume medievale. Fascinația consta în aceea că jucătorii știau atât de bine cărțile încât de multe ori le împărțeau, se uitau unii la alții si ziceau: ”3-1 pentru voi ( sau cât trebuia să fie scorul), împarte din nou cărțile!”

În alte locuri se auzeau jucătorii certându-se pentru că își fac semne discrete coechipierii între ei pentru a semnaliza partenerului ce cărți au, ce carte să dea.

Se scarpină la nas, are ”roșu”, se scarpină la ureche, are ”verde”, se freacă la ochi ”dubă”, se scarpină în cap, ”ghindă”,  se încruntau, umflau obrajii, scot ușor limba, trag cu ochiul, semnele posibile erau diverse.

Campionii noștri navetiști făcuseră semne discrete și pe dosul cărților pe care în timp ajunseseră să le cunoască toți, de aceea uneori știau scorul dinainte, deși în principiu ar trebui să fie o competiție bazată pe sorți.

Să te menții la putere

Cum ai putea face astfel încât indiferent cât de rău, de greșit ai conduce, ai administra un oraș, o localitate care presupune existența unui primar să rămâi la putere? Mai ales dacă ești ancorat în puterea legislativă!

Să te menții la putere indiferent cât te-au uzat anii de conducere, teatrul, luptele fățișe sau subterane, eforturile de a respecta sau nu legile.

Se poate! În România se poate orice. Cele mai mari partide de la putere au mimat grija față de banul public, mila față de bugetul national și au decretat că primarii vor fi aleși dintr-un singur tur! Așadar, au aranjat cărțile pentru ca primarii în funcție să nu aibă surprize.

Milă față de banul public de la cei care au îndatorat cumplit România? Multe generații vor avea de plătit de acum înainte bătaia de joc față de banul public și viitorul României demonstrate de acești conducători.

Doar în perioada 2017-2023 datoria publică s-a triplat! Datoria publică nu este un termen abstract, ci o realitate care trebuie să înspăimânte!

Dobânzi de 24 de miliarde euro

Doar în 2024 vom avea de plătit dobânzi si rate pentru creditele luate de peste 24 miliarde euro. Adică mai mult decât a plătit România datoria cu care dictatorul a industrializat țara.

S-au temut acum că istoria îi va spulbera ca pe o pleavă și, întrucât beneficiază de un număr semnificativ de votanți clientelari, și-au permis să impună alegerile locale cu un singur tur.

Votanții clientelari sunt aceia care participă sigur la vot și au avut direct sau prin rudenii de beneficiat semnificativ datorită unui primar (chiar dacă prost și corupt și care face rău localității).

Nu contează că poți avea doar 17 la sută din opțiunile exprimate, este esențial ca restul candidaților să facă sub acel 17 sută.

Candidat fantomă, candidat fals, care nu pune problem

Pe lângă faptul că alegerile sunt dintr-un singur tur la dispozitia votanților clientelari sau fanatici, găselnița este să fie niște înțelegeri subterane între mafioții partidelor importante să se negocieze între ei care trebuie să iasă la putere, iar un partid să își pună un candidat fără popularitate care nu are nici o șansă.

Procedeul s-a aplicat și la nivel national, (care a fost rolul Vioricăi Dăncilă?), dar și la nivel local. În plus, se inventează candidați care au rolul doar de a smulge un număr de voturi de la contracandidații serioși.

După cum par lucrurile se pare că rezultatul alegerilor la noi este ca în jocul de cărți unde se cunosc cărțile pe la spate.

Un grad de pericol pentru acești șmecheri mafioți îl poate constitui numărul mare de cetățeni indeciși, care nu știu cu cine votează și nici măcar nu au luat decizia de a participa la vot.

Mesaje de descurajare a participării la vot

Sunt utile atunci mesajele de tip programatic – ”Nu are nici un sens să participi la vot!” ori se transmit aberații ca și citate din personaje istorice ”Dacă votul tău ar conta, nu te-ar mai lăsa să votezi!”, ”Nu contează cine votează, contează cine numără!”, ”Nu te băga în politică pentru că te mânăncă porci!” (lasă să mânânce alții banii tăi și banii țării).

Deci rezultatul alegerilor, cel puțin pentru locale, se cam cunosc pentru că niște votanți clientelari vor învinge votanții nehotărâți sau absenți.

Caragiale și eu am întreba totuși: ”Eu cu cine votez?”

Mai bine du-te la iarbă verde decât să pierzi vremea la un vot decisiv dintr-un singur tur. Nu are importanță oricum importanță cu cine votezi tu!

Dar dacă are? Și dacă totuși vrem să mergem la vot?

NB: Ca bonus de ”patriotism” să mulțumim politicienilor de la putere că au ajuns o sumedenie de primari maghiari în localități unde sunt minoritari, ex. comuna Baciu, din județul Cluj, Târgu Mureș etc. Un efect ușor de anticipat și explicat la niște alegeri dintr-un singur tur.

 

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax