ACTUALITATE
Pâinea noastră cea de toate zilele în faţa coronavirusului. Povestea grâului
Aurul şi petrolul s-au lăsat luate de valurile pe care coronavirusul le-a provocat pe pieţele internaţionale, aşa cum ne-a arătat prof. univ. dr. Ioan Lumperdean în episoadele anterioare. De această dată, profesorul clujean ne face o incursiune în lumea unei „monede” poate şi mai puternică decât aurul şi petrolul. Pentru că este vorba de pâinea noastră cea de toate zilele, grâul.
Grâul în vâltoarea turbulențelor economice?
Spuneam în articolele noastre anterioare despre turbulențe economice care au cuprins în vâltoarea lor petrolul și aurul. De aproape o lună, am aflat și de vârtejul în care se află grâul. Știrile despre fluctuațiile prețului acestuia pe piețele și bursele internaționale și românești nu au fost foarte multe și foarte insistente, în comparație cu cele referitoare la petrol și aur.
Se pare că oameni sunt mai puțin preocupați de ”pâinea cea de toate zilele” și consideră că nevoile lor de consum alimentar sunt subsidiare și neconcludente în aceste zile pandemice. Cel puțin deocamdată!!! Inconștiență, necunoaștere sau percepție scăzută e greu de spus, cu toate că achiziționarea de produse alimentare, inclusiv făină și pâine, a fost mai mare. Emoția consumatorilor a funcționat și în acestă situație.
Însă, când petrolul și aurul au început să fie în siajul turbulențelor economice, reacțiile și atitudinile comportamentale ale oamenilor au fost mai ”la vedere” și mai insistente.
Cine plânge, cine râde?
Prețul negativ al petrolului a însemnat pentru majoritatea oamenilor o ieftinire a benzinei și, implicit, o utilizare ”mai ieftină” a mijloacelor de transport. Și, parțial, au dreptate. De cele mai multe ori consumatorii doresc să aibă acces la produse și servicii ieftine.
Când pandemia coronavirusului a prins în mrejele ei și economia s-a declanșat o noua febră a aurului, deși în ultimile zile ”boala” s-a mai calmat. Suportul psihic al stabilității metalului galben a funcționat și funcționează, ca și în alte vremuri incerte. Atunci am spus că omenirea este marcată de două măști (că tot suntem în perioada obligativității acestora), una care plânge alta care râde.
Dar când incertitudinea se oprește asupra celei mai răspândite și importante cereale panificabile, trebuie să ne punem întrebarea: cine plânge, cine râde?
Poate găsim un răspuns, noi toți, dacă suntem chibzuiți și fără porniri emoționale. O abordarea echilibrată este dificilă, oricând și oriunde apar turbulențe economice. Trebuie (atât cât putem) să sperăm și să fim optimiști.
Grâul: o cereală cu vechime multimilenară
Izvoarele istorice ne transmit informații interesante despre drumul grâului în istorie și/sau cu istoria. Nicolae Iorga, cu uriașa sa putere de sinteză istorică și proiectivă vorbea despre civilizația grâului. O civilizație care a apărut aproape simultan cu cea a oamenilor. În fapt, nici nu poate exista o civilizație fără oameni, iar grâul a trecut de la ”sălbăticie” la civilizație, atunci când oamenii l-au ”domesticit”, adică au început să-l cultive, mai întâi involuntar, apoi sistematic, organizat și permanent.
A fost un proces îndelungat, început în neolitic, care a însemnat trecerea de la simpla culegere ”de la sine” a gramineelor sălbatice, la activități sezoniere și apoi permanente. Din punct de verde economic ”inventarea agriculturii” (Jean-Jacques Rousseau) a fost ”al doilea val (după descoperirea uneltelor) de accelerare a istoriei” (Lester R. Brown).
Zonele unde oamenii au optat pentru și spre activități agricole permanente au fost cele cu sol fertil și climă prielnică: Valea Nilului, Tigrului și Eufratului, Gangelui etc. Din aceste zone mănoase cerealele au ”migrat” și s-au adaptat în teritorii foarte variate din punct de verde pedo-climatic, mai mult sau mai puțin călduroase, cu grad ridicat sau scăzut în precipitații, cu ierni blânde sau aspre, cu soluri bogate sau sărace în substanțe minerale și organice.
Grâul este o plantă care s-a adaptat, în îndelungata sa existență în și la climate foarte variate, chiar dacă are ”preferințe” pentru zonele temperat-continentale și pentru soluri mai ”prietenoase”. De aceea îl intâlnim pe toate continentele, de la înălțimi joase (de luncă și câmpie), până la cele relativ înalte de deal și înalte și munte (peste 4000 m în Peru) și chiar în proximitatea celor subpolare (Suedia).
În îndelungata sa istorie grâul s-a aflat în coabitare, completare și competiție cu secara, orzul, orezul, porumbul și alte plante. Cu unele s-a ”întâlnit” de la începuturile sale, cu altele mai târziu. Poziția ocupată de o plantă sau alta a fost girată de factorii de mediu, randamentele productive, tehnicile agricole, opțiunile alimentare, sociale, medicale și religioase ale oamenilor, de îmbunătățirile funciare, de calitatea și prețul forței de muncă, de selecția soiurilor, transportul, depozitarea și prelucrarea produselor agricole. Grâul a fost multă vreme în conul de umbră al randamentelor scăzute.
Un grăunte de grâu oferea la maturitate un spic cu patru, cinci grăunțe. Deci un raport de 1 la 4 sau 5, dacă socotim și grăuntele semănat. Boabele semănate și recoltate erau mai mici în comparație cu cele de astăzi. Era o situație care a influențat secole de-a rândul istoria omenirii. Opțiunile au fost spre restrângerea consumului, înlocuirea grâului cu alte cerealele panificabile (secara, orzul, ovăz) sau chiar cu cerealele supletive (grâu negru, hrișcă, mazăre, năut, fasole, mei etc).
În perioade de secetă, inundații, război, foamete, epidemii, crize economice, oamenii (îndeosebi cei nevoiași) apelau pentru domolirea foamei la ierburi, frunze, fructe uscate, ghindă, alune. Legumele, deși cunoscute, erau în unele zone mai puțin cultivate, sau combinate și înlocuite cu făina oferită de grâu sau alte cereale.
De aceea porumbul și cartoful au fost considerate, după descoperirea Americii, plante miraculoase care au salvat omenirea de la o penurie alimentară cronică și au generat o adevărată revoluție economică.
Grâul este rege
În zbaterile lor pentru ”pâinea cea de toate zilele”, oamenii au fost tot mai insistenți în lupta pentru asigurarea ei. Apariția creștinismului a asigurat pâinii o poziției de nezdruncinat, dar nu știm dacă aceasta era făcută, totdeauna, din grâu. Am văzut că și alte cereale au fost prezente în alimentația oamenilor. E posibil ca și în ceremonialele religioase să fi fost folosită făina altor cereale.
Când spunem ”Tatăl nostru” nu ne gândim poate, niciodată, dacă ”pâinea cea de toate zilele” este din grâu sau numai din grâu. Știm din Evanghelia după Ioan că Isus vorbește despre apropierea morții și învierii sale apelând la simbolistica grâului: ”Adevărat, adevărat zic vouă că dacă bobul de grâu căzut în pământ nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri multă roadă va aduce”.
Învăluit în mantia magica a ciclicității vieții grâul a oferit oamenilor bucurii, satisfacții și utilități multiple. Noi, oamenii, de cele mai multe ori nici nu ne gândim, în profunzime la acestea. Și alte produse, obiecte, mărfuri sau utilități se află în această situație. Le luăm ca atare, firești și chiar obligatorii. Pur și simplu ele există și trebuie să existe!!!
În anii 1970, la întrebarea de unde vine laptele, mulți copii americani, născuți și crescuții în marile aglomerări urbane, răspundeau: de la magazin/supermarket!!! Sunt convins că același răspuns l-am primi și pentru făină, pâine sau alte produse de patiserie. Sau, pentru că tot am scris (în episoadele anterioare) despre benzină, aur și bani am întâlnit răspunsuri: de la pompă, din bancă, bijuterie, de pe card sau din ”perete” dacă utilizăm bancomatul.
Oare câți din noi știm lungul drum al grâului până ajunge pe mesele noastre, în alimentația și folosința noastră? Unii oameni nu au văzut niciodată (”în viu”) un spic, un bob, un lan de grâu. Dar, dacă mâine nu am mai avea ceea ce el ne oferă nu ar fi foarte bine. Punem aproape inconștient semnul egalității între grâu și pâine.
Însă grâul, după ce a dobândit statutul de importantă plantă panificabilă a reușit să-și lărgească spectrul utilitar. Este folosit în industria alimentară pentru fabricarea și altor produse: cornuri, chifle, paste făinoase, prăjituri, biscuiți, grisine, stixuri, gris, alcool etc. Este încorporat în uleiuri, în produse farmaceutice, în adezivi, în substanțe ameliorative: glucoză, amidon. Părțile secundare, tărâțele și paiele sunt destinate activităților zootehnice. Celuloza și hârtia au în componența lor și grâu sau unele părți reziduale ale acestuia. În ultima vreme în combinație cu alte cereale, porumb, orez, orz, secară a devenit materie primă pentru combustibili naturali, nepoluanți. Prețurile de cost sunt încă destul de ridicate pentru astfel de înlocuitori energetici.
Paralel a trecut el înșiși prin succesive ameliorări genetice, vegetale astfel că a reușit să devină rezistent la soluri mai aride, la intemperii atmosferice, la precipitaţii și evapo-transpirații. Întâlnim astfel grâu de primăvară și grâu de toamnă, grâu panificabil și grâu furajer. Peste 20.000 de varietăți de grâu sunt cultivate, astăzi, de-a lungul și de-a latul Planetei. Indubitabil: grâul nu a devenit, el este rege!!!
Un rege care hrănește, unește dar și învrăjbește…
”Treimea: grâu, făină, pâine umple istoria Europei” (Fernand Braudel). Prin extensie, putem afirma că această treime a ”umplut” istoria întregii omeniri și, mai mult, a influențat-o, a corijat-o a îndreptat-o, modificat-o. De foarte multă vreme, nici nu mai știm de când, expresiile ”mă zbat (muncesc) și eu pentru o pâine”, ”mănânc și eu o pâine” sau ”fie pâinea cât de rea tot mai bine în țara mea” (George Crețeanu), au devenit sinonime cu opțiunile și activitățile noastre existențiale.
Știrile din mass-media despre oamenii care se preocupă zilnic ”pentru o pâine”, acasă sau pe alte meridiane, sunt numeroase și profund emoționale. Uneori, pâinea este mai bună sau mai rea. Depinde în ce condiții o dobândim, depinde cum și unde o mâncăm, depinde din ce făină și cum o preparăm. Pâinea nevoiașului nu are același gust cu cea a bogatului, chiar dacă făina provine din aceleași spice sau holde de grâu. Gustul pâinii, chiar dacă nu ar trebui să fie așa, este diferit de la o generație la alta de la o categorie social-ocupațională la alta. Indiferent cum oamenii au perceput gustul pâinii, abundența sau penuria acesteia au contribuit la pace sau dezordine socială.
În Roma antică, pentru controlul oamenilor de rând prin ceea ce Gustve Le Bon numea Psihologia mulțimilor (1895), împărații romani profitau de inconștiența colectivă a plebeilor prin organizarea de serbări (jocuri) și donații generoase în sau cu…pâine!!! Expresia panem et circense (Juvenal) are o îndelungată istorie. Un imperiu care s-a constituit prin lupta pentru grâu și aur își asigura liniștea prin grâul care din care se făcea pâinea. Atunci când pâinea nu a mai putut, din motive diverse, să asigure pacea socială, istoria romană a cunoscut o altă… istorie!!!
Dar, au fost momente când șantajul cu ”uite pâinea nu e pâinea” nu a funcționat. În 1585, când exporturi de grâu spre Spania, au condus la foamete, la Neapole oamenii au fost nevoiți să mănânce pâine din castane și din legume uscate. Mânia lor s-a îndreptat spre negustorul care a speculat prețul grâului, iar insolența acestuia, care le-a strigat ”mâncați pietre”, a generat furia oamenilor. Finalul a fost tragic: negustorul este ucis cu bestialitate, iar unii dintre ”rebeli” (dacă putem să le spunem așa unor oameni care-și revendicau ”dreptul la pâine”) sunt spânzurați sau trimiși la galere.
În anii premergători Marii Revoluții Franceze, Parisul trăiește într-o agitație populară permanentă datorită creșterii prețului pâinii. Impactul emoțional este puternic în anii 1787-1788 când creșterea este cu 55%. Grâul ”regele bun” a devenit, pentru unii intransigent și rău, iar cuvintele lui Jacques Necker (bancher și ministru al finanțelor în timpul lui Ludovic al XVI-lea) erau pline de învățătură: ”poporul nu se va învoi niciodată la scumpirea pâinii”. Efectele: o revoluție, o familie regală dusă la eșafod, o altă lume… modernă, capitalistă!
Un alt exemplu, revoluția bolșevică din Rusia (1917). Măcinată de război, foamete, sărăciei și boli populația Rusiei țariste s-a ridicat, pașnic la început, apoi violent, pentru Pâine, Pace, Pământ. Efectele: o revoluție, o familie imperială condamnată la moarte prin împușcare, o altă lume… comunistă! Și exemple ar putea continua. Este însă limpede, cu grâul nu este de glumit!!!
Ce se întâmplă astăzi și mâine cu pâinea noastră?
Coronavirusul a impus o altă paradigmă în economie. Poate unică și/sau mai puțin întâlnită în istorie. Încetinirea ritmului economic, a dus la îngrijorări și tensiuni între producătorii și consumatorii de pe piețele agroalimentare. Grâul, prin statutul său special dobândit în îndelungata sa istorie, a intrat în vârtejul realităților prezente și viitoare.
Știrile din media ne transmit imaginea unor turbulențe economice care au cuprins în vâltoarea lor și… grâul. Sunt prezentate informațiile de pe toate meridianele, din țări cu tradiție cerealieră, din țări mari consumatoare sau din țări cu producții și niveluri de consum modeste. La finalul lunii aprilie la bursele din Paris și New York cotațiile futuers la grâu au crescut cu peste 2%. Motivațiile sau mai bine-zis explicațiile sunt legate de criza generată de coronavirus dar și instabilitățile climatice: lipsa de precipitații, ploi torențiale, furtuni, grindină, inundații, variații de temperatură etc. Se mai spune despre suspendarea sau limitarea exporturilor de către Rusia, Ucraina, Franța și alte țări. Sunt informații care de multe ori sunt contrazise de ofertele operatorilor privați de pe toate piețele.
În România impactul major în piață și în atitudinea agenților economici l-a avut Ordonanța militară nr.8 prin care se suspendau/interziceau exporturile de grâu din România. Comunicatul Clubului Fermierilor Români din 14 aprilie a.c. și alte informații pe această temă vehiculate, de atunci în presă, au creat, mai mult, incertitudine și disconfort psihic și atitudinal, față de unul real și rațional în astfel situații.
Ni se spune că prețul grâului va atinge cote înalte, că pe piețele cerealelor o să avem de-a face cu volatilități ale prețurilor, că va fi afectată securitatea alimentară a oamenilor, că pe termen scurt nu pot fi achiziționate cantități importante de grâu, că o să asistăm la disfuncții în sistemele de depozitare, procesare și distribuție și multe altele. Ele vin în cascadă, spre inima/mintea consumatorilor și sunt amplificate, în ultima vreme, de cele referitoare la fenomenele climatice, de opțiunile de comercializare a grâului pe piețele extracomunitare. Într-un fel sau altul toate aceste au un sâmbure de adevăr și le regăsim și în alte momente din istoria economiei.
Orice criză, și cu atât mai mult una care a încetinit și aproape a oprit Planeta afectează viața economică, viața oamenilor. Calamitățile naturale au influențat și și-au spus și ele cuvântul, în economie, ori de câte ori au fost astfel de situații. Nu pot fi trecute cu vederea nici preocupările pentru export spre alte piețe europene sau extracomunitare. E posibil ca aceste exporturi să afecteze consumul intern. Însă, dacă economica funcționează pentru și spre piață, atunci piețele ”cucerite” nu trebuie abandonate.
Nu trebuie să exagerăm ”în apărarea piețelor” (Lucian Croitoru), dar știm că ”piața îi ajută pe cei îndrăzneți” (Virgiliu), iar atunci când un agent economic se retrage de pe piață, locul este luat, cu rapiditate, uneori cu foarte mare rapiditate de competitorii care ”stau la până”. Nu trebuie să uităm pierderea unor piețe după 1989, numai pentru că am ignorat… piața. Și aceasta într-o vreme când ne pronunțam sau vorbeam numai despre piață!!! Nu vrem să privim istoria economiei prin ”lupa nostalgiei”, dar e bine să învățăm din faptele trecute, bune și/sau mai puțin bune.
Desigur, se pune întrebarea ce se întâmplă astăzi și mâine cu pâinea noastră ?
Impactul realităților pandemice, naturale și economice asupra producției, schimbului și consumului de grâu este dificil de stabilit. Totuși, unele predicții pot fi avansate. Din istoria ultimilor ani se știe că România are o producție de aproximativ 9-9,4 milioane tone anual. Din această cantitate 3,1 milioane tone sunt pentru consumul intern (grâu panificabil și furajer), 5,5 milioane tone este pentru export. O cantitate de aproximativ de 300.000 de tone este destinată rezervei de stat (care se reînnoiește la șapte ani). În funcție de consumul intern și exporturi mai rămân stocuri la fermieri și procesatori.
La prima vedere nu trebuie să ne facem probleme pentru consumul nostru actual și viitor. Depinde, însă de parcursul eco-pandemic ulterior și de politicile promovate/implementate de guvernanți De aceea credem că declarațiile, din ultima vreme, despre criza grâului, creșterea prețurilor și iminenta penurie alimentară trebuie să fie mai cumpătate. Am spus cumpătate și nu alarmante.
Nu ne așteaptă o perioadă idilică, nu va curge ”lapte și miere”, dar economia va funcționa cu toate opintelile prin care trece. Poate, criza coronavirusului a fost ocazia și nu cauza fluctuațiile de pe piețe. Am spus poate, pentru că în toate crizele au apărut și apar speculațiile și speculatorii. Este tot o reacție a pieței. Aici trebuie să intervină statul prin politici coercitive, corective, protective și proiective. Pentru că așa cum spuneam cu pâinea noastră cea de toate zilele nu este de glumit!!!
Prof. univ. dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Primul plan de menținere a calității aerului în Cluj. Implementarea măsurilor de reducre a poluării costă 1,5 miliarde de lei
Județul Cluj va avea un plan de menținere a calității aerului pentru perioada 2024-2028.
Este primul plan de acest fel care va fi implementat la nivelul Clujului, iar acesta prevede măsuri de îmbunătățire a calității aerului acolo unde este nevoie.
Primul plan de menținere a calității aerului în Cluj. Implementarea măsurilor de reducre a poluării costă 1,5 miliarde de lei
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe este inițiatorul proiectului de hotărâre privind acest plan – PMCA.
Documentul, care a fost întocmit de o comisie tehnică de specialitate constituită la nivelul CJ Cluj, are la bază un Studiu de calitate a aerului realizat de o entitate privată certificată în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului.
Citește și: Cât de POLUAT este aerul în Cluj-Napoca? Care sunt zonele cele mai AFECTATE și care sunt cele mai „verzi”
Astfel, a fost realizată o evaluare a calității aerului la nivelul județului Cluj, în baza datelor înregistrate la stațiile automate de monitorizare a calității aerului și a inventarelor locale de emisii.
Ce măsuri sunt prevăzute în Planul de menținere a calității aerului
“Vorbim de un plan concret prin intermediul căruia ne dorim să creăm cadrul legal la nivel județean, astfel încât să păstrăm nivelul poluanților sub valorile limită și să asigurăm în acest fel o calitate a aerului decentă pentru toți locuitorii acestui județ.
Văzând măsurile propuse în vederea acestui obiectiv nu pot să nu constat faptul că instituția pe care o conduc a făcut deja pași concreți pentru reduceea poluării atmosferice, și mă refer aici la modernizarea infrastructurii de drumuri județene sau reabilitarea termică a clădirilor instituționale, cum sunt spitalele, unitățile de învățământ sau sediile entităților aflate sub autoritatea Consiliului Județean”, a transmis Alin Tișe.
PMCA 2024-2028 prevede măsuri la păstrarea și îmbunătățirea calității aerului și pentru protejarea sănătății oamenilor, astfel:
- modernizarea arterelor de circulație
- achiziția de mijloace de transport în comun electrice
- reducere consumului de combustibili fosili prin extinderea rețelelor de gaz
- reabilitarea termică a clădirilor instituționale și rezidențiale, etc.
1,5 miliarde de lei costă implementarea măsurilor
Potrivit reprezentanților CJ Cluj, conform acestui plan cu caracter director, implementarea măsurilor propuse pentru județul Cluj presupune o investiție estimată la 1,5 miliarde de lei.
Din această sumă, 55% ar trebui să provină din fonduri PNRR, 27% din Programul Regional 2021-2027, 18% din Programul „Anghel Saligny” și 0,4% din finanțări de la Administrația Fondului pentru Mediu.
De asemenea, 40% din costuri sunt asumate de CJ Cluj prin intermediul unor proiecte depuse spre finanțare.
Foto: Arhivă
EVENIMENT
ALEGERI PREZIDENȚIALE. 1.000 de polițiști, jandarmi și pompieri mobilizați la Cluj în ziua scrutinului
Duminică, 24 noiembrie, are loc primul tur al alegerilor prezidențiale.
Forțe impesionante vor fi mobilizate în județul Cluj pentru asigurarea desfășurării în condiții de siguranță, legalitate și ordine publică a scrutinului pentru alegerea Președintelui României. Secțiile votare se deschid la ora 7.00 și se închid la ora 21.00.
ALEGERI PREZIDENȚIALE. 1.000 de polițiști, jandarmi și pompieri mobilizați la Cluj în ziua scrutinului
Structurile Ministerului Afacerilor Interne din județ au adoptat măsuri speciale de protecție și intervenție, anunță IPJ Cluj.
Astfel, aproximativ 1.000 de cadre ale MAI – polițiști, jandarmi, pompieri, polițiști de frontieră, de la imigrări și de la alte structuri al ministerului – sunt mobilizate pentru a asigura protecția a celor 674 secții de votare din județul Cluj, a transporturilor cu materiale electorale și a spațiilor de depozitare a buletinelor de vot.
Forțele de ordine vor asigura măsurile de ordine publică în proximitatea secțiilor de votare și vor interveni prompt în cazul sesizărilor privind posibile fapte care încalcă legislația electorală.
Acțiunile de patrulare, infensificate în județ
Reprezentanții IPJ Cluj anunță că au fost intensificate acțiunile de patrulare în zonele aglomerate, pentru a descuraja orice tentativă de tulburare a ordinii publice.
“Orice încălcare a legislației va fi tratată cu maximă seriozitate, iar echipele de intervenție sunt pregătite să răspundă prompt oricăror solicitări.
Totodată, se va asigura fluidizarea traficului rutier în zonele din apropierea secțiilor de votare, pentru a preveni blocajele rutiere”, arată reprezentanții poliției Cluj.
În ceea ce privește prevenirea incendiilor, echipe specializate de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Cluj au efectuat verificări prealabile în secțiile de votare pentru a se asigura că acestea respectă normele de siguranță.
Cine poate vota
615.924 de clujeni cu drept de vot, sunt așteptați la urne. De asemenea, pot vota și cei care nu au domiciliul în Cluj, sunt internați în spitale sau execrită o pedeapsă cu închisoarea.
La alegerile prezidențiale, pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani.
Alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, precum și persoanele aflate în arest la domiciliu, reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale pot vota prin intermediul urnei speciale, dacă au depus cerere în acest sens în termen legal.
Atenție! Amenzi între 1.500 și 4.500 de lei pentru nerespectarea ordinii în zona secțiilor de vot
În ceea ce privește atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne cu privire la alegeri, principalele misiuni ale efectivelor M.A.I. mobilizate vizează paza și protecția secțiilor de votare, asigurarea măsurilor de ordine publică, cu accent pe zona localurilor de vot și verificarea tuturor sesizărilor privind posibile contravenții sau infracțiuni electorale.
Președintele biroului electoral al secției de votare ia toate măsurile de ordine în localul de vot și în jurul acestuia.
În această zonă de protecție a secțiilor de votare este interzisă staționarea oricărei persoane mai mult decât timpul necesar pentru a vota.
Excepție fac membrii biroului electoral al secției de votare, operatorii de calculator, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii, candidații, persoanele acreditate, dar și altele prevăzute expres de lege.
Persoana care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi se pedepsește cu amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei.
Vânzarea consumului de alcool, interzisă în spaţiul de protecţie al secţiei de votare
Cu aceeași amendă se pedepsește comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare, în ziua votării, în intervalul orar 7.00-21.00, precum și continuarea propagandei electorale şi sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.
Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Închisoare de până la 3 ani pentru vot multiplu
Persoanele care votează de două sau de mai multe ori, votează fără a avea acest drept, introduc în urnă mai multe buletine de vot decât au dreptul, utilizează un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
La aceste alegeri se folosește Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Până la 7 ani de închisoare pentru orice fel de atac asupra secțiilor de votare
Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului se pedepsește cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Foto: Arhivă
EVENIMENT
FOTO. Cel mai mare glob de zăpadă din România, expus la Cluj-Napoca la Festivalul Lights On
Cea de-a șaptea ediție a festivalului internațional de instalații de lumină Lights On a început sâmbătă Cluj-Napoca.
Tema din acest an a festivalului cu intrare liberă, care durează pțnă în data de 8 decembrie este #TheOtherChristmasMarket.
Cel mai mare glob de zăpadă din România, expus la Cluj-Napoca la Festivalul Lights On
La această ediție vor fi expuse peste 10 opere de artă contemporană, iar întreaga zonă cuprinsă între străzile Mihail Kogălniceanu și Emmanuel de Martonne va fi iluminată cu lucrări semnate de artiști din România și din alte țări europene, printre care Austria, Italia, Norvegia, Marea Britanie și Franța.
Una dintre atracțiile principale ale festivalului va fi instalația “I love you”, realizată de arhitectul-artist Jacques Rival, care va reprezenta cel mai mare glob de zăpadă din România.
Această lucrare, care are un diametru de 6,8 metri se bazează pe statuia “Spectrul” a artistului român Ciprian Mureșan și va aduce o reinterpretare spectaculoasă a unei opere deja existente.
Instalația va include lumini și forme care vor transforma statuia într-un obiect luminos de mari dimensiuni, iar aceasta reprezintă o premieră pentru România.
Instalație cu peste 65.000 de LED-uri
Un alt punct de interes al festivalului va fi instalația “Submergence” creată de studio-ul britanic Squidsoup. Cu peste 65.000 de LED-uri interconectate, suspendată la 4 metri înălțime, aceasta va permite vizitatorilor să pătrundă într-un val imens de lumină.
În plus, în cadrul ediției din acest an vor fi prezentate și lucrări precum “Lumi Seeds” sau “Seeds of Light”, realizate de Circus Lumineszenz, care vor adăuga un element extra peisajului urban prin semințe luminescente care schimbă culorile într-un dans de lumini.
Srtudenți de la UAD expun la festival
Festivalul va include și o lucrare realizată de studenții secției de sculptură a Universității de Artă și Design (UAD) din Cluj-Napoca, Talk Socks. Această lucrare reprezentată printr-o șosetă uriașă, va fi prezentată în premieră în cadrul festivalului Lights On.
Alte instalații notabile vor include Fragments of Reality, semnată de Alessandro Lupi, care va adăuga o iluzie a ninsorii pe strada Emmanuel de Martonne.
Târg de Crăciun
Ediția din 2024 a festivalului va aduce și o serie de noutăți, inclusiv o zonă comercială cu 30 de căsuțe care vor contribui la atmosfera sărbătorilor, transformând zona într-un târg de Crăciun. iInstalațiile vor putea fi văzute și de la înălțime, dintr-o lojă „automatizată” amplasată într-unul dintre weekenduri.
Programul festivalului va fi de luni până vineri între orele 15:00 și 23:00, iar sâmbăta și duminica între orele 11:00 și 23:00.
Accesul este gratuit și toți vizitatorii vor putea explora instalațiile, inclusiv persoanele cu probleme locomotorii, pentru care au fost amenajate facilități speciale de acces.
Daria Mustea
Liderul Superligii, „U” Cluj, a întâlnit Hermannstadt, sâmbătă, în etapa cu numărul 17. „Șepcile roșii” au împlinit 105 ani de existență în această zi, din păcate jocul și mai ales rezultatul nu au fost de sărbătoare. Sibienii au câștigat cu 2-1, goluri marcate de Ianis Stoica (min.3 – pen. și 62), respectiv Miranyan (min.90+3).
Echipele de start:
Hermannstadt: Căbuz – Bejan, Găman, Ionuț Stoica – Antwi, Murgia, Ivanov, Goncalves – Balaure, Chițu, Ianis Stoica
Rezerve: A. Pop, Muțiu, Căpușă, F. Luca, Kujabi, Neguț, Oroian, R. Popescu, D. Iancu, Biceanu, R. Deaconu, S. Buș
Absenți: Selimovic (suspendat), Markovic (accidentat)
Antrenor: Marius Măldărășanu
Hermannstadt – „U” Cluj, 2-1. Crește PRESIUNEA pe lider după un joc sub așteptări
„U” Cluj: Gertmonas – Boboc, Masoero, I. Cristea, Lasure – Codrea, Bic – Oaidă, Nistor, Thiam – Blănuță
Rezerve: Gorcea, D. Moldovan, Oancea, Mitrea, O. Popescu, Rață, Silaghi, Botă, Tchassem, Miranyan, Bettaieb
Absenți: Simion, Chipciu (suspendați)
Antrenor Ioan Ovidiu Sabău
Stadion: Municipal
Arbitru: Coza Ionuţ (Cernica)
A1: Marchidanu Marius Cristian (Brăila)
A2: Vişan Florian Alexandru (Galaţi)
Arbitru VAR: Kovacs Szabolcs (Carei)
Arbitru AVAR: Omuţ Marius (Satu Mare)
Meciul a început la la 1-0, pentru că în min.3 Ianis Stoica înscrie din penalty, dictat după un fault în careu a lui Codrea.
Clujenii acuză șocul și timp de 30 de minute nu au nicio ocazie la poarta lui Căbuz. Adevărat e că și sibienii s-au mulțumit doar să se apere.
Ocaziile apar la poarta lui Hermannstadt în min.33, la șutul din unghi a lui Blănuță, apoi în min.39 la șutul de la 28m a lui Thiam și în minutele de prelungire când, pe rând, Oaidă și același Blănuță, nu reușesc să introducă mingea în poartă.
În repriza a doua, clujenii au avut posesia dar n-au știut s-o folosească. Sibienii au fost mai periculoși pe contraatac și ca dovadă, Ianis Stoica duce scorul la 2-0, în min.62.
„U” nu se descurcă deloc, jocul echipei n-a mers, Blănuță fiind tata ratangiilor. Nici Thiam nu s-a descurcat prea bine. Buș ratează, la rândul lui, o mare ocazie, în min.74, singur cu portarul.
Miranyan reușește să reducă din handicap în min.90+3, însă era prea târziu.
Acest rezultat crește presiunea pe lider, care a fost ca un SMURD pentru sibieni în această seară, resuscitându-i după un șir lung de eșecuri.
Notele Cluj24:
Gertmonas 8, – Boboc 5, Masoero 5, I. Cristea 5, Lasure 5 – Codrea 4, Bic 5 – Oaidă 5, Nistor 6, Thiam 6 – Blănuță 5,
Oancea 5, O. Popescu 5, Rață 5, Miranyan 7
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Primul plan de menținere a calității aerului în Cluj. Implementarea măsurilor de reducre a poluării costă 1,5 miliarde de lei
ALEGERI PREZIDENȚIALE. 1.000 de polițiști, jandarmi și pompieri mobilizați la Cluj în ziua scrutinului
FOTO. Cel mai mare glob de zăpadă din România, expus la Cluj-Napoca la Festivalul Lights On
Hermannstadt – „U” Cluj, 2-1. Crește PRESIUNEA pe lider după un joc sub așteptări
VIDEO. Casă distrusă într-un incendiu la Pălatca. Un bărbat de 70 de ani a suferit arsuri
14 sportivi de la Destiny Cheer Florești, selectați să reprezinte România la Campionatul European de Cheerleading din Slovenia
Florin Piersic, mesaj emoționant la aflarea veștii morții lui Gabriel Cotabiță: „Vei continua să trăiești în inima mea”
VIDEO. Accident la Băișoara. Mai multe mașini implicate, între care o autospecială de poliție care a fost avariată
