FOTO Comori ale Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Vas unicat pentru vin, cu reprezentări dionisiace, vechi de 2000 de ani

Cluj24.ro și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca au lansat o campanie de prezentare a vestigiilor cunoscute și mai puțin cunoscute din patrimoniul muzeului, cu scopul de a le face cunoscute vizitatorilor.

Cucerirea Daciei de către romani a însemnat, pe lângă crearea provinciei cu același nume, și adoptarea culturii materiale romane de către autohtoni.

Dintre activitățile meșteșugărești care s-au dezvoltat în noua provincie, cel al olăritului a cunoscut o amploare deosebită, fapt dovedit de numeroasele vase ceramice descoperite în săpăturile arheologice.

Unul dintre atelierele ceramice cele mai importante din Dacia, cunoscute ca urmare a săpăturilor arheologice efectuate de arheologul dr. Ioan Mitrofan timp de mai bine de două decenii (1976-1996) este cel de la Micăsasa (județul Sibiu).

Aici au fost produse de la începuul secolului al II-lea și până în prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr., toate categoriile ceramice care se fabricau la acea dată în Imperiul roman, de la ceramică folosită în viața cotidiană și materiale de construcție, la ceramică de lux de foarte bună calitate (denumită terra sigillata), care era folosită pentru servitul mesei și în scopuri rituale.

Vasul a fost produs de olarii din Micăsasa, Sibiu

Un astfel de vas, care imită o formă grecească, denumită peliké, asemănătoare cu o cană cu două torți, a fost produs într-un tipar bivalv de către unul dintre meșterii olari care își desfășura activitatea în cadrul atelierelor ceramice de la Micăsasa.

”Vasul în discuție are decoruri în relief pe ambele părți, pe ele fiind reprezentate scene legate de cultul zeului vinului, al vegetației și fertilității, numit Dionysos, de către greci, Bacchus/Liber Pater, de către romani.

Este de mici dimensiuni, cu o înălțime de 15 cm, are buza rotunjită, delimitată în exterior de o canelură, care o separă de gâtul scurt al vasului, pe care sunt prinse două torți decorate cu incizii laterale, reprezentând un decor împletit”, a explicat muzeograful Viorica Rusu – Bolindeț de la MNIT.

Potrivit acesteia, corpul vasului, ușor globular, este delimitat de gât printr-o profilatură, care separă și zona decorată, iar baza este înălțată asemeni unui picior și este dreaptă la partea inferioară.

Vasul a fost produs într-un tipar bivalv, decorul său reprezintând două scene dionisiace.

Pe una dintre fețe este reprezentat din profil zeul Dionysos nud, purtând numai nebris, adică pielea de cerb sau de capră specifică pe umărul stâng.

Divinitatea are piciorul drept flexat, într-o poziție degajată, fiind în deplasare spre stânga. În mâna stângă ține un pedum, băț curbat, folosit de regulă de păstori, iar cu dreapta culege un ciorchine de struguri.

Rebut descoperit de arheologi

Pe cealaltă față a vasului este redat Pan, unul dintre acoliții lui Dionysos, ușor întors spre dreapta, care ține pe umărul drept un pedum, iar în mâna stângă ține un sirynx – nai. Ambele scene sunt încadrate de vrejuri de viță-de-vie și de ciorchini mari de struguri.

”Vasul este un rebut – buza este ușor ciobită pe unele porțiuni, torțile sunt inegale și amplasate diferit, corpul și baza sunt ușor dezaxate”, a mai spus muzograful clujean.

Vasele de acest tip au fost produse pentru prima dată la Knidos (sau Cnidus, Cnidos), unul dintre orașele grecești întemeiate pe coasta sud-vestică a Asiei Minor, pe teritoriul Turciei de azi, și sunt descoperiri rare în Imperiul roman.

Ele era realizate fie pentru a fi depuse ca ofrande în templele și sanctuarele lui Dionysos, dovadă fiind reprezentările care apar pe ele, exclusiv legate de cultul zeului, fie erau cumpărate ca suveniruri de către credincioșii care mergeau în locurile de cult ale divinității pentru Serbările dionisiace sau pentru aduce daruri acestuia.

Astfel de vase de vin erau vândute soldaților romani

”Faptul că olarii de la Micăsasa au produs astfel de vase reprezintă o dovadă în plus a priceperii acestora și a faptului că ei confecționau diferite piese ceramice, care erau cerute de către consumatorii din provincie.

Este posibil ca vasul respectiv să fi fost destinat sanctuarului lui Dionysos (Liber Pater), descoperit la Apulum (Alba Iulia), cunoscut fiind faptul că atelierele ceramice de la Micăsasa produceau ceramică în primul rând pentru satisfacerea nevoilor soldaților legiunii a XIII-a Gemina și ale populației civile aflate în mare centru de la Apulum, dar și pentru alte zone al Daciei romane”, a precizat Viorica Rusu – Bolindeț.

Vasul cu reprezentări dionisiace descoperit la Micăsasa este unicat între descoperirile ceramice din teritoriul aflat în provincia Dacia și poate fi admirat în cadrul Expoziției naționale LIMES deschisă în cadrul MNIT.