CULTURA
FOTO. Cum au fost descoperite pe dealurile din Șimleu Silvaniei comorile barbarilor. Sunt expuse la Muzeul de Istorie din Cluj
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca găzduiește una dintre cele mai semnificative expoziții ale sale, prezentând tezaure unice la nivel mondial ale comorilor barbarilor care includ bijuterii, medalioane, vase din aur și argint, împrumutate din colecțiile a peste zece muzee din țară și din străinătate. Cele mai valoroase piese ale colecției fac parte din tezaurul de la Șimleu Silvaniei- o descoperire fundamentală din perioada migrațiilor popoarelor germanice numite barbare.
În afară de fibula imperială de onix- unică în lume, acesta mai conține alte zece care fac parte din vestimentația feminină gepidă din Câmpia Tisei și Transilvania, alături de 15 medalioane și un lanț unic de aur cu 52 de amulete.
Teritoriul Transilvaniei ascunde o colecție impresionantă de artefacte
Agnes Găzdac, muzeograf în cadrul cabinetului numismatic al MNIT, menționează că cercetătorii au ajuns la concluzia că tezaurul din regiunea Transilvaniei a fost acumulat de-a lungul a peste 150 de ani. E vorba de bijuterii, piese vestimentare, vase și cazane hunice și oseminte, descoperite în diverse județe ale regiunii.
De exemplu, în județul Bihor, la Valea lui Mihai, a fost descoperit mormântul unui bărbat echipat cu un coif și o spadă de pe timpurile Regatului Gepidic. În județul Mureș au fost descoperite peste 70 de morminte care formează cimitirul de la Ernei- cea mai mare necropolă din a doua jumătate a secolului V.
În Turda, județul Cluj, au fost descoperite morminte care datează din perioada gepidică timpurie ce conțin cranii deformate artificial. Tot la Cluj, în Florești, a fost dezgropată o piesă unică – un colier compus din nouă pandantive, caracteristic pentru aristocrația gepidă care și-a dezvoltat centrul de putere în valea Someșului Mic.
În principal, piesele reprezentau moșteniri de familie. Ultimele artefacte descoperite datează de la mijlocul sec al V-lea.Arheologii consideră că tezaurul ar fi fost îngropat pentru a-l proteja, în contextul expansiunii hunilor.
Au venit la plantat cartofi, dar în schimb au găsit o comoară
Totuși, adevăratele comori arheologice sunt cele descoperite în urma săpăturilor din Șimleu Silvanie. De facto, specialiștii vorbesc de două tezaure din această zonă: unul descoperit la finalul secolului al XVIII-lea păstrat în colecția vieneză, iar celălalt descoperit la final de secol XIX care se află în Muzeul Național din Budapesta. Ambele se datorează unor descoperiri întâmplătoare și par să provină din același loc: dealul Măgura.
Prima comoară a fost descoperită întâmplător la 3 august 1797 de către doi băieți ciobani, Petru Borcea și Simion Bocor. Ea constă dintr-o serie de 15 medalioane (dintre care unul e pierdut), un lanț unic de aur cu 52 de amulete pandantiv, precum și 24 de inele din folie de aur, un pandantiv în formă de disc, un inel, un fragment de brățară și un pandantiv în formă de figură umană.
Cea de-a doua comoară a fost găsită la 20 aprilie 1889 de mai mulți zilieri care plantau cartofi. Ulterior, ea a fost însușită de primarul Șimleului. Aceasta constă dintr-o magnifică fibulă de onix, alte zece fibule prețioase decorate cu aur și bijuterii, un inel de depunere a jurământului și trei boluri de aur. Întotal, sunt 73 de obiecte magnifice de aur și argint. Ele mărturisesc relațiile dintre romani și teutonii răsăriteni, adică gepizii, în timpul secolelor al IV-lea și al V-lea d.Hr.
Setul de medalioane de la Șimleu Silvaniei- piese unice în lume
Descoperite în 1797, cele 15 medalioane cu reprezentări ale împăraților romani fac parte din tezaurul nr.1 de la Șimleu Silvaniei. Paisprezece dintre ele au ajuns la „Cabinetul Imperial de Monede și Antichități” de la Viena. În funcție de modul și locul de producție medalioanele se împart în 2 grupuri: 12 emise de monetăriile oficiale ale Imperiului Roman și trei imitații, confecționate în Barbaricum- teritorii la nord de Dunăreși est de Rin.
Dintre ele, cel mai important e „Imitația lui Valens – multiplum de 36 soldi care reprezintă, totodată, și cel mai greu medalion care s-a păstrat din antichitate până astăzi. Alte două medalioane de acest gen sunt păstrate la Viena și Berlin.
Găsirea acestor medalioane furnizează o informație istorică importantă și anume, că populația barbara din zonă era condusă de un lider care își asuma titulatura de rege. Reprezentanții elitelor barbare, în încercarea de a se asemăna împăraților romani, purtau aceste medalioane ca pe niște însemne imperiale. Ele erau folosite ca mijloc de legitimare politică, conferind purtătorului protecție și putere.
Cum de au ajuns medalioanele la barbari? Cu ele, Imperiul Roman târziu cumpăra pacea și loialitatea popoarelor barbare aliate (foederati), printre care se numără și popoarele est-germanice care au ocupat zona Transilvaniei la sf. sec. IV- înc. sec. V. Astfel, acestea erau trimise liderilor barbari ca daruri sau tribute anual.
Fibula cu onix- o piesă unicat în lume
Fibula cu onix de la Șimleu Silvaniei e o dovadă vie a relațiilor complexe dintre elitele barbare și Imperiul Roman târziu. Ea reprezintă o agrafă de metal folosită în antichitate pentru a prinde haina pe umăr sau pe piept. Privită în ansamblu, forma ei imită un opaiț roman, iar elementul decorativ central e o piatră de onix perfect fațetată. Ea servea la prinderea mantiei, fiind un accesoriu important al veșmântului de paradă al împăratului.
De ce a fost organizată expoziția?
Prin intermediul expoziției ”Războinici uitați și podoabe eterne – Barbari migratori în timpul crizei imperiului roman (secolele V-VI d.H.), organizatorii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca au dorit să accentueze importanța epocii migrațiilor care a influențat tranziția de la societatea antică la cea medievală, subliniind, totodată, diversitatea culturală a bazinului carpatic, o zonă de importanță strategică din antichitate.
„Prin acest demers, MNIT continuă colaborarea cu instituții culturale de talie mondială, cele mai importante artefacte ale expoziției făcând parte din tezaurul de la Șimleu Silvaniei, descoperit în două etape (1797, 1889) și aflat în colecțiile Muzeului de Istoria Artei (Kunsthistorisches Museum) din Viena și ale Muzeului Național Maghiar (Magyar Nemzeti Múzeum) din Budapesta.
Acest tezaur este considerat una dintre cele mai importante descoperiri din perioada migrațiilor, atât la nivel regional, cât și european, iar artefacte din cele două tezaure sunt expuse pentru prima dată în Transilvania, locul lor de descoperire”, a afirmat Felix Marcu, manager MNIT.
Expoziția- un spațiu imersiv
Organizatorii au încercat să se ridice la standardele secolului al XXI-lea, oferind publicului o adevărată experiență imersivă. Astfel, expoziția conține diverse animații, videoclipuri informative, scanări 3D și chiar un ghid audio.Cu acest scop a fost gândită o platformă pe care vizitatorii o pot utiliza pentru a asculta mici prezentări despre fiecare artefact.
Tezaurul se va afla la Cluj-Napoca până în martie 2025 și poate fi vizitat în cadrul expoziției de la MNIT de marți până duminică de la 10 la 18, prețul unui bilet variind între 5 și 40 de lei.
Paula Mariuța
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Sâmbătă dimineața se circulă în condiții de ceață și de carosabil umed din cauza ploilor pe drumurile din Cluj și din mai multe județe. Traficul este restricționat pe DN6 Orșova-Lugoj, unde un transport agabaritic s-a defectat și a rămas pe șosea.
Potrivit Centrului Infotrafic, circulația se desfășoară alternativ, pe un sens, prin dirijare de către polițiști, pe DN6 Orșova-Lugoj, la kilometrul 448, în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, din cauza unui transport agabaritic care a rămas imobilizat pe carosabil, în urma unei defecțiuni tehnice.
Ceață în Cluj și în alte județe din țară. Atenție la carosabilul UMED
Sunt semnalate precipitații ușoare sub formă de ninsoare, însă fără depunere pe suprafața de rulare, pe DN 1A, localitatea Cheia, județul Prahova.
În restul țării se circulă preponderent pe un carosabil umed, fiind semnalate precipitații sub formă de ploaie pe mai multe drumuri din județele Argeș, Bacău, Brăila, Constanța, Covasna, Dolj, Ilfov, Neamț, Olt, Prahova, Teleorman, Vaslui, dar și în municipiul București.
Ceața scade vizibilitatea în trafic sub 200 de metri, pe alocuri chiar sub 50 de metri, pe mai multe artere rutiere din județele Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu și Tulcea.
Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 București – Pitești, A2 București-Constanța, A3 București-Brașov, DN 1 Ploiești-Brașov și DN 7 Râmnicu Vâlcea – Sibiu, se circulă pe un carosabil umed, fiind precipitații ușoare sub formă de ploaie, cu vizibilitate bună și valori de trafic normale.
EVENIMENT
Pădurar de 54 de ani din Dej, reținut de polițiști pentru FALS informatic. Ajuta la FURT de lemne
Un pădurar de 54 de ani din Dej a fost reținut de polițiști pentru fals informatic. Acesta introducea în aplicația informatică destinată evidenței transporturilor de material lemnos date nereale.
„La data de 28 noiembrie a.c., organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, Serviciul de Ordine Publică – Biroul pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol, au dispus măsura reținerii pentru 24 de ore față de un bărbat în vârstă de 54 de ani, din municipiul Dej, funcționar public-pădurar cu atribuții de pază a fondului forestier din proximitatea municipiului Dej.
Pădurar de 54 de ani din Dej, reținut de polițiști pentru FALS informatic. Ajuta la FURT de lemne
Acesta este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic în formă continuată, constând în 5 acte materiale.
Din cercetări a reieșit că, în perioada decembrie 2022 – ianuarie 2023, bărbatul, în exercitarea funcției, ar fi introdus în aplicația informatică destinată evidenței transporturilor de material lemnos date nereale. Modificările ar fi vizat identificarea beneficiarilor/destinatari ai materialului lemnos, cantitățile transportate, punctele de descărcare și persoanele care efectuau transporturile, toate datele fiind altele decât cele reale.
La data de 29 noiembrie a.c., față de acesta a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, pentru documentarea completă a activității infracționale”, a comunicat IPJ Cluj.
EVENIMENT
Spitalul de Copii din Cluj-Napoca va avea Compartiment special de boli infecțioase. Acesta va avea 5 paturi
Spitalul de Copii din Cluj-Napoca va avea un compartiment destinat tratării și diagnosticării bolilor infecțioase.
Înființarea noii structuri, care va permite izolarea pacienților, a fost aprobată de Consiliul Județean, care are în subordine unitatea sanitară.
Spitalul de Copii din Cluj-Napoca va avea Compartiment special de boli infecțioase. Acesta va avea 5 paturi
Noul compartiment este necesar pentru izolarea și tratarea pacienților infectați sau colonizați cu germeni cu rezistență la antibiotice, problemă din ce în ce mai acută, cu scopul limitării circulației germenilor
”Ne adaptăm continuu și încercăm să luăm cele mai bune decizii care să vină în sprijinul întregii echipe medicale și în beneficiul copiilor spitalizați. Astfel, prin măsurile propuse, dorim să contribuim la furnizarea unor servicii medicale de înaltă calitate, adaptată nevoilor micilor pacienți”, a transmis președintele CJ Cluj, Alin Tișe.
Organizarea compartimentului în structura spitalului va crea condițiile nu doar pentru a asigura asistența medicală a pacienților cu boli infecto-contagioase, ci și de intervenția mai rapidă în diagnosticarea acestora. Un alt beneficiu pentru pacienți este faptul că, în cazul unui diagnostic de boală infecto-contagioasă stabilit la Unitatea de Primire a Urgențelor (UPU), pacienții nu vor mai fi transferați la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, care este foarte aglomerat în perioadele cu viroze respiratorii.
O nouă linie de gardă
Recent, la Spitalul de Copii din Cluj-Napoca a fost înființată și o nouă linie de gardă, pentru a se scurta scurta timpul de așteptare al micilor pacienâim inclusiv în perioadele în care crește numărul de infecții acute ale căilor respiratorii și a cazurilor de gripă.
CULTURA
Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor
La sărbători, precum Anul Nou sau Boboteaza, fetele de măritat obişnuiau să practice diverse obiceiuri, pentru a-şi afla norocul în dragoste sau orânda, adică „ficioru’ cu care s-or mărita”.
Același lucru se petrecea și de Sfântul Andrei, cel Întâi Chemat, care este și Ocrotitorul României, și care este celebrat la 30 noiembrie.
Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor
Astfel, în noaptea de Sfântul Andrei, 29 spre 30 noiembrie, în unele sate, fetele „năposteau morile pe loc”, adică porneau roata morii fără apă, ca astfel să se pornească pețitorii, arată specialiștii cujeni de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj .
Totodată, pe furiș, luau făină din „veșca” morii (cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor) și făceau o turtă cu apă și cu sare, numită în unele părți „turta de Indrei”. Această turtă o coceau la focul aprins cu resteiele de la jug.
Apoi, arată specialiștii clujeni, după asfințitul soarelui sau chiar la miezul nopții, se duceau la tăietorul de lemne și, șezând pe el, mâncau jumătate din turta pregătită. Cealaltă jumătate o puneau sub pernă, ca să-și viseze ursitul. În timp ce mâncau turta și ședeau la tăietor, erau atente la cum lătrau câinii. Dacă lătratul era gros, se credea că ursitul va fi bătrân, iar dacă era subțire, mirele urma să fie tânăr.
Cum știau fetele de măritat că ursitul va fi bun gospodar
Mai era credința că, dacă o fată visa noaptea că primește apă de la un fecior (sau dă, în unele zone), ursitul va fi „bun la găzdăluit”, adică harnic și agonisitor, după cum arată etnologul Maria Boscșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat de CJCPCT Cluj.
Foto: Fete din Orman, jud. Cluj (Fotografie realizată în anul 1956, de la stânga la dreapta: surorile Oros Silvia, Oros Lucreția și Oros Marioara)/ Arhiva CJCPCT Cluj