Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca găzduiește una dintre cele mai semnificative expoziții ale sale, prezentând tezaure unice la nivel mondial ale comorilor barbarilor care includ bijuterii, medalioane, vase din aur și argint, împrumutate din colecțiile a peste zece muzee din țară și din străinătate. Cele mai valoroase piese ale colecției fac parte din tezaurul de la Șimleu Silvaniei- o descoperire fundamentală din perioada migrațiilor popoarelor germanice numite barbare.

În afară de fibula imperială de onix- unică în lume, acesta mai conține alte zece care fac parte din vestimentația feminină gepidă din Câmpia Tisei și Transilvania, alături de 15 medalioane și un lanț unic de aur cu 52 de amulete.

Teritoriul Transilvaniei ascunde o colecție impresionantă de artefacte

Agnes Găzdac, muzeograf în cadrul cabinetului numismatic al MNIT, menționează că cercetătorii au ajuns la concluzia că tezaurul din regiunea Transilvaniei a fost acumulat de-a lungul a peste 150 de ani. E vorba de bijuterii, piese vestimentare, vase și cazane hunice și oseminte, descoperite în diverse județe ale regiunii.

De exemplu, în județul Bihor, la Valea lui Mihai, a fost descoperit mormântul unui bărbat echipat cu un coif și o spadă de pe timpurile Regatului Gepidic. În județul Mureș au fost descoperite peste 70 de morminte care formează cimitirul de la Ernei- cea mai mare necropolă din a doua jumătate a secolului V.

În Turda, județul Cluj, au fost descoperite morminte care datează din perioada gepidică timpurie ce conțin cranii deformate artificial. Tot la Cluj, în Florești, a fost dezgropată o piesă unică – un colier compus din nouă pandantive, caracteristic pentru aristocrația gepidă care și-a dezvoltat centrul de putere în valea Someșului Mic.

În principal, piesele reprezentau moșteniri de familie. Ultimele artefacte descoperite datează de la mijlocul sec al V-lea.Arheologii consideră că tezaurul ar fi fost îngropat pentru a-l proteja, în contextul expansiunii hunilor.

Au venit la plantat cartofi, dar în schimb au găsit o comoară

Totuși, adevăratele comori arheologice sunt cele descoperite în urma săpăturilor din Șimleu Silvanie. De facto, specialiștii vorbesc de două tezaure din această zonă: unul descoperit la finalul secolului al XVIII-lea păstrat în colecția vieneză, iar celălalt descoperit la final de secol XIX care se află în Muzeul Național din Budapesta. Ambele se datorează unor descoperiri întâmplătoare și par să provină din același loc: dealul Măgura.

Prima comoară a fost descoperită întâmplător la 3 august 1797 de către doi băieți ciobani, Petru Borcea și Simion Bocor. Ea constă dintr-o serie de 15 medalioane (dintre care unul e pierdut), un lanț unic de aur cu 52 de amulete pandantiv, precum și 24 de inele din folie de aur, un pandantiv în formă de disc, un inel, un fragment de brățară și un pandantiv în formă de figură umană.

Cea de-a doua comoară a fost găsită la 20 aprilie 1889 de mai mulți zilieri care plantau cartofi. Ulterior, ea a fost însușită de primarul Șimleului. Aceasta constă dintr-o magnifică fibulă de onix, alte zece fibule prețioase decorate cu aur și bijuterii, un inel de depunere a jurământului și trei boluri de aur. Întotal, sunt 73 de obiecte magnifice de aur și argint. Ele mărturisesc relațiile dintre romani și teutonii răsăriteni, adică gepizii, în timpul secolelor al IV-lea și al V-lea d.Hr.

Setul de medalioane de la Șimleu Silvaniei- piese unice în lume

Descoperite în 1797, cele 15 medalioane cu reprezentări ale împăraților romani fac parte din tezaurul nr.1 de la Șimleu Silvaniei. Paisprezece dintre ele au ajuns la „Cabinetul Imperial de Monede și Antichități” de la Viena. În funcție de modul și locul de producție medalioanele se împart în 2 grupuri: 12 emise de monetăriile oficiale ale Imperiului Roman și trei imitații,  confecționate în Barbaricum- teritorii la nord de Dunăreși est de Rin.

Dintre ele, cel mai important e „Imitația lui Valens – multiplum de 36 soldi care reprezintă, totodată, și cel mai greu medalion care s-a păstrat din antichitate până astăzi. Alte două medalioane de acest gen sunt păstrate la Viena și Berlin.

Găsirea acestor medalioane furnizează o informație istorică importantă și anume, că populația barbara din zonă era condusă de un lider care își asuma titulatura de rege. Reprezentanții elitelor barbare, în încercarea de a se asemăna împăraților romani, purtau aceste medalioane ca pe niște însemne imperiale. Ele erau folosite ca mijloc de legitimare politică, conferind purtătorului protecție și putere.

Cum de au ajuns medalioanele la barbari? Cu ele, Imperiul Roman târziu cumpăra pacea și loialitatea popoarelor barbare aliate (foederati), printre care se numără și popoarele est-germanice care au ocupat zona Transilvaniei la sf. sec. IV- înc. sec. V.  Astfel, acestea erau trimise liderilor barbari ca daruri sau tribute anual.

Fibula cu onix- o piesă unicat în lume

Fibula cu onix de la Șimleu Silvaniei e o dovadă vie a relațiilor complexe dintre elitele barbare și Imperiul Roman târziu. Ea reprezintă o agrafă de metal folosită în antichitate pentru a prinde haina pe umăr sau pe piept. Privită în ansamblu, forma ei imită un opaiț roman, iar elementul decorativ central e o piatră de onix perfect fațetată. Ea servea la prinderea mantiei, fiind un accesoriu important al veșmântului de paradă al împăratului.

De ce a fost organizată expoziția?

Prin intermediul expoziției ”Războinici uitați și podoabe eterne – Barbari migratori în timpul crizei imperiului roman (secolele V-VI d.H.), organizatorii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca au dorit să accentueze importanța epocii migrațiilor care a influențat tranziția de la societatea antică la cea medievală, subliniind, totodată, diversitatea culturală a bazinului carpatic, o zonă de importanță strategică din antichitate.

„Prin acest demers, MNIT continuă colaborarea cu instituții culturale de talie mondială, cele mai importante artefacte ale expoziției făcând parte din tezaurul de la Șimleu Silvaniei, descoperit în două etape (1797, 1889) și aflat în colecțiile Muzeului de Istoria Artei (Kunsthistorisches Museum) din Viena și ale Muzeului Național Maghiar (Magyar Nemzeti Múzeum) din Budapesta.

Acest tezaur este considerat una dintre cele mai importante descoperiri din perioada migrațiilor, atât la nivel regional, cât și european, iar artefacte din cele două tezaure sunt expuse pentru prima dată în Transilvania, locul lor de descoperire”, a afirmat Felix Marcu, manager MNIT.

Expoziția- un spațiu imersiv

Organizatorii au încercat să se ridice la standardele secolului al XXI-lea, oferind publicului o adevărată experiență imersivă. Astfel, expoziția conține diverse animații, videoclipuri informative, scanări 3D și chiar un ghid audio.Cu acest scop a fost gândită o platformă pe care vizitatorii o pot utiliza pentru a asculta mici prezentări despre fiecare artefact.

Tezaurul se va afla la Cluj-Napoca până în martie 2025 și poate fi vizitat în cadrul expoziției de la MNIT de marți până duminică de la 10 la 18, prețul unui bilet variind între 5 și 40 de lei.

Paula Mariuța