EVENIMENT
Al doilea dosar al lui Florin Cîţu din instanţa din SUA. Are o datorie de mii de dolari pentru un card
La 6 ani după plecarea din SUA, pe 21 iulie 2008, Florin Cîţu a fost chemat în judecată în instanţa din Iowa pentru o datorie neplătită de 6.698,73 de dolari de pe un card de credit deschis la Maryland National Bank, N.A, unul dintre cei mai mari furnizori de carduri de credit ai Americii.
Agenţia MEDIAFAX şi Aleph News au obţinut în exclusivitate, în urma unei solicitări oficiale, şi dosarul civil al premierului Florin Vasile Cîţu, aşa cum el a fost pus la dispoziţie de către autorităţile judiciare americane, şi prezintă publicului în cele ce urmează faptele şi mărturiile, în ordine cronologică, aşa cum se regăsesc şi reies din documentele aflate în dosar.
21 iulie 2008: Florin Cîţu este dat în judecată pentru o datorie neplătită de 6.698,73 de dolari de pe un card de credit deschis la Maryland National Bank. Banca americană îşi vânduse creanţele la credite restante către firma de recuperări creanţe Clarke Jordan Financial LC din Iowa care-i cere lui Florin Cîţu, într-un proces civil, în instanţă, peste 9755,27 de dolari pentru că nu şi-a respectat angajamentele semnate.
La 6 după plecarea lui Florin Cîţu din SUA, pe 21 iulie 2008, avocatul Charles L.Litow depune o plângere în instanţa din Iowa (Tribunalul Districtual din Iowa pentru Comitatul Story), prin care susţine că este autorizat de către firma americană Clarke Jordan Financial LC ca să introducă un proces împotriva lui Florin Vasile Cîţu.
Maryland National Bank, NA, un important creditor de carduri de credit pentru consumatori, care cu doar 2 ani înainte fusese cumpărată cu 35 de miliarde de dolari de către gigantul Bank of America şi ulterior, în 2016, cu 1,9 miliarde de lire sterline şi de Grupul Bancar britanic Lloyds, îşi vânduse la acea vreme unele creanţe către firma de recuperare de creanţe Clarke Jordan Financial LC din Iowa.
Presa americană relatează că Banca MBNA, mutată din Maryland în Delaware şi devenită la un moment dat cel mai mare angajator privat din statul Delaware, avea relaţii privilegiate atât cu republicanii, cât şi cu democraţii. La Banca MBNA mulţi directori erau foşti angajaţi ai FBI, era una dintre cele mai profitabile companii din America, 50 de milioane de clienţi deţineau carduri la banca MBNA, iar fondatorul băncii, Charles M. Cawley, un pionier al credit cardurilor, era apropiat atât de familia Bush, cât şi de familia Biden.
Potrivit New York Times şi CBS News, Banca MBNA a donat 1 milion de dolari fundaţiei care a construit biblioteca prezidenţială familiei Bush din Texas, l-a avut ca angajat în 1996 chiar şi pe Hunter Biden, fiul lui Joe Biden, actualul preşedinte al SUA şi avea o relaţie strânsă cu senatorul de la acea vreme Joe Biden, poreclit „senatorul MBNA”. Presa irlandeză arăta în 2009 că aceeaşi instituţie bancară a fost acuzată că îşi hărţuieşte clienţii.
Ca atare, în vara lui 2008, firma de recuperare de creanţe, Clarke Jordan Financial LC, îl dă în judecată civilă pe Florin Vasile Cîţu şi îl acuză că are o datorie la bancă de 6.698,73 de dolari în urma tranzacţiilor de pe cardul de credit, că Florin Cîţu nu şi-a respectat contractul, că i-a trimis acestuia o notificare, şi cere oficial în instanţă, prin procesul civil deschis cu numărul LACV044600, de la Florin Cîţu datoria, plus dobânda aferentă, plus o datorie în cazul neplăţii de 5%, plus costuri de judecată şi orice altă compensaţie consideră instanţa.
În total, Clarke Jordan Financial, LC cere de la Florin Cîţu peste 9.755,27 de dolari în plângerea depusă la Tribunalul Districtual din Iowa pentru Comitatul Story.
Plângerea depusă in instanţă împotriva lui Florin Cîţu se prezintă astfel:
„Reclamantul susţine următoarele: Clarke Jordan Financial, LC este autorizată să introducă această acţiune. Pârâtul Florin Cîţu locuieşte pe strada Swing Lincoln 4112, oraşul Ames, Iowa, 50014. Banca MBNA America, N.A. a vândut şi a autorizat reclamantului toate drepturile, titlurile şi dobânzile aferente cardului de credit cu numărul de cont 5329054999304942. Reclamantul este proprietarul contului. Pârâtul a devenit dator băncii MBNA America, N.A. printr-o serie de tranzacţii. MBNA America, N.A. a trimis pârâtului o declaraţie bancară care arăta o restanţă în favoarea băncii de 6.698,73 de dolari, pe care pârâtul a acceptat-o şi pentru care şi-a dat consimţământul. Pârâtul a acceptat în mod implicit să plătească suma păstrând declaraţia menţionată fără obiecţii şi astfel a asigurat că suma va fi plătită. Declaraţia reprezintă o ajustare finală a respectivelor cereri în ceea ce priveşte întregul cont şi toate prevederile ce ţin de acesta. Reclamantul a trimis pârâtului o notificare ca să-şi îndeplinească obligaţiile ce decurg din contract iar pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale. Prin urmare, în ceea ce priveşte fiecare acuzaţie, reclamantul solicită instanţei să pronunţe o hotărâre împotriva pârâtului pentru 6.698,73 de dolari, la care să se adauge o dobândă în valoare de 3.056,54 dolari, o datorie convenită (post- petition interest) de 5%, alte costuri judiciare şi orice alte compensaţii sunt corecte şi necesare”.
4 noiembrie 2008: Firma de recuperare de creanţe mai cere instanţei încă 3 luni ca să-l localizeze pe Florin Cîţu ca să-i aducă la cunoştinţă procesul. Firma căutase acasă, în bazele de date la care Cîţu era abonat, folosind agende telefonice, internetul, sistemele de înregistrare a alegătorilor, a proprietăţilor şi în evidenţa autovehiculelor. Firma angajează şi un investigator profesionist ca să-l localizeze pe Cîţu
Pe 4 noiembrie 2008, după 3 luni şi jumătate de la chemarea în judecată a lui Florin Cîţu, firma Clarke Jordan Financial LC, prin acelaşi avocat Charles L.Litow, mai depune o nouă cerere suplimentară în sprijinul judecăţii în baza Codului de Procedură Civilă, regula 1.302 (5) care dă posibilitatea reclamantului să prelungească termenul notificărilor dacă există motive întemeiate.
Firma Clarke Jordan Financial LC nu-l găsea pe Florin Cîţu şi cere încă 3 luni instanţei pentru localizarea lui Florin Cîţu şi transmiterea notificărilor necesare.
Ca atare, Clarke Jordan Financial LC arată în documentul către Tribunalul Districtual din Iowa pentru Comitatul Story următoarele:
„Reclamantul susţine că există „motive întemeiate” pentru prelungirea termenului notificării în această cauză. Reclamantul a încercat notificarea pârâtului la adresa Swing Lincoln 4112, oraşul Ames, Iowa, 50014 fără succes. De atunci, reclamantul s-a străduit să găsească o nouă adresă folosind bazele de date publice la care este abonat, agenda telefonică, internetul, sistemul de înregistrare a alegătorilor, sistemul de înregistrare a proprietăţilor imobiliare şi departamentul de evidenţă a autovehiculelor. Niciunul dintre aceste demersuri nu a ajutat la localizarea unei noi adrese pentru notificare. Reclamantul a autorizat avocatul să apeleze la un investigator profesionist care să stabilească localizarea pârâtului. Reclamantul solicită încă 90 de zile pentru a îndeplini acest demers. Prin urmare, reclamantul solicită încă 90 de zile în care să aducă la cunoştinţă notificarea pârâtului. În cazul în care reclamantul nu îl notifică pe pârât până la data menţionată sau solicită o perioadă suplimentară pentru un motiv întemeiat, cazul ca fi respins automat fără să aducă atingere (n.m.temporar)”.
Florin Cîţu este citat şi de grefierul instanţei ca să se prezinte la proces sau să răspundă în termen de 20 de zile la acuzaţii. În caz contrar, instanţa îi pune în vedere lui Cîţu că s-ar putea pronunţa o hotărâre împotriva lui pentru despăgubirea solicitată. În cazul în care suferă de dizabilităţi, Cîţu este îndrumat să contacteze autorităţile americane.
Ulterior, după solicitarea avocatului Charles L.Litow, şi grefierul Tribunalului din Story County îl notifică pe pârâtul Florin V.Cîţu, aşa cum arată documentele.
„Vi se comunică faptul că a fost depusă o plângere la biroului grefierului acestei instanţe în care sunteţi indicat drept pârât în acest caz. O copie a plângerii (şi orice documentele depuse) sunt ataşate la această plângere. Avocatul reclamantului este Charles L. Litow, de la cabinetul de avocatură Litow, cu adresa PO BOX 2165, Cedar Rapids, Iowa 52406. Telefonul avocatului este 319-362-3000. Numărul de fax este 319-362-3277. Trebuie să vă prezentaţi sau să răspundeţi într-un termen de 20 de zile de la prezenta comunicare şi, într-un termen rezonabil ulterior, să depuneţi întâmpinarea sau răspunsul la grefierul Tribunalului pentru Story County de la Tribunalul din Nevada, Iowa. În caz contrar, va putea fi pronunţată o hotărâre automat împotriva dumneavoastră pentru despăgubirea solicitată în plângere. Dacă aveţi nevoie de asistenţă sau de ajutor suplimentar ca să participaţi în instanţă din cauza unei dizabilităţi, sunaţi imediat coordonatorul ADA de discrict la 641-421-0990. Dacă aveţi deficienţe de auz, sunaţi la Relay Iowa TTY at 1-800 -735-2942. Important: vi se recomandă să solicitaţi de îndată consultanţă juridică pentru a vă proteja interesele”, arată comunicarea grefei Tribunalului din Story County.
13 noiembrie 2008: Investigatorul Raymond Miller angajat să-l găsească pe Florin Cîţu spune instanţei din SUA că a transmis citaţia la adresa indicată
Pe 13 noiembrie 2008, în faţa unui notar public din statul Iowa, Raymond C Miller, de la C Miller Investigations Inc din West Des Moines, Iowa, investigatorul angajat de avocatul Litow şi de firma Clarke Jordan Financial LC ca să-l localizeze pe Florin Cîţu, arată într-o declaraţie de returnare semnată şi parafată că în cazul Clarke Jordan Financial LC vs Florin V Cîţu a primit o înştiinţare din partea instanţei prin care trebuia să îi îmnâneze lui Cîţu o copie identică şi adevărată a dosarului său.
Investigatorul profesionist Raymond C Miller susţine că printr-o cercetare sârguincioasă/ „diligent search” i-a transmis documentele personal lui Florin Cîţu, la casa unde locuia Florin Cîţu sau „la locaţia acestuia obişnuită, unui membru al familiei acestuia, unui manager, unui funcţionar, proprietar sau custode sau unei persoane care era cu el”.
Investigatorul Miller susţine în document că a fost angajat de compania Clarke Jordan Financial LC şi a livrat persoanei de mai sus ( Florin V Cîţu) o copie a documentelor.
„Serviciul menţionat a fost efectuat la adresa prezentată mai jos, dacă acesta există astfel cum a fost indicat”, se arată în documentele din caz puse la dispoziţie de autorităţile judiciare americane.
Taxa totală pentru serviciul efectuat de către investigatorul Miller a fost de 22,50 de dolari iar declaraţia de returnare a fost transmisă instanţei şi introdusă în dosarul cauzei.
21 noiembrie 2008- 24 februarie 2009: Judecătorul Steven Van Marel mai acordă 3 luni firmei de recuperare ca să-l notifice pe Florin Cîţu despre proces, Florin Cîţu nu este de găsit iar judecătorul respinge temporar cazul. Firma n-a mai redeschis procesul civil
În urma cererii depuse pe 4 noiembrie 2008 de către avocatul Charles L.Litow la instanţă, pe 21 noiembrie 2008, judecătorul Steven P. Van Marel, la acea vreme judecător la Tribunalul Districtual din Iowa (care judecase şi cazul State of Iowa vs Florin Vasile Cîţu din 2000-2001), decide să acorde încă o perioadă suplimentară de 3 luni, în baza Codului de Procedură Civilă din Iowa, pentru găsirea şi notificarea lui Florin Vasile Cîţu în vederea procesului cu Clarke Jordan Financial LC.
Aşa se face că judecătorul Van Marel decide că „având în vedere solicitarea reclamantului de acordare a unei perioade suplimentare pentru notificare şi fiind deplin încunoştinţat, Tribunalul constată că există „motive întemeiate” pentru a acorda o astfel de extindere şi solicitarea reclamantului ar trebui acceptată”.
„Prin urmare, se dispune admiterea cererii reclamantului pentru acordarea unui termen suplimentar de notificare iar reclamantul va putea până pe 23 februarie 2009 să efectueze notificarea. În cazul în care reclamantul nu îl notifică pe pârât până la data menţionată sau solicită timp suplimentar pe motive întemeiate, cazul va fi automat respins fără să aducă atingere/ „without prejudice” (n.m. temporar)”.
Documentul instanţei semnat de judecătorul Steven P. Van Marel arată, într-o notificare olografă, că speţa civilă (Case No. LACV044600, Clarke-Jordan Financial, LC vs Florin V Cîţu) a fost respinsă în următoarea zi după expirarea termenului pentru notificarea lui Florin Cîţu, respectiv pe 24 februarie 2009.
Costurile judiciare ale procesului civil din SUA au fost de 100 de dolari.
„Without prejudice” este un termen legal folosit în procedura civilă legală a SUA care permite reluarea cauzei în viitor. Astfel, prin „dismissed without prejudice” acţiunea civilă este respinsă dar rămâne deschisă posibilitatea ca reclamantul să formuleze o altă acţiune pentru aceeaşi cerere.
Documentele puse la dispoziţie de către autorităţile americane nu indică o revenire a firmei Clarke Jordan Financial LC în procesul civil împotriva lui Florin Cîţu.
Registrul instanţei din Iowa arată că firma Clarke Jordan Financial LC a deschis peste 200 de procese civile în instanţa din Iowa împotriva persoanelor pentru recuperarea datoriilor.
În perioada evenimentelor din instanţa americană, Florin Cîţu era director Pieţe Financiare la ING Bank România. Lucrase între timp şi la Banca Naţională a Noii Zeelande şi Banca Europeană de Investiţii – Luxembourg
CV-ul premierului Florin Cîţu, postat pe site-ul Guvernului, arată că în perioada desfăşurării acestor evenimente în instanţa americană (21 iulie 2008 – 24 februarie 2009) Florin Cîţu lucra în sistemul bancar românesc şi era director Pieţe Financiare în cadrul Departamentului Pieţe Financiare al ING Bank România.
Florin Vasile Cîţu era responsabil cu „rezultatele financiare pentru departamentele de arbitraj pe rata dobânzii şi rata de schimb, cu administrarea lichidităţii băncii, cu rezultatele departamentelor de vânzare a produselor financiare către clienţii companii mari, mici şi mijlocii şi cu departamentul de cercetare.”
După plecarea sa din SUA din 2002 şi până în 2008, Florin Cîţu îşi luase diplomă de la Center for Financial Studies din Frankfurt, lucrase ca economist la Banca Naţională a Noii Zeelande, fusese economist la Banca Europeană de Investiţii – Luxembourg şi economist/ consultant pentru companii private din sistemul financiar bancar, potrivit CV-ului său.
După 13 ani. 14 august 2021: Florin Cîţu, premierul României, ministru interimar al Finanţelor despre procesul civil din SUA: „Nu am nicio explicaţie. Chiar nu ştiu despre ce este vorba”
Solicitat, sâmbătă, de presă ca să dea multe detalii şi explicaţii în legătură cu procesul în care apare invocat pe site-ul instanţei americane în perioada 2008-2009, Florin Cîţu, premierul României şi ministrul interimar de Finanţe a declarat:
„Acolo nu am nicio explicaţie. În 2008, eram deja în România. Deci chiar nu ştiu despre ce se întâmplă acolo. Chiar nu ştiu, în 2008 eram în România. (…) Chiar nu ştiu. (…) Nu ştiu, nu am achitat nicio sută de euro, deci nu ştiu despre ce este vorba. În 2008, eram în România. Chiar nu ştiu despre ce este vorba, o să mă uit să văd, dar nu am achitat nicio sumă, chiar nu ştiu”.
Premierul Florin Cîţu nu a putut indica dacă procesul său civil din Tribunalul Districtual din Iowa pentru Comitatul Story este legat de o „problemă financiară” sau de vreun împrumut nerestituit în urma costurilor legate de procesul său din SUA din perioada 2000-2001: „Nu cred, vă daţi seama că au trecut şase ani de atunci. Mulţumesc!”.
Sursa: Mediafax
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales, sâmbătă, în funcția de vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului. Abrudean a fost până acum Secretar General al Guvernului condus de Marcel Ciolacu.
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Sâmbătă a avut loc ședință de plen la Senat pentru validarea mandatelor de senator. Tot astăzi, în plen, Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului, conform Hotărârii Biroului Permanent al acestui for.
“Aceasta este o responsabilitate majoră, într-un moment în care echilibrul și deciziile bine gândite sunt esențiale pentru țara noastră. Am acumulat experiență importantă în toate pozițiile deținute, de la prefect în plină pandemie, la Secretar General al Guvernului, în contextul unui război la granițe. Sunt hotărât să folosesc tot ce am învățat și realizat în slujba voastră, într-o perioadă plină de provocări.
Acest mandat mă onorează, dar mă și obligă să acționez ferm, cu echilibru și dedicare totală”, a transmis Mircea Abrudean.
EVENIMENT
Criza politică prelungită din Bulgaria și lecțiile pentru România. Șapte runde de alegeri parlamentare în trei ani
În timp ce Bulgaria traversează o criză politică prelungită, incapabilă să formeze un guvern stabil din 2021, România se confruntă cu propriile provocări în negocierile pentru formarea unui guvern după alegerile din 1 decembrie. Parcursul tumultuos al țării vecine oferă un exemplu al riscurilor cauzate de fragmentarea politică și de lipsa consensului, o situație care ar putea deveni realitate și în România dacă actualele negocieri politice nu vor duce la o soluție stabilă.
Bulgaria se află într-o criză politică profundă încă din 2021, iar incapacitatea partidelor de a forma un guvern stabil a dus la organizarea a nu mai puțin de șapte runde de alegeri parlamentare în doar trei ani. Această instabilitate a avut efecte profunde asupra economiei și încrederii publice în democrație.
România, în pragul unei crizei politice prelungite?
În România, după alegerile din 1 decembrie, formarea unui guvern stabil a devenit o provocare. Contextul din țara vecină arată un parcurs posibil și pentru România, în eventualitatea în care negocierile pentru formarea unui guvern nu vor duce la o propunere agreată în parlament. Inițial dorită ca o coaliție a forțelor proeuropene din țară – între PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, negocierile au fost marcate de tensiuni și blocaje. Primul care au făcut un pas în lateral a fost USR, care a impus o listă de opt condiții pentru a face parte din viitoarea guvernare, inclusiv adoptarea bugetului, demiterea șefului AEP și a șefilor serviciilor de informații. De asemenea, Elena Lasconi a spus că toate partidele din coaliție trebuie să ceară demisia Președintelui Klaus Iohannis la data finalizării mandatului legitim.
Negocieri pentru guvern fără USR
Ulterior, Marcel Ciolacu a anunțat că PSD se retrage de la masa negocierilor, dar va sprijini din parlament un guvern de dreapta. Ulterior, vineri seara, PSD ar fi reluat negocierile cu PNL ș UMDR pentru formarea unui guvern, de data aceasta fără USR. „Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e „silă” să stea la masă cu tine și care au impresia că așa se „murdăresc”, a spus Marcel Ciolacu. Sâmbătă dimineață, negocierile pentru formarea unui guvern au continuat între PSD, PNL, UDMR și minorități. Luni se așteaptă anunțarea oficială a componenței guvernului PSD-PNL-UDMR-minorități.
Tensiunile politice și lipsa unui consens puternic sugerează însă riscul unei instabilități pe termen lung, similar cu ceea ce se întâmplă în Bulgaria.
Ce s-a întâmplat în Bulgaria?
Începând cu 2017, Bulgaria a fost guvernată de o coaliție condusă de Boiko Borisov, liderul partidului conservator GERB. Guvernarea sa a fost însă afectată de numeroase scandaluri de corupție și acuzații de deturnare a fondurilor europene. În vara lui 2020, protestele anticorupție au izbucnit în plină pandemie de COVID-19, continuând până în primăvara lui 2021.
Alegerile din aprilie 2021 au fost câștigate de partidul GERB, condus de Boiko Borisov, dar care nu a reușit să creeze o majoritate, toate celelalte partide refuzând să intre la guvernare alături de fostul premier. Rezultatul a fost o nouă rundă de alegeri în luna iulie a aceluiași an. Acesta avea să fie începutul unui șir lung de alegeri parlamentare câștigate de diferite partide, dar incapabile să coaguleze o majoritate și să formeze un guvern stabil.
Un nou partid, aceleași probleme
În noiembrie 2021, un partid antisistem nou înființat numit Continuăm Schimbarea (PP) a dus o campanie anticorupție de succes și a reușit să câștige alegerile și să formeze o coaliție împotriva GERB alături de Partidul Socialist Bulgar (urmaș al fostului Partid Comunist), partidul liberal Bulgaria Democrată (DB) și de partidul de centru-dreapta Există un Astfel de Popor (ITN). În urma certurilor din coaliție, guvernul a căzut în iunie 2022, după prima moțiune de cenzură trecută în istoria modernă a Bulgariei.
A urmat o nouă rundă de alegeri fără succes în octombrie 2022, iar în aprilie 2023, un nou scrutin a marcat revenirea partidului GERB în fruntea clasamentului. De această dată, a reușit formarea unui guvern prin rotație cu opoziția PP-DB. În cadrul negocierilor, a fost stabilită desemnarea unui prim-ministru al PP-DB pentru primele nouă luni de guvernare, urmată de nouă luni cu un prim-ministru desemnat de GERB. La finalul primelor nouă luni, însă, coaliția s-a rupt și a urmat o nouă rundă de alegeri, în iunie 2024. Nici aceste alegeri nu au condus la formarea unui guvern, a șaptea undă de alegeri fiind organizată în octombrie 2024. Nici acest scrutin nu a adus o schimbare majoră în distribuția locurilor din parlament – GERB a luat cele mai mult voturi, 26,4%, urmat de PP-DB și de partidul ultranaționalist Renașterea.
Scandal la ultima rundă de alegeri
Cel mai recent scrutin a fost marcat de scandaluri de fraudă electorală și de cumpărare a voturilor, similare cu cele dezvăluite în Republica Moldova la alegerile prezidențiale și referendumul din această toamnă. Totodată, partidul centrist cu susținere a minorităților, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, o prezență stabilă și puternică pe scena politică bulgară în ultimii 30 de ani, s-a destrămat., cele două facțiuni rezultate intrând separat în parlament.
Consecinței socio-politice și economice grave
Criza care afectează Bulgaria de mai bine de 3 ani are o serie de consecințe negative pentru țară. În primul rând, succesiunea de alegeri anticipate fără succes în a oferi o majoritate stabilă a subminat încrederea cetățenilor bulgari în instituțiile democratice. Lipsa încrederii este sugerată și de prezența tot mai mică la vot, care a scăzut de la 49,10% în aprilie 2021 la 33,40% în iunie 2024.
Pe fondul prefigurării continuării instabilității politice, există posibilitatea ca o parte dintre cetățenii care se vor prezenta la urne să susțină formațiuni politice extremiste pentru a încerca să pună capăt impasului în care se află Bulgaria. Partidele ultranaționaliste și de extremă dreaptă din Bulgaria au reușit pentru prima dată să treacă pragul simbolic de 20% din voturi, ceea ce complică și mai mult formarea unei coaliții stabile de guvernare. De asemenea, criza politică face Bulgaria și mai vulnerabilă la interferențe ale Rusiei în politica națională.
Amânarea adoptării euro este o altă consecință a situației din țară. Bulgaria face parte din mecanismul ERM II, care permite reducerea fluctuației ratei de schimb valutar în raport cu euro, asigurând astfel o mai mare stabilitate monetară. Adoptarea monedei unice, preconizată inițial a avea loc pe 1 ianuarie 2024, a fost amânată cu un an datorită neîndeplinirii criteriului inflației și a neadaptării legislației din cauza lipsei unui parlament. Între timp, legislația a fost revizuită, însă criteriul inflației rămâne în continuare neîndeplinit, după cum rezultă din raportul de convergență al Băncii Centrale Europene. Astfel, adoptarea euro pe 1 ianuarie 2025 este imposibilă. Rămâne de văzut dacă va fi posibilă schimbarea monedei în 2026, sau va fi o nouă amânare.
Criza politică din Bulgaria este un avertisment serios pentru România, marcată la rândul său de fragmentare politică, lipsă de consens și polarizare.
Președintele Klaus Iohannis a convocat duminică partidele parlamentare la consultări
Sâmbătă, 21 decembrie, continuă negocierile între partidele pro-europene care vor forma guvernul. Totuși până la această oră nu se cunoaște numele celui care fi propus ca premier.
Asta în condițiile în care președintele României, Klaus Iohannis, a convocat la Palatul Cotroceni, duminică, 22 decembrie, partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului pentru funcția de premier.
PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale vor merge împreună la discuții.
Potrivit Administrației Prezidențiale, „în temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) și ale art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcția de Prim-ministru”.
Consultările vor avea loc duminică, 22 decembrie 2024, după următorul program:
- Ora 12:00:
– Partidul Social Democrat (PSD);
– Partidul Național Liberal (PNL);
– Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
– Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale. - Ora 12:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
- Ora 13:00 – Uniunea Salvați România (USR);
- Ora 13:30 – Partidul S.O.S. România;
- Ora 14:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT).
EVENIMENT
FOTO. Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
Asociațiile de revoluționari, urmași ai eroilor – martiri și a luptătorilor a organizat, sâmbătă, comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 la Monumentul Stâlpi Împușcați din Piața Unirii din Cluj-Napoca.
“Să nu îi uităm niciodată”. Coroane de flori au fost depuse în mai multe locuri din Cluj-Napoca unde și-au pierdut viața cei care au luptat pentru libertate. Au fost oficiate și slujbe de comemorare a eroilor Revoluției de la Cluj.
Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
La comemorarea de la monumentul Stâlpii Împușcați au participat, printre alții, și primarul Emil Boc și viceprimarul Dan Tarcea.
„Suntem aici pentriu a spune ‘nicodată sa nu se mai întâmple așa’, ca oamenii să-și vrese sângele pentru ca noi să putem avem libertate și democrație… Drumul pe care am plecat este infinit mai bun decât cel pe care l-am avut înainte de Decembrie 1989”, a spus Emil Boc.
Coroane de florii au fost depuse, sâmbătă, la Podul Astoria, dar și în Piața Unirii, la Monumentul Stâlpii Împușcați.
Eroii, comemorați și la Cimitirul Central din Cluj-Napoca
Eroii Revoluției au fost comemorați și în locul unde își dorm somnul veșnic.
Coroane de flori au fost depuse în Cimitirul Central, unde au fost prezenți reprezentanți ai Armatei Române, dar și în Cimitirul Mănăștur, pe Calea Moților nr. 102 și la Troița din Piața Mărăști.
La 21 decembrie 1989, la Cluj-Napoca au avut loc o serie de manifestații după evenimentele de la Timișoara.
La Cluj, revolta a început cu o manifestație a muncitorilor care se întorceau acasă după schimbul de tură de la fabricile din oraș. 27 de persoane au fost ucise la Cluj-Napoca de forțele armate. 14 persoane au fost ucise în centrul orașului, în Piața Unirii, 9 la fabrica de bere Ursus, 3 la Hotelul Astoria și o persoană în Piața Mărăști.
În Piața Unirii, în fața librăriei Universității și a hotelului Continental, era deja, în jurul orei 15.00, o prezență militară puternică, formată în principal din tineri recruți conduși de căpitanul Carp Dando. Mulțimea a strigat lozinci anticomuniste și anti-Ceaușescu, iar militarii au deschis focul la comandă.
Pompierii au intervenit sâmbătă pentru a stinge un incendiu produs într-o gospodărie din localitatea Aghireșu Fabrici.
Intervenția promptă a pompierilor a făcut ca incendiul să nu se extindă și la casă.
INCEDIU la o gospodărie din Aghireșu Fabrici. A ars o anexă plină cu lemne
Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin sunt cei care au intervenit pentru a stinge un incendiul.
La fața locului s-a deplasat echipajul de la Garda Aghireșu, iar incendiul s-a manifestat la o anexă gospodărească, pe o suprafață de aproximativ 4 metri pătrați.
În interior era depozitată o cantitate considerabilă de lemn. Intervenția promptă a pompierilor a făcut ca incendiul să nu se extindă la două case de locuit, fiind lichidat în limitele găsite.
În urma acestui eveniment, nu au existat persoane care să solicite îngrijiri medicale. Cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza jarului nestins, depozitat în apropierea materialelor combustibile.