Activiștii de mediu acuză Agenția de Protecție a Mediului că a închis ochii în raport cu blocurile de la marginea pădurii Hoia

Activiștii de mediu acuză Agenția de Protecție a Mediului că a închis ochii în raport cu blocurile de la marginea pădurii Hoia.

Într-o sesizare către Garda de Mediu și Prefectura Cluj, Adrian Dohotaru aduce la cunoștință încălcarea prevederilor legale la eliberare de către Agenția pentru Protecția Mediului Cluj a Decizie Etapei de Încadrare nr. 114 din 09.10.2019 prin care s-a decis faptul că proiectul „Construire ansamblu de locuințe colective cu regim de înălțime de la D+P+5E+2ER la D1+D2+P+6E+2ER, amenajări incintă (accese auto și pietonale, parcări, loc de joacă pentru copii, platformă gospodărească), împrejmuire proprietate confrom PUZ aprobat prin HCL nr. 150 din 02.07.2008”, propus a fi amplasat în com. Florești, sat Florești, nu se supune evaluării impactului asupra mediului.

Proiectul propune construirea a 691 de apartamente în cadrul a 8 imobile cu o suprafață desfășurată de 57.638, 12 mp pe un teren situat în ZONA DE PROTECȚIE A SURSEI DE APĂ FLOREȘTI, în apropiere de Pădurea Hoia-Baciu, fără a fi asigurate respectarea prevederilor legale.

Astfel, terenul pe care se dezvoltă proiectul se află în interiorul PERIMETRULUI DE PROTECȚIE HIDROGEOLOGICĂ A SURSEI STRATEGICE DE APĂ FLOREȘTI, perimetru definit de HG nr. 930/2004, drept ”arealul dintre domeniile de alimentare și de descărcare la suprafață și/sau în subteran a apelor subterane prin emergențe naturale (izvoare), drenuri și foraje care are rolul de a asigura protecția față de substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile și regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare.”

”Emiterea Decizie Etapei de Încadrare nr. 114 din 09.10.2019 s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale, din care amintesc:

• Decizia a fost emisă în baza unor prevederi legale abrogate cu 10 luni înainte de emiterea acesteia. Astfel, decizia a fost emisă la data de 09.10.2019 în bază HOTĂRÂRII DE GUVERN nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, ori această prevedere legală a fost abrogată încă din 09 ianuarie 2019 de art. 32 al LEGII nr. 292 din 3 decembrie 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Proiectul nu se încadrează pe dispozițiile tranzitorii prevăzute la art. 28 din Legea nr. 292/2018 și drept urmare procedura de evaluare trebuia efectuată conform Legii nr. 292/2018.

• Conform Decizie de încadrare nr. 114 din 09.10.2019 „motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele: a) proiectul se încadrează în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009, anexa nr. II la pct. b „Proiecte de dezvoltare urbană”, în categoria proiectelor cu potențial impact asupra mediului, pentru care trebuie stabilit dacă este necesară evaluarea impactului asupra mediului.” ori temeiul legal este abrogat la momentul emiterii deciziei și drept urmare încadrarea s-a făcut total eronat.

• LEGEA nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor, art. 5 alin. (1) conform căruia „Apele utilizate pentru prelevarea de apă în scopul potabilizării, identificate conform art. 2^6, se protejează pentru evitarea alterării calităţii acestora, pentru a reduce nivelul de tratare în procesul de producere a apei potabile, în vederea menţinerii parametrilor de calitate prevăzuţi în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane stabilite la art.

2^1. În jurul surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale şi al lacurilor terapeutice se instituie zone de protecţie sanitară cu regim sever sau cu regim de restricţii, precum şi perimetre de protecţie hidrogeologică.”

– având în vedere faptul că proiectul se află în PERIMETRULUI DE PROTECȚIE HIDROGEOLOGICĂ A SURSEI STRATEGICE DE APĂ FLOREȘTI.

• HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică,
o art. 10 „Micşorarea sau evitarea influenţei factorilor de poluare se face prin fenomenele de autopurificare şi diluţie, precum şi prin măsuri speciale de interdicţie a unor activităţi, de utilizare cu restricţii a terenurilor în zonele de protecţie sanitară şi de folosire a tuturor mijloacelor şi tehnologiilor de prevenire a poluării solului şi a apelor subterane în realizarea lucrărilor şi activităţilor situate în perimetrele de protecţie hidrogeologică.

o art. 19 alin. (1) În perimetrele de protecţie hidrogeologică măsurile de protecţie au drept scop păstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural, precum şi evitarea poluării apelor subterane şi a lacurilor şi nămolurilor terapeutice cu substanţe poluante greu degradabile sau nedegradabile, în special cu substanţe radioactive şi cu substanţe periculoase şi prioritar periculoase prevăzute în anexa A la Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005.

o art. 20 conform căruia „Pentru toate lucrările și activitățile de pe terenurile situate în perimetrele de protecție hidrogeologică este necesară evaluarea impactului asupra mediului în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului.”

• NORMELE din 4 februarie 2014 de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 care precizează la art. 2 alin. (1) faptul că „Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să se facă în zonele de locuit, pe terenuri sigure şi salubre care să asigure: …

c) sistem centralizat sau individual de alimentare cu apă potabilă în conformitate cu normele legale în vigoare;

d) sistem de canalizare care asigură preluarea, colectarea, evacuarea şi transportul apelor uzate, a apelor meteorice, precum şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate înainte de evacuare;”, ori proiectul se află într-o zonă în care nu există rețea de alimentare cu apă, rețea de canalizare și rețea de distribuție a energiei electrice.

Mai mult decât atât evaluarea s-a realizat strict pentru impactul pe parcela proiectului precizându-se faptul că „investiția propusă nu se cumulează cu alte proiecte, în sensul amplificării proiectului” ori în decizie sunt prevăzute faptul că utilitățile se vor asigura de pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca și presupun:

o Alimentarea cu apă … realizarea unei conducte pe strada Donath (din municipiul Cluj-Napoca) la peste un km de proiect, realizarea unui rezervor de apă (fără a se preciza unde și impactul acestuia)

o Evacuarea apelor uzate menajere la o rețea de pe str. Pădurii – neinclusă în proiect

o Evacuarea apelor pluviale potential impurificate, colectate din zona de parcari vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi și evacuate impreuna cu apele pluviale conventional curate intr-o retea de canalizare pluviala nou proiectata, cu descarcare finala in raul Someș Mic printr-o rigola pluviala existenta; – adică evacuare se va face în ZONA CU REGIM SEVER DE PROTECȚIA A SURSEI STRATEGICE DE APĂ FLOREȘTI.

• LEGEA nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii Art. 6^1 alin. (2) conform căruia „În situaţia în care o investiţie urmează să se realizeze etapizat sau să se amplaseze pe terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unităţi administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea efectelor asupra mediului se realizează pentru întreaga investiţie.” – evaluarea s-a făcut strict pe parcela proiectului cu ignorarea totală a necesității realizării infrastructurii tehnico-edilitare pe teritoriul administrativ al comunei Florești, dar și al municipiului Cluj-Napoca.

Astfel, deși proiectul se propune a se realiza în perimetrul de protecție hidrogeologică a sursei strategice de apă Florești, adică în aria de regenerare a resurselor de apă exploatate și HG. Nr. 930/2005 prevede la art. 20 obligativitatea de evaluare a impactului asupra mediului în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului în cazul proiectului, deși prevederile legale menționate invocate erau abrogate, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj a emis Decizie Etapei de Încadrare nr. 114 din 09.10.2019 fără evaluarea impactului asupra mediului, cu încălcarea prevederilor legale.

Fac mențiunea că din sursa de apă Florești se asigură rezerva strategică de alimentare cu apă a peste 450.000 de oameni și o infestare a acesteia ar conduce la un potențial dezastru de mediu.

În concluzie, solicit conlucrarea între instituțiile sesizate mai sus cu scopul de a realiza un control pentru verificarea legalității emiterii Deciziei Etapei de Încadrare nr. 114 din 09.10.2019 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj și să realizați toate demersurile necesare pentru anularea acesteia și restabilirea cadrului legal”, precizează Adrian Dohotaru.