Palatul Telefoanelor este oficial monument istoric! Primăria are dreptul de preempțiune. Cine ar vrea să cumpere clădirea

Palatul Telefoanelor din Cluj-Napoca, una dintre cele mai reprezentative clădiri ale arhitecturii brutaliste din perioada socialistă, a fost recent clasat oficial drept monument istoric.

Decizia, așteptată de ani de zile și susținută de arhitecți, activiști și membri ai societății civile, deschide acum calea administrației locale pentru exercitarea dreptului de preempțiune. Clădirea a fost scoasă recent la vânzare pentru peste 2,1 milioane de euro.

Clădirea a intrat oficial în patrimoniu

Situată pe strada Octavian Petrovici nr. 2 (colț cu Poștei), clădirea cunoscută ca Palatul Telefoanelor a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice prin Ordinul nr. 3177/2020, semnat pe 27 iunie 2025 și publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi, potrivit Biroului pentru Artă și Cercetare Urbană (BACU). Este clasificată în categoria II, grupa B, ca monument de arhitectură.

Construită în două etape (prima finalizată în 1969), clădirea a fost proiectată de arhitectul Vasile Mitrea și se remarcă prin fațada vitrată, elementele din travertin și panourile prefabricate cu motive geometrice. Este un exemplu rar de brutalism moderat, integrat armonios în contextul centrului istoric, între Parcul I.L. Caragiale și Poșta Centrală.

Deși are o valoare arhitecturală incontestabilă, imobilul se află într-o stare avansată de degradare. Fațadele au fost vandalizate, sculptura originală semnată „V.M.” a fost vândută la fier vechi, iar intervențiile recente – precum montarea haotică a aparatelor de aer condiționat – i-au afectat grav aspectul. Reprezentanții BACU, care au inițiat procesul de clasare încă din 2019, solicită restaurarea fidelă a clădirii și eliminarea elementelor care îi alterează imaginea inițială.

Instituțiile publice pot interveni. Dar vor?

Odată cu dobândirea statutului de monument, clădirea intră sub protecția legii. Autoritățile publice au acum drept de preempțiune, adică pot cumpăra imobilul cu prioritate, la același preț oferit de un cumpărător privat.

Activistul și fostul deputat Adrian Dohotaru solicită administrației locale să profite de acest moment.

„E foarte clar: instituțiile publice își pot exercita dreptul de preempțiune, astfel încât Palatul Telefoanelor să își păstreze funcțiuni publice. Pot fi mai multe variante – Primăria, universități sau alte asociații de interes public. M-aș bucura să vedem un dialog real despre cum clădirea poate deveni un spațiu cu funcțiuni culturale: expoziții, ateliere, ONG-uri. E o oportunitate pe care o putem pierde dacă nu acționăm acum. În trecut, Primăria a spus că nu își poate exercita acest drept pentru că imobilul nu era clasat. Ei bine, acum e clasat și publicat în Monitorul Oficial”, a declarat activistul clujean.

Fără modificări semnificative asupra clădirii

Daniela Maier, președinta OAR Transilvania, subliniază că noul statut impune și limite clare asupra intervențiilor și funcțiunilor clădirii

„Înseamnă că există niște instituții, cum este administrația locală și Ministerul Culturii, care au drept de preemțiune și înseamnă că viitorul proprietar nu va putea să facă modificări semnificative. Din 2015 se discută de această clădire ca monument și a fost pe lista monumentelor încă din acel moment, acum avem și această hotărâre care ne asigură că eventualele intervenții vor păstra valoarea clădirii cât mai apropiată de ceea ce s-a gândit inițial de către domnul arhitect Vasile Mitrea”, a explicat Daniela Maier.

Cine ar vrea să cumpere Palatul Telefoanelor

Deși există cadrul legal pentru achiziția din fonduri publice, Primăria Cluj-Napoca nu a anunțat până acum o intenție clară în această direcție. În trecut, primarul Emil Boc a explicat că, în lipsa statutului de monument istoric, Primăria nu poate aplica dreptul de preempțiune și, implicit, nu poate justifica legal achiziția clădirii din bani publici.

Printre cumpărătorii interesați se numără și Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania, lucru confirmat și de președintele organizației: „Suntem interesați să o achiziționăm, mai ales că Filiala Transilvania caută un sediu care să fie pe măsura numărului de membri pe care îi avem. Încercăm să găsim soluții pentru a putea să ne atingem acest obiect. Încă nu avem posibilitățile, așa că trebuie să vedem exact care este forma în care putem să facem asta”.

Și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca ar fi interesată, mai ales că deține alte imobile în zonă. Există, de asemenea, informații despre un potențial investitor privat, care ar dori să transforme clădirea într-un restaurant, idee puțin probabil să fie aprobată, având în vedere regimul de protecție.

Sute de persoane cer Primăriei să cumpere clădirea

Amintim că aproape 800 de persoane, inclusiv arhitecți, urbaniști și activiști, au semnat o petiție prin care cer achiziția clădirii de către administrația locală și transformarea ei într-un spațiu public sau cultural. Clădirea rămâne, în continuare, scoasă la licitație pe piața liberă. Adrian Dohotaru avertizează că autoritățile trebuie să acționeze rapid.

„E foarte important că instituțiile publice își pot exercita acum, dacă vor, și noi sperăm că își doresc, un drept de preempțiune, să cumpere clădirea. Putem arăta că exista clar un interes public, din moment ce există peste 800 de semnatari, inclusiv asociații care au arătat că această clădire este importantă. Eu sper ca autoritățile locale și județene să stea la o masă, să stea la o masă cu universitățile, cu proprietarul clădirii și să vedem care e cea mai bună variantă, pentru că dacă vine un cumpărător și spune că el vrea să facă un centru comercial, e foarte puțin probabil să i se aprobe așa ceva acolo. Atunci, s-ar putea ca nici investitorul privat să nu își dorească să cumpere o clădire unde ar putea să piardă bani”, a mai explicat Dohotaru.