Zeci de arhitecți cer Primăriei Cluj-Napoca achiziționarea Palatului Telefoanelor și includerea pe lista monumentelor istorice

Aproape 50 de arhitecți și activiști cer Primăriei Cluj-Napoca, printr-o scrisoare deschisă, achiziționarea Palatului Telefoanelor, includerea sa pe lista monumentelor istorice și deschiderea pentru publicul larg.

Aproape 50 de arhitecți și reprezentanți ai mediului asociativ solicită Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca achiziționarea Palatului Telefoanelor, clasarea clădirii pe lista monumentelor istorice și deschiderea ei pentru publicul larg pentru activități culturale și comunitare. Fostul sediu Telekom de pe strada Octavian Petrovici nr. 2, cunoscut drept Palatul Telefoanelor, a fost scos la vânzare prin licitație, prețul de pornire fiind de 2.163.700 de euro.

Alternativ achiziției clădirii doar de către primăria municipală, semnatarii petiției propun primarului Emil Boc achiziția în parteneriat cu UTCN, posesoare recentă a mai multor imobile în zonă, dar și cu celelalte universități clujene, pentru a putea investi Palatul Telefoanelor cu funcțiuni publice specifice și potrivite structurii, compartimentării și plasticii arhitecturale, pe care viitorul utilizator nu le poate altera semnificativ, datorită valorii acestora de patrimoniu arhitectural recent.

Clădirea a fost realizată după planurile reputatului arhitectul și urbanist Vasile Mitrea în două etape succesive, prima în anul 1969 și a doua prin adăugarea ultimului etaj în anul 1976, și este reprezentativă pentru arhitectura românească a anilor ’60-’70 și pentru curentul brutalist în arhitectura autohtonă. A funcționat la început ca centrală de telefonie, cu spații destinate publicului (ghișee și cabine telefonice) la parter.

„Palatul Telefoanelor este situat într-o poziție privilegiată a Clujului, la limita intramuros a orașului, clădirea creează fundalul unui spațiu verde central, scuarul I.L. Caragiale, și contribuie la imaginea iconică a Clujului văzut de pe Dealul Cetățuii.

Motivele pentru care clădirea merită clasată ca monument istoric și deschisă pentru publicul larg sunt următoarele:

1. Valoarea arhitecturală și stilistică

• Reprezintă un exemplu emblematic al arhitecturii brutaliste românești din anii ’60–’70, un curent cu puține clădiri atât de bine conservate în țară.
• Proiectată de arhitectul Vasile Mitrea, clădirea ilustrează adaptarea modernismului european la contextul local, cu elemente precum betonul aparent, geometria masivă și integrarea funcționalității în design.

2. Importanță istorică și tehnologică

• A funcționat inițial ca centrală telefonică, jucând un rol cheie în modernizarea comunicațiilor din Cluj în perioada socialistă.
• Simbolizează tranziția României către era telecomunicațiilor, fiind o piesă esențială a infrastructurii urbane a vremii.

3. Potențial cultural și social

• Poate deveni un centru cultural multifuncțional (expoziții, concerte, ateliere, spații pentru startup-uri sau coworking), asigurând accesul publicului la o clădire cu caracter de o calitate arhitecturală excepțională, prin inserția urbană, prin plastica fațadelor și prin tratarea originală a interiorului parterului, situată într-o poziție dominantă față de un spațiu public important, recent renovat, al centrului orașului.
• Ar completa circuitul turistic al Clujului, oferind o completare la patrimoniul medieval și interbelic, prin prezentarea unei perioade mai puțin valorizate.
• Structura în cadre de beton armat și parterul foarte transparent dau clădirii un mare potențial de conversie pentru funcțiuni publice și reutilizare adaptivă.

4. Risc de degradare și pierdere a patrimoniului

• În absența intervenției publice, clădirea (deținută acum de Orange) poate fi vândută unui investitor privat și modificată ireversibil, pierzându-i-se identitatea arhitectonică. Palatul Telefoanelor și-a pierdut deja o parte din lucrările de artă realizate în metal care decorau zonele opace ale fațadelor, din neglijență sau necunoaștere. Restaurarea și reutilizarea adaptivă a clădirii ar putea fi un model de practică sustenabilă în oraș care să încurajeze renovarea clădirilor existente, în locul demolării și înlocuirii lor.
• Clasarea ca monument istoric de către primărie ar garanta protecția și conservarea elementelor originale, precum și conversia într-o dotare de interes public, lucruri pe care achiziția de către un investitor privat nu le poate garanta.

5. Precedent pozitiv în Europa

• Multe orașe (ex.: Berlin, Viena, Milano) au convertit clădiri industriale sau funcționaliste în spații culturale (Tate Modern în Londra, Centrul Pompidou în Bruxelles), demonstrând că astfel de structuri pot atrage vizitatori și revitaliza zone urbane.

6. Legătură cu identitatea locală

• Palatul Telefoanelor face parte din memoria colectivă a clujenilor, fiind un punct de reper în peisajul orașului. Recuperarea sa ar sublinia angajamentul primăriei pentru prezervarea istoriei diverse a Clujului și pentru politici urbane sustenabile și incluzive.
• Poziția clădirii în vecinătatea Parcului I.L. Caragiale, recent reabilitat, face clădirea extrem de potrivită pentru o dotare publică.

Concluzie: Achiziționarea și clasarea Palatului Telefoanelor ar fi o investiție în patrimoniul cultural al Clujului, transformând o clădire emblematică a orașului într-un spațiu deschis comunității. Inițiativa s-ar alinia perfect cu politicile de regenerare urbană sustenabilă și ar consolida imaginea orașului ca centru al inovației și culturii”, se arată în scrisoarea deschisă.

Clujenii și pasionați de arhitectură din alte orașe se pot alătura listei de semnatarii aici: https://sustenabilorg.ro/apel-public-palatul-telefoanelor-din-cluj-merita-sa-intre-in-patrimoniul-orasului/. Printre semnatarii petiției se numără:

• Adriana Măgerușan, arhitectă
• Adi Dohotaru, Președinte Asociația Societatea Organizată Sustenabil
• Mircea Munteanu, arhitect
• Cristian Panaite, arhitect
• Silviu Aldea, arhitect
• Diana Sava, arhitectă
• Laura Dinu-Constantin, arhitectă
• Radu Rosca, arhitect Quad Studio
• Eugen Pănescu, arhitect
• Robert Vasiluț, arhitect
• Ioana Afloarei, arhitectă
• David Muntean, arhitect
• Mihai Șom, arhitect
• Ștefan Mirică, arhitect
• Violeta Frișan, arhitectă
• Martha Moroșan, arhitectă
• Benjamin Kohl, arhitect
• Cristina Moldovan, arhitect
• Tiberiu Ciolacu, arhitect
• Alexandra Scurtu, arhitect
• Cristina Balogh, arhitect
• Vlad Sebastian Rusu, arhitect
• Marius Mornea, cetatean
• Beatrice Jijian, arhitect
• Ivona Svinți, arhitectă
• Tudor Pănescu, arhitect
• Camelia Sisak, arhitectă
• Tamás Sisak, arhitect
• Cuc Romeo, arhitect
• Asociația Docomomo România
• Cristina Purcar, arhitectă, Asociația Docomomo România
• Dana Vais, profesoară FAU UTCN, Asociația Docomomo România
• Alexandru Răuță, arhitect, Asociația Docomomo România
• Andreea Boldojar, arhitect, Asociația Docomomo România
• Toader Popescu, arhitect, Asociația Docomomo România
• Oana Țiganea, arhitect, Asociația Docomomo România
• Miruna Moldovan, arhitect
• Ioana Lucia Mica, arhitect
• Mihaela Criticos, profesor UAUIM
• Diana Cosman, arhitect
• Ștefania Boca, arhitect
• Ștefan Ghenciulescu, arhitect, conferențiar UAUIM
• Radu Tudor Ponta, arhitect, conferențiar UAUIM
• Irina Tulbure, architect, asociația DOCOMOMO România