FOTO. Cum se pot extinde ariile naturale urbane în pădurile Hoia și Făget, la Someș, și în Parcul Est. Propunere

15 asociații din Rețeaua pentru Natură Urbană propun ca ariile naturale urbane să se poată desemna, indiferent de destinația terenului și de deținător, și pe proprietatea publică sau privată a statului, precum și pe proprietate privată, cu acordul proprietarului.

La actualul proiect de OUG privind regimul ariilor naturale protejate, aflat în dezbatere publică, pot fi desemnate doar ariile naturale urbane pe proprietățile publice sau private ale Primăriei.

Acest lucru înseamnă că, în cazul Clujului, doar Pădurea Lombului, pe aproximativ 100 de hectare, ar putea fi desemnată și administrată ca arie naturală, potrivit activistului de mediu clujean Adrian Dohotaru, președintele Asociației Societatea Organizată Sustenabil (S.O.S).

Cum se pot extinde ariile naturale urbane în pădurile Hoia și Făget, la Someș și în Parcul Est. Propunere

Clujul la nivel metropolitan are potențial de extindere a ariilor naturale urbane în pădurile Hoia și Făget, la Someș, în Parcul Est, dar și în alte zone dacă autoritățile ar realiza o strategie de biodiversitate, spune Adrian Dohotaru.

O altă propunere a Rețelei pentru Natură Urbană este ca și în noua categorie acceptată prin OUG, de creare de arii naturale urbane, să fie permisă co-administrarea de Primării cu posibili parteneri precum universitățile sau ONG-uri de profil.

„Mă bucur că ce am stipulat printr-o inițiativă legislativă transpartinică în trecut, de creare de arii naturale, e inclus în urma eforturilor noastre civice într-un proiect de OUG. Totuși, legislația trebuie îmbunătățită pentru a crea mai multe arii naturale, dar și pentru a le administra eficient, într-un context în care zonele metropolitane devin din ce în ce mai poluate și lasate pradă unei urbanizări adesea haotice.

Pădurea Lombului, singura care „se califică”

În forma actuală a acestui proiect de OUG, nu se vor putea înființa arii naturale urbane extinse în Făget, Hoia, la Someș, între Florești și Cluj, în Parcul Est etc, spune activistul de mediu.

„Acest lucru se va putea face doar în Pădurea Lombului care aparține Primăriei și unde, din păcate, din cauza urbanizării haotice, nu avem acces pietonal și ciclist din Cluj, lucru posibil printr-un coridor creat prin câteva exproprieri în interes public”, a mai spus Adi Dohotaru, care este și co-fondator al Rețelei pentru Natură Urbană.

Foto: Radu Gaciu, Societatea Organizată Sustenabil