Connect with us

ACTUALITATE

Vizitele la Cluj ale Regelui Ferdinand şi Reginei Maria. 98 de ani de la încoronare. Clujeanul din comisie. Universitatea clujeană i-a purtat numele

Publicat


În urmă cu 98 de ani, pe 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand şi Regina Maria erau încoronaţi la Alba Iulia. Erau primii Suverani ai României Mari. Dar Ferdinand era rege al unei părţi de ţară încă din 10 octombrie 1914. Şi Marea Unire de la 1918 s-a înfăptuit sub domnia sa. Încă înainte de a fi încoronat, simbolic, rege, Ferdinand a vizitat de două ori Clujul.

Încoronarea Regelui Ferdinand. Clujeanul din comisie

Pentru încoronarea de la Alba Iulia din 15 octombrie 1922, decidenţii politici au optat pentru o ceremonie specială. Iar pentru aceasta, guvernul Alexandru Averescu a numit, în iunie 1920, „Comisiunea pentru organizarea Serbărilor Încoronării Suveranilor”.

Șeful comisiei a fost desemnat generalul Constantin Coandă, președinte al Senatului și fost prim-ministru. Iar din comisie mai făceau parte, printer alţii, Nicolae Titulescu, ca ministru de Finanțe, Octavian Goga, ministru al Cultelor și Artelor, viitorul patriarh, Miron Cristea, istoricii Nicolae Iorga și Alexandru Lapedatu, compozitorul George Enescu, pictorii Costin Petrescu și Arthur Verona, arhitectul Victor Stephănescu. Inițial s-a propus ungerea suveranului la biserica Mihai-Vodă din București și încoronarea la Alba Iulia. Dar până la urmă a fost acceptată propunerea lui Nicolae Iorga de construire a unei Caterdrale a Încoronării la Alba Iulia. Piatra de temelie a noului edificiu a fost pusă în cea de-a doua zi de Paște a anului 1921, în 28 martie, lucrările executându-se rapid.

Ploaia torenţială de la Cluj n-a împrăştiat mulţimea

Ambele vizite ale cuplului regal la Cluj au avut loc înaintea încoronării de la Alba Iulia. Prima vizită la Cluj a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria a României la Cluj a avut loc pe 27 mai 1919. Era în cadrul turneului lor în Transilvania. Între 23 mai și 1 iunie 1919, cei doi au vizitat Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Dej, Bistrița, Gherla, Cluj, Turda, Câmpeni, Abrud, Țebea, Alba Iulia, Blaj, Copșa, Sibiu, Săliște, Făgăraș, Brașov.

Ferdinand şi Maria au ajuns la Cluj pe 27 mai, în jurul orei 10.30. Au fost întâmpinaţi la gară. Şi, pe tot traseul până la piața din centrul orașului, s-au bucurat de o primire extraordinară. Defilarea populației a fost mai mare ca oriunde. Mii și mii au venit din toate satele învecinate. (…) La Cluj am avut câteva ploi torențiale puternice. Dar aceasta nu a diminuat entuziasmul popular, avea să noteze Regina Maria.

Relatarea din “Dimineaţa” referitoare la Cluj

Ziarul Dimineața, apărut la București, relata: “În tribuna pregătită (…), regina în mantia ei cărămizie cu broderii bucovinene pe umeri, cu costumul românesc, cu marama străvezie pe cap, încercuită de un fel de diademă formată dintr-o împletitură de muselină de culoare bleu-pastel, pare în adevăr domniţa plaiurilor româneşti. Ea stă în picioare şi răspunde vesel, cu mâna, fără de contenire, aclamărilor frenetice ale mulţimei care trece valuri. De odată în public un strigăt răsună: <<Vin Moţii!!>>. Regina e mişcată, ea priveşte în zare şi tresare la chiuiturile necurmate ale falnicilor strănepoţi ai lui Avram Iancu. Călări cu toţii, chipeşi, ei trec împreună cu femeile lor venite să vadă pe <<împărătiţa română>> cum îi zic aproape toţi cei de aici suveranei noastre.

În mijlocul Moţilor, un tun din lemn de cireş relicvă sfântă păstrată din timpul lui Avram Iancu defilează şi el. E străbunul falnicei artilerii care urmează în sunetul goarnelor şi în pasul cailor de o frumuseţe rară ai armatei din întreg Ardealul. O notă originală de asemenea a conductului de la Cluj sunt carele trase de câte şase boi albi, încărcate cu femei în splendide costume naţionale, cu furcile torcând, înconjurate de flăcăi călări care cântă din felurite buciume şi goarne. Două ore încheiate ţine defilarea”.

A urmat masa, primirea tuturor autorităților, vizitarea unor spitale. Iar la ora 18.00 s-au îndreptat spre Turda. Pentru turneul din Apuseni.

Discursul regelui la Universitatea clujeană

A doua vizită a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Cluj a avut loc în 31 ianuarie-2 februarie 1920. Atunci au participat la inaugurarea universității românești din Cluj. Printre altele, Primăria a organizat, seara, un banchet la Hotelul New York. Pe 1 februarie a avut loc o ședință solemnă în Aula Magna a Universităţii. Au participat la banchet dat de rector la Prefectură. Apoi la o reprezentație de gală la Teatrul Național. Pe 2 februarie au vizitat căminele studențești, clinicile și Biblioteca Centrală Universitară. Au participat la o defilare a armatei în Piața Unirii. Au luat apoi masa la comandamentul militar din Cluj. Au participat la un nou spectacol de gală la teatru. După care au părasit Clujul.

În semn de preţuire, la moartea Regelui Ferdinand, în 1927, universitatea clujeană i-a preluat numele.

Amintirile lui I.G. Duca

Referitor la prima vizită a suvernailor în Transilvania, I. G. Duca nota: “Într-adevăr, la sfârșitul lui Mai 1919 Regele și Regina, de mult dornici să viziteze Ardealul, au hotărât să facă acolo vizita lor oficială, sau, mai bine zis, turneul lor triumfal. Brătianu fiind încă la Paris, Ferechide a întovărășit pe Suverani în calitatea sa de Prim Ministru ad-interim, iar ca miniștri am fost delegați Constantinescu, Văitoianu și cu mine. Această călătorie a fost un vis, un vis de nedescris. Zece zile am trăit în mijlocul celor mai mișcătoare scene de entuziasm, bucuria unui popor dezrobit, care își vede Regele și Regina și-i sărbătorește într-o patrie de-a pururea reîntregită.

Totul a fost organizat de Consiliul Dirigent cât se poate de bine, Maniu și toți prietenii lui știind să dea festivităților caracterul ce se cuvenea. Am vizitat Oradea, Bekes Csaba, Baia Mare, Careii Mari, Bistrița, Clujul, Turda, Munții Apuseni, Câmpeni, Abrudul, mormântul lui Avram Iancu la Țebea, Bradul, Alba Iulia, Blajul, Sibiul, Fagărașul și Brașovul. (…)

Însufleţirea de la Cluj

Primirea totodată plină de fast și de însuflețire a celor din Cluj, nobilii Unguri în frunte cu un bătrân Conte Degenfeld, așteptând în costum de magnați pe Rege pe peronul gării de la Satu Mare ca să mulțumească României ca i-a salvat de bolșevism, recunoștința cu prisosință uitată de atunci. Toată noblețea regiunii Bekes Csaba venind să salute pe Suveranii noștri și să le zugrăvească pățaniile ei cu oamenii lui Bela Kuhn, până la sosirea trupelor române. În fruntea delegației, Contesa Almassy, care asistase la asasinarea lui Tisza și ne povestea amănuntele dramei. (…)

Povestea de la Turda

La Turda scena a fost adevărat din domeniul povestei. Pe câmpia ce se întinde în jurul locului unde Mihai Viteazul a fost omorât, erau adunați mii și mii de țărani din ținuturile învecinate, toți în haine de sărbătoare, bărbați, femei, copii și bătrâni. După ce s-a sfârșit slujba religioasă de la mormânt, Regele și Regina au trecut pe jos printre șirurile de țărani. Și atunci populația, care nu se aștepta nici la această simplicitate, nici la acest contact direct cu Suveranii, s-a dedat în chip spontan la o manifestațiune care întrece tot ce se poate închipui.

Nu numai că uralele nu se mai sfârșeau, dar oamenii cădeau în genunchi, sărutau poalele costumului național cu care era îmbrăcată Regina, aruncau flori, se repezeau să sărute mâna Regelui. Cei mai mulți plângeau de bucurie și de emoție strigând: ”De acuma putem muri că ne-am văzut Țara dezrobită și Regele nostru, al nostru, al Românilor!” Nu mai știam cum să apărăm pe Rege și pe Regina foarte mișcați și ei de acest delir popular. Cred că scena de la Turda a fost cea mai strălucită și cea mai emoționantă concretizare a bucuriei Unirii, nici unul din cei care au trăit acele clipe nu le vom uita vreodată”.

*Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (12/24 august 1865, 20 iulie 1927), al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa, în 1927.

*în imagine, o carte poştală din anii 1920 cu Regele Ferdinand şi cu Regina Maria (arhiva www.cluj24.ro )

(MaAv)

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

FOTO/Noaptea, ca hoții… de pubele. Locuitorii din Borhanci se plâng că le sunt furate pubelele de gunoi

Publicat

Mai multe imagini video circulă în comunitatea locuitorilor din cartierul clujean Borhanci, în acestea putând fi observat cum câțiva hoți fură pubelele de gunoi ale celor care reclamă public furtul. Imaginile sunt surprinse de camerele de supraveghere a păgubiților, în special noaptea, proprietarii povestind că furtul pubelelor a devenit o practică obișnuită în Borhanci.

Furtul pubelelor, „un obicei la modă”

Încercările de a semnala ilegalitatea poliției au rămas fără rezultat, după cum reclamă locuitorii, aceștia intenționând să inițieze o petiție online, adresată primăriei municipiului, pentru a încerca să scape de răufăcători.

„Atenție la hoții de pubele! Ziua în amiaza mare ne-a fost furată pubela. Nu ne punem mari șanse să-l găsim pe acest «haiduc», dar poate totuși îl recunoaște cineva”, a spus unul dintre păgubiți.

Sursă foto: Facebook/ Țara Borhanciului

„E la modă acest obicei în Borhanci. Acum trei luni au dispărut și de la noi două pubele mari… e o întreagă rețea. Am sesizat Poliția, dar evident, nu a făcut nimic. Am înțeles că numai în zonă s-ar fi furat cca 300 de pubele”, au mai spus locuitorii.

Sursă imagini: Facebook/ Țara Borhanciului

Citește mai departe

ACTUALITATE

LIVE VIDEO/ Aplicație în premieră la Cluj de programare online pentru cazierul judiciar

Publicat

De

Prefectura Cluj, în parteneriat cu IPJ Cluj și compania IT Fortech lansează prima aplicație pentru programarea online în vederea eliberării cazierului judiciar.

Prefectul Clujului, Mircea Abrudean: Este un program în premieră națională. Este un prim pas spre digitalizarea acestui aspect destul de solicitat pentru că în continuare avem aglomerație la ghișee. Este un document de bază în multe domenii, el se obține în continuare în format fizic la ghișeele dedicate ale Poliției Române. La nivelul Clujului, nivelul de încărcare a acestor ghișee e destul de ridicat mai ales datorită vieții active.

Colegii de la IPJ au venit cu această inițiativă pe care am susținut-o și care a beneficiat de partenerii de la Fortech.

Este simplu de utilizat pentru oricine care are acces la internet, la calculator sau smartphone. Cred că își va dovedi eficiența în scurt timp. Mâine dimineața, la ora 08:00, aplicația va putea fi deja utilizată.

Probabil proiectul va fi replicat și în alte județe pentru că deja există solicitări în acest sens.

Ispector șef Mircea Rus, IPJ Cluj: E o nevoie pe care am avut-o și care consta în eliminarea aglomerațiilor care tot timpul au fost la ghișeele cazierelor judiciare. O dată cu problematica generată de pandemie nevoia de distanțare socială și eliminare a aglomerațiilor a devenit tot mai stringentă. Domnii de la Fortech au răspuns pozitiv la solicitările noastre. În stadiul final credem că aplicația deservește tot ceea ce este nevoie pentru o programare online. Pașii sunt extrem de simpli.

Venim în continuare în întâmpinarea celor fără acces la internet sau a celor care nu pot să se programeze online. La sediul de pe str. Corneliu Coposu va funcționa mai departe și un ghișeu care va deservi cetățenii fără programare.

Călin Văduva, CEO Fortech: Nu este primul proiect pro bono, dedicat comunității locale, chiar dacă lucrăm exclusiv pentru clienți de afară. A fost realizat cu un minim efort de IT. Iată că un parteneriat public-privat poate funcționa foarte bine. E o aplicație ușor de folosit, merit al echipei de la Poliție și al colegilor mei.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Replica zilei

Publicat

„Descurajarea și înfrângerile sunt unele dintre cele mai sigure căi de succes.”

Dale Carnegie

Citește mai departe

ACTUALITATE

Zona pârtiei Mărișel se va dezvolta prin case cu energie regenerabilă și parcări pe marginea drumului

Publicat

Direcția de Urbanism și amenajarea teritoriului a Consiliului Județean Cluj a dezbătut, joi, în cadrul ședinței Comisiei Tehnice, viitorul zonei turistice Mărișel, în special modul în care se va dezvolta comunitatea locală pe lângă pârtie.

Cum drumurile județene au fost reabilitate, tot mai mulți turiști iau cu asalt pârtia de la Mărișel. Este o zonă cu potențial tot mai mare pentru investitori, care sunt puși pe construit. Astfel a apărut nevoia gândirii unei strategii pentru dezvoltarea sustenabilă a zonei.

Arhitectul Horațiu Răcășan a precizat că din punctul său de vedere, casele din preajma pârtiei trebuie să fie dotate cu resurse de energie regenerabilă și arbori, și să fie acordată atenție inclusiv procesului de construcție astfel încât pământul înlăturat pentru nivelare să nu fie mutat în altă parte, ci să fie refolosit tot acolo.

Să nu se ajungă cu parcarea ca la Băișoara

Răcășan a arătat și că pentru dezvoltarea drumului nu sunt obligatorii investiții exagerate, fiind suficientă amenajarea unui drum care să permită circulația unui camion și a unei biciclete, cu cedarea unei suprafețe pentru construirea de alveole la intrările în case. Astfel de situații se regăsesc în zonele turistice din străinătate.

Din punctul de vedere al arhitectului șef Claudiu Salanță ar trebui gândit cu profil mai generos pentru drumuri, care să permită și stocarea de zăpadă, dar și parcări care să deservească pârtia. ”Mă gândesc și că în această zonă e trafic pietonal, iar turiștii sau cei care locuiesc acolo trebuie să ajungă cu echipamentele de schi spre pârtie”.

Salanță a arătat că locurile de parcare de-a lungul drumului sunt de dorit deoarece iau din presiunea necesității parcajelor de mari dimensiuni.

Dezvoltarea unitară a zonei este dificilă întrucât este greu să fie puși în dialog toți vecinii.

Concluzia Comisiei Tehnice a fost inițierea unor discuții publice cu comunitatea locală în vederea realizării în parteneriat cu Primăria Mărișel a unui Masterplan, tocmai ca pe viitor să nu fie fragmentată această viziune sustenabilă.

M. M.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate