Curtea Constituțională a României amână, din nou, decizia privind pensiile de serviciu ale magistraților

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au amânat miercuri, pentru data de 18 februarie, pronunțarea unei decizii privind noul proiect de reformă a pensiilor de serviciu ale magistraților. Este a cincea amânare în acest dosar.

Pe masa Curții se află sesizări legate de modificările aduse sistemului pensiilor speciale din magistratură, într-un context în care reforma acestora reprezintă unul dintre angajamentele asumate de România la nivel european.

La ședința de miercuri a participat și judecătorul Gheorghe Stan, care își luase concediu paternal, dar s-a prezentat pentru a lua parte la dezbaterile privind acest subiect.

CCR, a cincea amânare în cazul pensiilor speciale

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR), reuniți pentru a cincea oară pentru a decide asupra reformei pensiilor de serviciu ale magistraților, au hotărât să studieze solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la statutul magistraților din România.

CCR era așteptată să se pronunțe în acest dosar controversat, susținut de premierul Ilie Bolojan, însă decizia a fost din nou amânată.

La ședința CCR a fost prezent și judecătorul Gheorghe Stan, aflat în concediu legal pentru opt zile. Potrivit legii, toți judecătorii care au participat la dezbateri într-un dosar trebuie să fie prezenți și la deliberări.

Regulamentul Curții prevede că, în cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, pronunțarea se amână pentru o dată ulterioară. Amânarea este consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat măsura.

ÎCCJ cere sesizarea CJUE

Marți, Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a verifica compatibilitatea măsurilor prevăzute în legea privind pensiile speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de la Luxemburg.

Potrivit ÎCCJ, dispozițiile analizate ar putea încălca principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime – principii fundamentale ale ordinii juridice europene, relevante în evaluarea reformelor care privesc statutul și garanțiile de independență ale magistraților.

De-a lungul timpului, CJUE s-a pronunțat în cauze similare privind statutul magistraților în Polonia și Ungaria.

Pe 5 decembrie 2025, ÎCCJ a sesizat deja CCR cu privire la neconstituționalitatea legii privind pensiile speciale, susținând că actul normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, afectează independența justiției și încalcă standardele stabilite prin jurisprudența CJUE și CEDO. De asemenea, Curtea Supremă a criticat ambiguitățile și lacunele normative ale legii.

ÎCCJ a subliniat și că, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 90% provin din sistemul de apărare și ordine publică, iar peste 10.000 din celelalte categorii profesionale, inclusiv magistrați. Bugetul necesar pentru plata pensiilor de serviciu ale categoriilor altele decât cele din apărare și ordine publică a fost de 2,2 miliarde de lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde de lei în 2024.

Ce prevede legea Guvernului Bolojan

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar pensionarea este posibilă după 25 de ani de vechime, chiar și la 48-49 de ani.

Noua lege, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie, prevede:

• reducerea cuantumului viitoarelor pensii la 70% din ultimul salariu net;

• stabilirea pensiei de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă;

• extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani;

• creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, prag care ar urma să fie atins în 2042;

• posibilitatea pensionării anticipate după 35 de ani de vechime, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.

Decizia CCR, inclusiv asupra eventualei sesizări a CJUE, este așteptată să clarifice direcția reformei pensiilor de serviciu ale magistraților și compatibilitatea acesteia cu normele constituționale și europene.

UPDATE

Comunicatul CCR:

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026″.