Sportul românesc, pe marginea prăpastiei? Episodul 2

Rețeta comunistă a succesului

Robert Popa este jurnalist sportiv în cadrul televiziunii LOOK și colaborator Gazeta Sporturilor. De-a lungul carierei a lucrat pentru Ziua de Cluj, City News Cluj și Realitatea Fm Cluj.

El a subliniat avantajele pe care ți le oferea sportul în comunism: o viață mai bună, oportunitatea de a vedea Occidentul sau de a evada din când în când din realitățile dificile pe care le-au trăit părinții, bunicii și străbunicii noștri.

Totuși, marii campioni au devenit instrumente ale propagandei comuniste, pentru a arăta altor state socialiste sau cele occidentale cât de dezvoltată e România.

Embed from Getty Images

,,Regimul comunist a asigurat condiții în multe orașe pentru ca tinerii să practice sport, iar unii să fie selectați pentru sportul de performanță.

Tinerii erau și foarte ambițioși. Aceasta e o altă explicație pentru rezultatele de atunci. Și nici nu erau tentații atât de mari cum sunt acum.

Sigur, dacă e să ne comparăm cu americanii, francezii sau englezii, ei au avut tentații încă de la începutul secolului trecut, numai că ei nu au trecut 45 de ani printr-un regim totalitar cum s-a întâmplat la noi.” a declarat Robert Popa.

Embed from Getty Images

Cauzele ce au condus la rezultatul slab de la Rio 2016

Ovidiu Blag este unul dintre cei mai importanți jurnaliști sportivi din Cluj-Napoca, de după 1989. El este ofițerul de presă al echipelor de Cupa Davis și Fed Cup a României, începând cu anul 2011. De asemenea, el este autorul cunoscutului volum ,,Supercampionii Clujului”.

Omul de presă a dezvăluit că mulți sportivi români au preferat fie să reprezinte alte țări, fie să înceapă o carieră în alte domenii de activitate, după Revoluție.

Cel mai elocvent exemplu ar fi cel al discobolei Daniela Costian care a primit cetățenia australiană în 1990 și a obținut bronzul la Olimpiada de la Barcelona, din 1992.

Embed from Getty Images

,,Bazele sportive au dispărut ori s-au impuținat, pe locul lor apărînd spații cu alte destinații.

În lipsa bazelor sportive și a acelei centralizări de dinainte de 1989 (în sensul în care acolo erau cantonați cei mai buni sportivi din țară) sportul și implicit rezultatele au avut de suferit.

În foarte multe orașe sau comune se practică sportul în aceleași baze sportive moștenite de dinainte de 1989. Fără o infrastructură adecvată este extrem de greu să se facă pașii înspre rezultate notabile în plan internațional”, a subliniat acesta.

Cluburile sportive private-soluție sau compromis?

Ovidiu Blag este de părere că apariția cluburilor particulare reprezintă un compromis, întrucât sunt foarte puține cele care sunt suficient de puternice încât să nu fie dependente de contribuția financiară a părinților, precum majoritatea lor.

,,Pasul spre performanța adevărată nu s-a putut face întotdeauna facil din astfel de cluburi private, dar, cu atît mai mult, trebuie apreciată munca celor care au reușit.”, a conchis jurnalistul.

Ce vină are statul?

Adrian Rus este redactor în cadrul site-ului cjsport.ro, fiind printre puținele publicații care acoperă toate ligile de fotbal din România. De asemenea, activează și în cadrul Look TV, ca jurnalist sportiv

,,Este şi vina autorităţilor, este şi <vina> antrenorilor. Cel mai bun exemplu este la gimnastică, acolo unde îi speriam pe toţi acum 20 de ani, cu celebrul cuplu Belu-Bitang. Acum, e o performanţă doar dacă ajungem la Olimpiadă.

Octavian Bellu și Mariana Bitang alături de gimnaste (Foto: arhivă personală)

Nu mai vin nici sportivi talentaţi din urmă. Ispitele sunt peste tot acum, iar seriozitatea în pregatire e afectată. Aici are un rol important şi statul român, care nu a creat cele mai bune condiţii de dezvoltare pentru sportivi.

Înainte, sportul era o plăcere, acum a devenit o afacere. Orice firmă vrea să apară pe echipament, iar pentru asta plăteşte şi apar, inevitabil, şi interese.” a afirmat Adrian Rus.