Connect with us

ECONOMIE

Salarii nete de 879 şi 1.269 de euro net oferite de către angajatorii din Cluj

Publicat


Municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Cluj, Timiş şi Iaşi sunt regiunile în care se oferă cele mai atractive salarii pentru viitorii angajaţi, cu marje cuprinse între 740 şi 1.378 de euro net, arată o analiză realizată de o platformă de recrutare online.

Potrivit sursei citate, în perioada 15 august – 15 septembrie, candidaţii înscrişi pe platforma de recrutare BestJobs au efectuat 484.000 de aplicări pentru joburi.

În acest context, Capitala se află pe primul loc când vine vorba despre cea mai mare ofertă salarială medie, cu salarii cuprinse între 957 şi 1387 de euro net, pentru poziţii în domenii precum IT, Medicină, Vânzări, Management, Construcţii/Instalaţii.

Pe locul secund, la diferenţă foarte mică, se situează Cluj-Napoca, care oferă salarii între 879 şi 1.269 de euro net, pentru poziţii similare, în timp ce judeţul Timiş ocupă poziţia a treia, cele mai atractive oferte fiind IT, Medicină, Inginerie şi Producţie, Marketing, Agricultură/Zootehnie, la salarii lunare nete care oscilează între 851 şi 1.155 de euro net.

Consultant call-center

La nivelul întregii ţări, domeniile care atrag cele mai multe aplicări au fost, în ultima lună: Vânzări – cu 78.153 de aplicări, Financiar şi Contabilitate (45.472) şi Management (42.705). Alte posturi pentru care s-a înregistrat un interes mare din partea candidaţilor fac parte din domeniul Administrativ, unde s-au depus peste 28.292 de CV-uri, şi Marketing – cu 25.010 de aplicări.

„Aproape 850 de candidaţi au aplicat pentru un job de Consultant Call-Center care nu necesită experienţă anterioară, oferă training plătit, dar şi posibilitatea de a lucra remote. Alţi 765 de candidaţi şi-au depus CV-ul pentru una dintre cele 31 de poziţii deschise în cadrul unei agenţii imobiliare, care caută colaboratori în mai multe oraşe şi solicită minimum un an de experienţă şi oferă în schimb bonusuri de performanţă, training şi acces la un portofoliu de clienţi. Un post de Specialist în Recrutare care oferă un program flexibil şi salariu net de 4.000 lei, a atras peste 700 de candidaţi”, se menţionează în analiza celor de la BestJobs.

În funcţie de numărul de anunţuri publicate pe platformă, cei mai activi angajatori, în ultima lună, au fost: Allianz Services, Orion Innovation, Bosch Service Solutions, Ana & Cornel şi Enel.

BestJobs, experiență de 20 de ani

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, cu o experienţă de peste 20 ani în domeniu. În orice moment, pe platforma de recrutare online sunt peste 4,6 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii, mai mult de 30.000 de locuri de muncă şi mii de freelanceri, agenţi de recrutare, mentori, terapeuţi, avocaţi şi alte tipuri de specialişti.

Sursa: Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Ministrul Energiei: Românii nu vor PLĂTI mai mult pentru energie decît au plătit în decembrie 2020

Publicat

Românii nu vor plăti mai mult pentru energie decît au plătit în decembrie anul trecut, plafonarea și compensarea ducând prețurile la nivelul anului 2020, a declarat marți, în Parlament, ministrul Energiei Virgil Popescu.

Furnizorii își vor primi banii de la buget în 30 de zile, a adăugat ministrul, precizând că ulterior vor fi făcute verificări pentru a corecta eventualele greșeli.

Ministrul s-a declarat încrezător că toate prevederile legale legate de compensarea și plafonarea prețurilor la energie vor fi funcționale la 1 noiembrie, urmând ca de acestea să beneficieze atât consumatorii casnici cât și companiile, profesiile liberale, spitalele, unitățile de învățământ sau ONG-urile.

Comisiile de specialitate din Camera Deputaților au dezbătut marți proiectul de lege pentru aprobarea OUG care stabilește scheme de compensare pentru consumul de gaze și energie electrică. Proiectul ar urma să intre în plen marți sau miercuri.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cum pot beneficia de ȘOMAJ tehnic salariații firmelor a căror activitate este SUSPENDATĂ

Publicat

Salariații companiilor a căror activitate este suspendată, total sau parțial, în contextul creșterii numărului de îmbolnăviri cu Covid-19, restricțiilor și prelungirii stării de alertă, pot beneficia de șomaj tehnic, arată Irina Marinescu, Director PwC România.

Guvernul a reintrodus măsura șomajului tehnic, până la 31 decembrie 2021, prin OUG nr. 111/2021.

Aceste prevederi sunt aplicate și în cazul suspendării temporare a contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2 sau ca urmare a anchetelor epidemiologice. Excepție fac salariațiii aflați în concediu medical și care primesc indemnizația de asigurări sociale aferentă.

Cuantumul indemnizațiilor este de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021.

„Plata indemnizațiilor se efectuează din bugetul asigurărilor de șomaj către angajatori în termen de cel mult 15 zile de la depunerea documentelor”

Pentru a putea acorda astfel de indemnizații angajaților, angajatorii depun la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, prin poșta electronică, o cerere însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor ce beneficiază de indemnizație.

Plata indemnizațiilor se efectuează din bugetul asigurărilor de șomaj către angajatori în termen de cel mult 15 zile de la depunerea documentelor. Odată primite, angajatorii efectuează plata indemnizațiilor către angajați în cel mult 3 zile lucrătoare.

Indemnizația se calculează pentru numărul de zile în care activitatea a fost suspendată, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2021 și este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii.

Calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Pentru aceste indemnizații se menține exceptarea de la plata contribuției asiguratorie pentru muncă a angajatorului.

„Indemnizația pentru șomaj tehnic poate fi suplimentată de angajator”

Angajații care au încheiate mai multe contracte individuale de muncă din care cel puțin un contract este activ pe perioadele menționate mai sus din care obțin venituri la nivelul indemnizației nu beneficiază de indemnizația pentru șomaj tehnic.

În cazul în care toate contractele de muncă sunt suspendate, angajații beneficiază de indemnizația pentru șomaj tehnic aferentă contractului individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase.

Dacă bugetul angajatorului pentru plata cheltuielilor de personal permite, indemnizația pentru șomaj tehnic poate fi suplimentată de angajator.

Această indemnizație (de cel mult 75% din câștigul salarial mediu brut) se acordă similar și profesioniștilor, persoane autorizate, persoanelor fizice care obțin venituri din drepturi de autor sau drepturi conexe.

Plata se efectuează de către agențiile teritoriale exclusiv în conturile bancare deschise de beneficiarii indemnizației, în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii prin poșta electronică, a cererii, declarație pe propria răspundere, însoțită de documentul care atestă întreruperea temporară a activității, total sau parțial.

Persoanele fizice care beneficiază de astfel de indemnizații suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, respectiv din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, nu pot dispune de suma de până la 3,5% din impozitul pe venit aferent indemnizațiilor, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.

Nu beneficiază de indemnizația pentru șomaj tehnic salariații următorilor angajatori: instituții și autorități publice, firme care la data solicitării indemnizației se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate sau au impuse restricții din alte motive decât cele generate de răspândirea SARS-CoV-2.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cât costă serviciile de pază licitate pe șantierele imobilizate ale Autostrăzii Transilvania

Publicat

De

Să duci la capăt un nou tronson de autostradă e lucru mare, mai ales în România. De câte ori n-am trecut cu mașina pe lângă utilajele specializate parcate sau pe lângă depozitele uriașe cu materiale de construcții… Și acestea trebuie să fie puse în siguranță, iar serviciile de pază licitate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se ridică la sute de mii de euro.

Recent, CNAIR prin D.R.D.P Cluj a scos la licitație servicii de pază prin patrulare și posturi fixe pe Autostrada Transilvania A3 – Sectorul 3C km 4+360 – km 59+100 = 54,700 km; Depozitul Salard – km 51, Depozitul Chiribiș – km 25, Depozitul Abram – km 21+500, Viaduct km 6+655-8+435 și depozit grinzi de la Suplacu de Barcau”.

Este vorba despre un acord cadru care se va întinde pe 2 ani.

Valoarea propusă este de 2.800.000 de lei fără TVA.

Pentru licitație trebuie să fie asigurată minim o echipă de patrulare auto dotată cu GPS și minim 2 obiective de pază fixe.

Paznicii trebuie să se asigure că nu vor fi furate materiale din depozite și că nu vor fi depozitate gunoaie pe autostradă.

În cazul în care vor reîncepe lucrările la secțiunea 3C licitată, contractul subsecvent se reziliază la cererea Beneficiarului.

Citește mai departe

ECONOMIE

OPINIE Ioan Lumperdean: Inflația a intrat în casa noastră. Ce trebuie să facă operatorii economici?

Publicat

economie glob lume bani

Inflația, boala economiei care ne însoțește viața, influențează și afectează și sau în primul rând operatorii/agenții economici. Indiferent de statutul și formele de proprietate (privată, publică, mixtă) în care aceștia se află jurdic și activează economic, inflația nu-i ocolește. Și este firesc să fie așa dacă ne gândim la geneza, structurarea și evoluția vieții economice, la realțiile de producție, schimb și consum. Dezechilibrele dintre masa monetară și oferta de mărfuri care se instalează în și prin inflație conduc la creșterea generalizată a prețurilor și la diminuarea puterii de cumpărare a baniilor.

Inevitabil operatorii economici trebuie să cunoască aceste realități și să promoveze politici și strategii prin care să preîntâmpine și să facă față provocărilor și efectelor negative ale inflației. Care sunt aceste politici și strategii este dificil de identificat și transpus în practică. Nu imposibil, așa cum ne arată istoria ideilor, teoriilor și faptelor economice. Merită să încercăm o trecere în revistă pentru unele din acestea. Nu am pretenția adevărului absolut!!!

1.Cu ochii pe „monitoarele” economiei

Diriguitorii agenților economici trebuie să fie mereu cu ochii pe bolile economiei. Pentru aceasta trebuie să se informeze permanent, singuri, sau împreună cu specialiști în analize economice și financiare, despre mersul economiei. Se știe că economia de piață există și funcționează, din cele mai vechi timpuri până astăzi, pe baza raportului dintre cerere și ofertă. Dacă apar distorsiuni între cele două categorii atunci activitatea economică este afectată, într-o proporție mai mare sau mai mică de una sau mai multe din bolile sale specifice: crize, falimente, șomaj, inflație, deflație, depreciere, devalorizare, supraîndatorare, dezechilibre și altele, mai mult sau mai puțin active și agresive.

În fapt, este ceea ce am sugerat/recomandat și subiecțiilor sociali, adică perceperea și conștientizarea fenomenului inflaționist. Pentru agenții sau operatorii economici percepeția și conștientizarea pot fi înfăptuite mai ușor în comparație cu oamenii de rând, datrorită multitudinii de surse, instrumente și resurse umane avute la dispoziție. Una este să fi „un lup singuratic”, chiar și cu o familie (haită) și alta este să fi într-o comunitate economică: firme, societăți comerciale, industriale, bancare, turstice, asigurării etc.

2.De la informare la predictibilitate

Mersul economiei impune și dispune comportamente pentru și în piață. Prețurile exprimă nu numai valoarea mărfurilor ci și resorturile și carcteristicile, inflanționiste, precum și costurile economice ale acesteia. trebuie În funcție de mărimea și poziția firmelor, acestea pot și nu pot anticipa inflația. Atunci când inflația este prevăzută pot fi formulate strategii și politicii cu impact corectiv și chiar stimulativ. Agenții economici care de-a lungul timpului au fost cu ochii pe politicile legislative și executive, pe comportamentul băncilor centrale, dar și a altor operatori financiari pot să prevadă/anticipa, relativ corect, rata inflației. Să reținem cuvintele relativ corect!!! Atenție trebuie acordată și operatorilor economici externi, mai ales dacă activează în ramuri economice similare. A te uita „peste gard”, în mod onest prin consultarea site-urilor și a altor surse poate să ofere, oricând, informații despre comportamentul predictibil și decizional antinflaționist. În îndelungata istorie a economiei de piață întâlnim precupări constante pentru informațile economice.

Din numersoasele exemple pe această temă merită să amintim comportamentul firmei Fugger din Augsburg, care a dominat economia europeană în secolul al XV-lea și datorită atenţiei specială acordată activităţilor de informare şi documentare economică, socială şi politică. La Biblioteca Vaticanului se păstrează o partea din arhiva Fuggerilor, din care reiese interesul pentru informaţii din aproape toate centrele economice importante ale timpului, iar la Biblioteca Naţională din Viena se păstrează o altă co­lecţie, în 27 de volume, care cuprinde aşa-numitele Fug­ger-zeitung din anii 1588-1605. Aceste informații erau destinate corecțiilor manageriale însă și valorificări pe o piață a informațiilor economice din acele timpuri. Principalul avantaj: teoria anticipărilor raționale!!!

3. Între inflația anticipată și cea neanticipată

Politica anicipativă a inflației poate fi înfăptuită de agenții economici prin strategii manageriale care să fie consonante (atât cât se poate) cu cele guvernamentale, legislative și ale băncii centrale. Pentru aceasta studierea unor activități similare din alte perioade istorice, așa cum se procedează și în cazul unor boli și maladii umane. La fel de importane sunt și modele oferite de țările cu tradiție și experiență în astfel de practici. Guvernele și băncile centrale au propriile strategii, în funcție de provocările, interesele și doctrinle politice și economice agreate.

Se știe că, de multe ori, se trece peste unele din acestea din motive de praxis economic, social și politic. Intuirea acestor mișcări asigură agenților economici atenuarea și compensarea, cel puțin parțial, a efectele nocive ale inflației. Se pot vedea măsurile de politică monetară și bancară ale BNR precum și cele de politică fiscală ale Ministerului Finanțelor.

4. Acordarea unei atenții sporite mediului economic privat

Orice agent economic are specificul său, raza sa de activiate și implicare investițională, în crearea de locuri de muncă, în activarea capitalului social și uman, gestionarea factorilor de producție, obținera profitului și multe altele. Dacă fiecare agent economic cunoaște mediul economic privat poate anticipa mișcările din piață și control a inflației prin prețuri și venituri.

Cel mai important este păstrarea echilibrului între acestea. Se reaizează păstrarea și fidelizare consumatorului și transmiterea unor mesaje încurajatoare spre potențialii clienți.

5. Acordarea unei atenții sporite mediului economic public

De multe ori agenții economici și instituționali publici au comportamentul lor specific prin care dezvoltă, inevitabil, și inflație. Fiind în orbita capitalului public, apar situații și poziții preferențiale care conduc la concurență neloială. Sunt exploatate în folosul propriu anumite hotărâri și măsuri legislative și executive.

Unele sunt date „cu dedicație” pentru acești operatori. Prin fixarea prețurilor, împărțirea piețelor, exploatarea unilaterală a informațiilor (îndeosebi în ramurile strategice, cum ar fi astăzi, cele sanitare și energetice) agenții economici publici generează și ei puseuri inflaționiste. De multe ori au loc simbioze între capitalul privat și public în și prin astfel de politici și comportamente economice.

6.Presiunea inflaționistă prin cerere și costuri

Agenții economici supradimensionează uneori cererea și acționează pentru o cantitate sporită de produse/mărfuri care se regăseșete, inevitabil, și în prețuri. Exemplul cel mai la îndemână situația generată de epi(pan)demia zilelor noastre, când a fost exploatată inexistența sau penuria unor produse de strictă și imediată necesitate, sau când au avut loc modificări majore în comportametul consumatorilor.

Inevitabil, statul are prioritate în și prin achizițiile publice și întreține inflația prin cerere. Situația se repercuteză și în costurile de producție, achiziție, și distribuție a mărfurilor de strictă și urgentă necesitate, și prin monopolul prețurile la unele din acestea. Dacă aceste costuri vin și pe fondul procurării de materii prime din import, creșterea prețurilor este generată și de cursul de schimb. Acesta este influențat inevitabil și de datoria publică. În această situație este bine ca agenții economici să-și îndrepte privirea, atât cât se poate, spre piețele emergente și spre cursuri de schimb avantajoase.

Satisfacerea rapidă și abundentă a cererii conduce la costuri ridicate, unele însoțite și de stimulente directe, indirecte, ascunse sau la vedere. Este prima fază a inflației prin costuri. Cea de-a doua fază este generată și întreținută de creșterile salariale. În condițiile scăderii veniturilor reale, sunt solicitate din partea angajaților compensații care pot și nu pot fi acoperite de angajatori. Uneori, când deficitul forței de muncă este în siajul unei concurențe imperfecte pe piața muncii, cererile salariale trebuie gândite, solicitate și satisfăcute cerbral. Dialogul între angajatori și angajați este absolut obligatoriu!!!

Însă, dialogul și atitudinilor raționale nu pot preîntâmpina sau bloca revendicările salariale. Dacă angajatorii se confruntă cu un deficit de forță de muncă acceptă unele din revedicările salariaților, revendicări care se regăsesc în prețul final și în… inflație!!! Dacă oferta de pe piața forței de muncă este mai mare angajatorii pot să-și impună propriile politici în gestiunea resurselor umane, inclusiv concedieri și trimiteri în șomaj. Acesta conduce, însă, la stagflație, fenomen perturbator care înseamnă conbinarea inflației cu șomajul. Problemle sociale sunt basculate spre guverne care, pe de-o parte sunt lipsite de unele venituri fiscale, iar pe de altă parte trebuie să găsească resursele bănești pentru șomeri. Ambele situații întrețin fenomenle infalționiste.

Este limpede că agenții economici acționează prin prețuri pentru asigurarea profitului. Există opinia că este singura cale prin care aceștia generează infație, pentru că nu dispun precum guvernele de percepere a taxelor și impozitelor și, dreptul de-a emite monedă. Este doar parțial adevărat. De-a lungul timpului statele, îndeosebi în evul mediu, au cedat drepturilor lor fiscale unor case de comerț și cămătărie, fenomen care se mai regăsește, și astăzi, în unele țări subdezvoltate.

În prezent pentru mobilizarea unor resuse monetare, agenții economici cotractează împrumuturi, emit acțiuni, obligațiuni și titluri de valoare, bonuri de tezaur (dacă sunt bănci) prin care este păstrată și transmisă valoarea. Dacă acestea au putere circulatorie și dreptul de a fi transmise de la un deținător la altul intră în marele joc inflaționist!!!

7. Pluralismul monetar: realitate și presiune

Pe lângă atenția pe prețuri, pe bani, bănci și politcile fiscale agenții economici trebuie să aibă în vedere pluralismul monetar din piața în care funcționează. În fiecare zi BNR anunță cursul principalelor monede din piață, iar agenții economici acționează în funcție de interse și priorități. Însă în piață mai sunt și alte însemne monetare, ale țărilor vecine sau ale altor entități statale. La acestea se adaugă, în ultima vreme multipolaritatea criptomonetară.

Inevitabil acest pluralism monetar, reprezentat de monedele tradiționale și de cele criptovirtuale generază tensiuni, presiuni și ciocniri monetare cu efecte sau și cu efecte inflaționiste. După unele informații, criptomonedele sunt și vehicule de spălare a banilor și de evaziune fiscală. În acest joc monetar pot fi atrase sau vărsate în piață uriașe sume de bani cu efecte destabilizatoare în prețuri și politici monetar-bancare. Așa cum se recomandă pentru subiecții sociali să opereze în moneda națională așa se poate spune și agenților economici. Numai că unii din aceștia acționează pe piața europeană și globală și au legate afacerile de monedele unor parteneri externi.

Unele din acestea sunt sub presiuni inflaționiste în țările de origine și, inevitabil, contaminează inflaționist și economiile de pe alte meridiane. Exemplul cel mai evident dolarul american, emis în exces pentru acoperirea dezechilibrelor generate de CovidEconomie.

8. Cu ochii pe piața de capital și pe burse

Piața de capital, piața finaciară și cea bancară sunt repere relevante pentru diagnoza economiei. După perioada începuturilor, incertitudinilor și ambiguităților legislative și instituționale acestea au evoluat și s-au maturizat. Au ajuns să fie destul de dinamice și sensibile la comportamentul agenților economici și la diferitele boli economice. Prin consultarea informaților transmise în spațiul public de site-uri și publicații specializate, precum PF (Piața Financiară) pot fi cunoscute reacțiile investitorilor, prudețialitatea și sustenabilitatea sau precaritatea unor proiecte și activități economice. Bursele au reacționat imediat la anuțul BNR, din august și octombrei privind rata inflației.

Trebuie să spunem că exisită și oportunități economice generate de inflație. Numai că ele trebuie identificate și exploatate favorabil în jocul economic în care unii câștigă iar alții pierd. Exemple sunt multe și pot fi relativ ușor cunocute dacă rememorăm unele din afacerile și căderile, mai vechi sau mai noi din lumea capitalului. Să nu uităm că unele investiții și tranzacții s-au realizat în primii ani de după 1990, pe și prin surplus monetar inflaționist, iar efectele/consecințele nu au fost totdeauna benefice pentru toți operatorii economici.

9.Cu ochii pe mixul energetic

În ultima vreme se tot spune de creșerea prețurilor la resursele energetice: petrol, gaze naturale, energie electrică. Nu numai că se spune, dar și se simte. Deocamdată ușor și mai mult în derivate. Însă, viitorul nu sună prea bine. Se preconizează un „vârf de sarcină” în luna februarie. S-ar putea să vină, însă, mai repede. Depinde de capriciile vremii, de hăpsâneala operatorilor energetici (interni și externi) dar și de intersele geoeconomice și geopolitice ale statelor cu importante resurse naturale. Nu se dau în lături, de la aceste practici și alți jucători de pe uriașa și totuși mica piață energetică mondială.

Rusia, vinovatul de servciu este vizată, aspru criticată și acuzată. Este o discuție complicată și complexă care merită explorată într-un text separat. Decamdată mixul energetic are rolul și impactul său în umflarea inflației. Și afirm din nou, nu trebuie să fi mare economist pentru a-ți da seama de acest fenomen. Ce trebuie să facă agenții economici este mai dificil de răspuns. Unii spun că aceștia nici nu pot să aibă un răspuns, sau mai multe, în conițiile în care terminalele energetice nu sunt în mâinile lor, iar petrolul și gazul metan se scumpește PUTIN câte PUTIN!!!

Și totuși agenții economici pot să găsească compesării prin politici novative și proactive care să diminueze costurile la alte materii prime, materiale și la prețul forței de muncă. Pot să se asocieze în negocierile energetice. Pot să pareze, parțial, și pornirile șantajiște ale „băieților deștepți” care profitând de liberalizarea pieței de resurse energetice au generat creșteri astronomice a prețurilor. Pot presa decidenții politici să-i protejeze în fața acestor aroganțe. Se și spune că într-un viitor apropiat se va veni cu măsuri compensatorii și pentru IMM-uri la fel ca pentru consumatorii casnici. O să vedem!!!

Se mai pot găsi căi de dialog cu factorilor politici pentru temperarea presiunilor gaspromiste. Destul de greu, dar nu imposibil. Decidenții noștri politici ar trebui să sprijine agenții economici, prin mai multă acțiune în organismele europene. Le poate veni în ajutor, însăși inflația. Pot fi explicate fenomenele negative și dezarticulate care se răsfrâng asupra tuturor. Cu argumetele pe masă surprinse de contabilitatea inflației pot fi identificate informațiile și modelele de analiză financiar-contabilă în valori multiple. Din păcate, interesul pentru astfel de demersuri foarte activ în timpul inflației de tranziție, a scăzut în ultima vreme. E bine ca agenții economici să-l reactiveze.

10.Cu ochii pe natură, dezastre naturale și buletinele meteorologice

Am afirmat și reafirm că inflația prin prețuri și apoi prin monedă depinde de multe fenomene naturale: ploi, inundații, vijelii, ger, zăpada excesivă etc. În multe consemnări despre prețuri aflăm astfel de informații. Astăzi când fenomenele naturale pot fi cunoscute, aproape în timp real agenții economici trebuie să-și gestioneze cu cumpătare resursele, rezultatele și prețurile.

Înmagazinarea unor produse agricole, procesarea și desfacerea lor în concordanță cu cerințele pieței sunt bine venite pentru domolirea costurilor, prețurilor și puseurilor inflaționiste, sezoniere.

Pentru ca toate acestea să fie fezabile trebuie cunoscut și comportamentul guvernelor și băncilor centrale. Acesta și altele într-un text viitor. Am spus!!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate