Connect with us

EVENIMENT

Octombrie va avea nopți RECI și brumă dar și temperaturi de 38 de grade

Publicat


toamna1

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a făcut o caracterizare a lunii octombrie, considerată cea mai stabilă lună de toamnă. Vremea va fi însorită pe parcursul a mai multor zile, însă nopţile vor deveni tot mai reci şi va apărea fenomenul de brumă.

Meteorologii precizează că, uneori, din cauza pătrunderii unor mase de aer tropical pe teritoriul ţării, în luna octombrie se mai pot înregistra temperaturi maxime „estivale” ce depăşesc 35 – 38 de grade Celsius.

„Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei de strălucire a soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu 5 – 7 grade Celsius mai mici decât cele din luna septembrie”, precizează specialiştii ANM.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie şi deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana, în cea mai mare parte a Dobrogei şi pe areale mai restrânse din Moldova.

„Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade”

Pe Litoral, în Delta Dunării şi local, în sud-vestul Banatului şi în lunca Dunării, mediile depăşesc 12 grade Celsius. Valori între 8 şi 10 grade Celsius sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 4 şi 8 grade Celsius. În zona montană înaltă (la peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 2 – 4 grade Celsius, iar la Vf. Omu chiar sub zero grade Celsius.

Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (judeţul Ialomiţa).

Potrivit ANM, maxima absolută a lunii octombrie la Bucureşti este de 35,5 grade, înregistrată pe 2 octombrie 1952, la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi s-a înregistrat şi temperatura maximă absolută a staţiei meteorologice Bucureşti-Băneasa, 35,2 grade Celsius.

„În luna octombrie 1952, temperatura maximă absolută a fost depăşită la 52 de staţii meteorologice, în 2 octombrie, majoritatea valorilor fiind mai mari de 30 de grade Celsius”, susţin meteorologii.

De asemenea, temperatura maximă absolută a fost depăşită la un număr mare de staţii şi în anii: 2012 (la 51 staţii meteo, majoritatea fiind înregistrate în ziua de 1 octombrie), 1993 (la 32 de staţii meteo, în perioada 13 – 17 octombrie), 1991 (la 33 de staţii meteo, în ziua de 1 octombrie).

„Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade”

În topul anilor cu cele mai calde luni octombrie, la nivelul României, se regăsesc 2020, 2019, 2018, 2012, 2001, 1984, 1966 etc.

Tot în această lună, advecţiile de aer arctic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar şi sub minus 15 grade Celsius. Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988.

La Bucureşti, minima absolută este de -10,7 grade Celsius, înregistrată în 31 octombrie 1920, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţiile meteo Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperatura minimă absolută este -7,2 grade Celsius (27, 29 octombrie 1988), respectiv -8 grade Celsius (30 octombrie 1997). În anul 1988, în zilele de 27 şi 28 octombrie, la 69 staţii meteorologice s-au înregistrat temperaturi minime mai mici decât minimele absolute ale staţiilor, iar în anul 1997, la 75 de staţii meteorologice, minima lunii octombrie a fost mai mică decât minima absolută, aceste valori înregistrându-se în perioada 27 – 30 octombrie.

În topul anilor cu cele mai reci luni octombrie se află: 2010, 1997, 1979, 1972, 1971 etc.

„Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din octombrie (…) este de 318,1 mm”

Potrivit meteorologilor, luna octombrie este una dintre lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţea, cantităţile lunare de precipitaţii, medii multianuale, din această lună, sunt cuprinse între 30 şi 50 mm în cea mai mare parte a ţării, cu diferenţa că în jumătatea estică şi în centrul ţării cantităţile sunt mai mici cu aproximativ 10 mm faţă de celelalte regiuni. Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice mai ales Deltei Dunării şi unor areale restrânse din Dobrogea şi Transilvania. Între 50 şi 75 mm se înregistrează în Carpaţii Meridionali, Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Carpaţii Occidentali şi nordul Carpaţilor Orientali. Valori ale mediilor lunare multianuale de precipitaţii ce depăşesc 75 mm se regăsesc, în special, la staţiile meteorologice situate la altitudini mai mari de 1.800 de metri.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din octombrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 318,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1992.

În Capitală, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 143,3 mm, înregistrată la staţia Bucureşti – Filaret, în anul 1972. La staţiile meteorologice Bucureşti – Băneasa şi Bucureşti – Afumaţi, cantităţile lunare maxime absolute de precipitaţii din octombrie s-au înregistrat în anul 1972 şi sunt de 131,8 mm, respectiv 130,4 mm.

Exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972 (42 staţii meteorologice) şi 2016 (30 staţii meteorologice). Cele mai ploioase luni octombrie s-au înregistrat în anii: 2016, 2007, 2003, 1974, 1972, iar cele mai secetoase în anii: 2000, 1995, 1985, 1969, 1965 etc..

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 128,2 mm, la Cernavodă, în data de 4 octombrie 1945.

În zona Capitalei, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 76,6 mm, înregistrată în 2 octombrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Filaret, maximele absolute ale cantităţii de precipitaţii căzută în 24 de ore, în octombrie, s-au înregistrat în data de 1 octombrie 2013, fiind 71,2 mm, respectiv 64,6 mm.

„Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi deficitare în toate regiunile”

Estimările meteorologice emise pentru intervalul 3 – 31 octombrie 2022 de ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), arată că valorile termice vor fi apropiate de normalul perioadei, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi, în general, deficitare pe întreg teritoriul României.

Totodată, în săptămâna 3 – 10 octombrie, valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, iar regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile vestice, sudice, estice şi la munte, în timp ce în regiunile nordice şi centrale va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

De asemenea, în perioada 10 – 18 octombrie 2022, estimările arată că temperatura aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi deficitare în toate regiunile.

În săptămâna 17 – 24 octombrie 2022, temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, posibil local deficitar în sud-vestul ţării.

În ultima săptămână de prognoză, 24 – 31 octombrie, mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în sud-estul teritoriului. Cantităţile de precipitaţii vor avea o tendinţă uşor excedentară în regiunile nord-vestice, dar şi uşor deficitară în cele sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Sursa: Agerpres



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

OUG care prevede MODIFICĂRI importante privind CONCEDIUL şi indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, APROBATĂ de Guvern

Publicat

bebe

Ordonanța de urgență care prevede modificări importante privind concediul şi indemnizația lunară pentru creșterea copiilor a fost aprobată de Guvern, scrie Alba24.ro.

Una dintre noutăți este majorarea nivelului de venituri supuse impozitului ce poate fi obținut de părinte în decursul unui an calendaristic, în perioada concediului pentru creșterea copilului, de la 5 la 8 indemnizații pentru creșterea copilului (ICC) în cuantum minim, respectiv de la 6.500 lei la 10.512 lei

Actul normativ aprobat aduce o serie de modificări care vizează repartizarea echitabilă a responsabilităților de îngrijire a copilului între bărbați și femei și creșterea posibilității ca părintele care nu a solicitat inițial concediu pentru creșterea copilului să își exercite acest drept.

Ordonanța de urgență transpune integral în legislația națională Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE.

Aceasta introduce, la nivelul Uniunii Europene, standarde minime privind concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul îngrijitorilor.

Principalele modificări și completări aduse OUG nr. 111/2010

– extinderea perioadei netransferabile de concediu pentru creșterea copilului în cazul părintelui care nu a solicitat inițial acest drept, de la cel puțin 1 lună la cel puțin 2 luni din perioada totală a concediului, dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile legale;

– majorarea nivelului de venituri supuse impozitului ce poate fi obținut de părinte în decursul unui an calendaristic, în perioada concediului pentru creșterea copilului, de la 5 la 8 indemnizații pentru creșterea copilului (ICC) în cuantum minim, respectiv de la 6.500 lei la 10.512 lei;

– recalcularea cuantumului ICC în cazul obținerii unor venituri suplimentare, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, din hotărâri judecătorești/adeverințe sau acte de rectificare a veniturilor;

– suspendarea sau încetarea plății ICC în cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap expiră în perioada concediului de creștere a copilului;

– introducerea unei perioade de preaviz de cel puțin 10 zile pe care lucrătorul o acordă angajatorului atunci când își exercită dreptul la concediu și ICC, înainte de finalizarea concediului de maternitate sau înainte de data estimată de începere a concediului pentru creșterea copilului, printr-o cerere, pe suport de hârtie sau electronic, în care precizează perioada preconizată a concediului pentru creșterea copilului;

– menținerea, până la sfârșitul concediului de creștere a copilului, a condițiilor de încadrare și a drepturilor salariale avute la începutul concediului sau dobândite pe parcurs; – introducerea concediului și a indemnizației de acomodare, acordate părinților adoptatori, ca perioadă asimilată pentru dobândirea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și la ICC.

Ordonanța de urgență mai prevede ca, în cazul persoanelor care realizează, în aceeași lună, venituri atât în țară, cât și în statele UE care aplică Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, dar fără suprapunerea perioadelor de activitate, să se ia în calcul, la acordarea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și ICC, sumele obținute în ambele țări.

Indemnizația pentru gemeni și tripleți, majorate cu 50%

De asemenea, s-a decis suplimentarea cu 50% a indemnizației lunare pentru copiii născuți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil ( deci 50% în plus la indemnizația mamei pentru fiecare copil).

Aceeași măsură se va aplica și pentru sarcinile suprapuse, respectiv pentru mamele care nasc în perioada concediului de îngrijire copil.

Sumele nu pot fi mai mici decât 1314 lei (valoare fixă pe care o primesc în prezent mamele de gemeni, tripleti, si cu sarcini suprapuse, suma obtinuta ca rezultat al inmultirii cu 2,5 a valorii ISR – indicatorul social de referinta, care în 2022 are valoare de 525,5 lei. Deci 2.5 ISR egal 1314 lei.

Noile reglementări se aplică de la 1 ianuarie 2023. Excepție fac reglementările privind majorarea de la o lună la două luni a perioadei de netransferabilitate între părinți, care se aplică atât pentru cererile depuse începând cu 1 ianuarie 2023, cât și pentru cele depuse anterior și nesoluționate până la această dată.

Sursa: Alba24.ro

Citește mai departe

CULTURA

Istoria gastronomică a României. Rețete pierdute pe vecie. Chef Paul Siserman (Cluj): Singurul produs autentic românesc e coliva

Publicat

mamaliga

Cu ocazia Zilei Naționale a României, chef Paul Siserman împărtășește cu Cluj24 mai multe idei referitoare la istoria și cultura bucătăriei românești, trecând în revistă informații dintre cele mai interesante și mai puțin știute, de la rețete dispărute la aportul noilor generații de bucătari.

„E o diferență între bucătăria tradițională românească și cea autentic românească. Tradițional, putem vorbi chiar de shaorma, fiindcă după 30 de ani de existență, s-a integrat în bucătăria din România.

Iar dacă vorbim de autentic românesc, discuția e foarte largă, pentru că fiecare stat își revendică cel puțin un tip de mâncare. Aici trebuie menționată migrația popoarelor, întrucât cultura, implicit gastronomia, capătă noi valențe odată ce popoarele diferite se intersectează.

De exemplu, sarmalele provin din Iran, s-au răspândit în Turcia și Grecia, prin urmare nu sunt un preparat autentic românesc, ci unul tradițional, care s-a integrat foarte bine în bucătăriile de aici. La fel și micii. Se găsesc în toată Europa de Est și în Turcia, unde se numesc shish kebab”, notează acesta.

Cu alte cuvinte, unele produse au căpătat o valență românească, dar nu aparțin românilor.

„Singurul produs autentic românesc, care nu se găsește în altă cultură, e coliva. Există ceva similar în Grecia, dar nu este întocmai același preparat”, completează el.

Citește și 1 Decembrie, istorie și tradiție. Mâncărurile autentice românești. Care e cea mai populară ciorbă și cum a apărut coliva

Cele mai râvnite preparate din bucătăriile cu specific românesc. Ingredientul preferat al ardelenilor

Potrivit spuselor sale, în bucătăriile cu specific românesc, cele mai apreciate preparate sunt sarmalele și tochitura cu mămăligă. Pe o arie mai restrânsă, la Cluj, acestea variază în funcție de sărbătoare.

„În general, merg mâncărurile mai grase, sarmalele cu carne sau cele de post, apreciate mult în ultimul timp, dat fiind că se apropie Crăciunul, iar mulți români postesc. Primăvara, bineînțeles că avem mielul.

În Ardeal, soriciul și pomana porcului au prins foarte bine. Mai nou, nu se mai taie doar de Ignat. Iar dacă vorbim de ciorbe, ardelenii folosesc mult tarhon. Chiar de curând am mâncat o ciorbă de perișoare excepțională cu tarhon și zeamă de varză”, adaugă Siserman.

Teancuri de cărți de rețete pierdute. Care este motivul

În opinia sa, zestrea culinară a unei națiuni o definește, iar în cazul României, problema este că nu s-a pus în valoare adevărata cultură gastronomică românească, asta pentru că, din cauza restricțiilor din perioada comunistă, multe rețete s-au pierdut.

„Ca exemplu o avem pe Sanda Marin, culegătoare de rețete, care a scris, pe parcursul a 15 ani, mai multe cărți de bucate. La editare, multe rețete au fost scoase, pentru că nu se mai găseau ingredientele respective în comerț.

Mai sunt culegători de rețete și acum. După 1990 au început să apară mai mulți. Unul e Mircea Groza, din zona Sălajului. Odată, stăteam la povești cu el și m-a întrebat câte rețete de ciorbe cred că există în țară, iar eu i-am spus <<Maestre, cred că multe, dar pe loc m-aș putea gândi la 25-30>>.

Iar el mi-a răspuns <<Paul, numai eu am 1500>>.

Ce vreau să spun cu asta este că noi am ales calea ușoară după Revoluție, fiind împiedicați să ne dezvoltăm zestrea culinară. Nu ne putem defini ca fiind o țară cu o cultură gastronomică, pentru că țara în sine are puțin peste 100 de ani. Dar statele dinainte, Banat, Crișana și așa mai departe, au avut influențe diferite, prin urmare au avut și o cultură proprie, preparatele fiind diferite de la o zonă la alta”, explică chef Paul Siserman.

97841484 3326406694058735 4656936659986677760 n

Scurt istoric al culturii gastronomice românești. Speranța e în mâinile noii generații

În acest sens, e de părere că pentru a depăși situația actuală, trebuie să fie cineva care să investească în tot procesul de adunare a rețetelor, pentru ca ulterior să fie promovate.

„În Cluj-Napoca, există doar 3 restaurante care promovează preparatele autentic românești. Dar în rest, atât aici, cât și în țară, restaurantele au meniuri mixte.

După 1990, invazia italienilor și turcilor, precum și golul format în comunism, ne-a făcut să adoptăm foarte repede ce era din exterior, considerând că era mai bun decât ce aveam noi. Astfel, în gastronomie, identitatea românească s-a pierdut.

Din fericire, generațiile noi își doresc să clarifice această problemă. Ei ies în afară, se uită cum lucrează alții și descoperă modalități noi de promovare a gastronomiei.

Când vorbim de restaurante, diferența dintre noi și alte popoare este că, în România, restaurantul e un loc unde mergi să mănânci că îți e foame. Dincolo, 90% dintre ele sunt vizitate pentru experiențe gastronomice”, precizează clujeanul.

Preparatul românesc preferat de chef Paul Siserman

Totodată, e de părere că restaurantele ar trebui să își găsească o nișă și să își facă un nume în direcția respectivă, pentru a fi căutate pentru preparatele special alese.

„Bucătarii chefi din generația nouă au avut parte de experiențe în străinătate și s-au apucat de ele pentru că le face cu adevărat plăcere. Ceilalți, mai în vârstă, s-au apucat din nevoie, majoritatea”, punctează el.

Întrebat ce preparate românești apreciază în mod special, a răspuns că îi place ideea de fasole în pâine.

„E un preparat ingenios care, făcut corect, dă satisfacție vizuală, dar și gustativă”, conchide acesta.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujenii, blocați în stațiile CTP, după spectacolul cu drone și artificii. ”Am stat o jumătate de oră să merg spre Mănăștur”

Publicat

circ

Mii de clujeni au participat, joi seara, în Piața Avram Iancu la spectacolul de drone și focuri de artificii organizat de Primăria Cluj-Napoca, mulți dintre ai rămânând, însă, cu un gust amar, la final, când au vrut să se îndrepte spre casă.

Mai mulți cititori ai Cluj24 au relatat că au urmat îndemnul primarului Emil Boc de a folosi transportul în comun în locul mașinii personale, dar s-a dovedit că nu au luat cea mai bună decizie.

”Am venit din Mănăștur pentru spectacolul cu drone și artificii, a fost frumos, ne-a impresionat ce am văzut. Ne-am bucurat de Ziua Națională până când am plecat spre casă.

Ne-am dus în stație la Regionala CFR să luăm troleibuzele 6, 7 sau 14 spre Mănăștur dar, surpriză neplăcută, acestea nu circulau. Am stat aproape o jumătate de oră în frig, în stație, pentru că nu a venit nimic. Plin de lume în stație, toți cu ochii spre Mărăști după troleul salvator care nu mai venea.

Pe panoul de afișaj scria că vine în 12 minute, au trecut cele 12 minute, intervalul a rămas neschimbat, Vine sau nu vine în 12 minute, se respectă orarul afișat? Nici vorbă… Abia am reușit, apoi, să găsim un taxi, și când am trecut pe Memoprandumului m-am îngrozit, full de lume în stație.

Bătaie de joc e puțin spus”, a spus un clujean.

Acesta s-a întrebat cum se poate ca municipalitatea și CTP să nu ia în calcul și ce se întâmplă după o astfel de manifestare cu mii de oameni.

Familii cu copii care au înghețat în stație

”Chiar nu gândește nimeni acolo? Chemi să vină mii de oameni, majoritatea cu transportul în comun, i-ai adus, apoi îl lași în plata Domnului?

Erau familii cu copii care înghețau în stație, erau mulți străini, ce impresie și-au făcut? Nu a putut cineva să se gândească la suplimentarea numărului de troleibuze la ora estimată pentru finalul evenimentului sau chiar la introducerea de autobuze?

Lași oamenii să stea seara în frig în stație? Oare primarul Boc știe ce s-a întâmplat joi seara?”, a arătat un alt clujean revoltat.

Spectacolul de drone și focuri de artificii a început la ora 20 în Piața Avram Iancu și a durat aproximativ 30 de minute.

Citește mai departe

EVENIMENT

Cât de UNITĂ e România. Cu AUTOSTRĂZI. 444 de kilometri sunt în licitație. API: Mai avem nevoie de 2.000

Publicat

De

autostrada nadaselu zimbor1

Anul 2022 se încheie cu 994,6 kilometri de autostradă și drum expres în exploatare, arată monitorizarea independentă făcută de specialiștii de la Asociația Pro Infrastructura.

Totuși pentru o rețea „decentă”, nu neapărat completă, mai este nevoie de aproximativ 2.000 de kilometri de autostrăși și drumuri de mare viteză, spun aceștia.

Cât de unită e România. Cu autostrăzi. 444 de kilometri sunt în licitație

Asociația Pro Infrastructură (API) a făcut o monitorizare independentă a tuturor proiectelor de autostradă aflate momentan în procedură de achiziție publică.

„Avem 444 kilometri de autostradă în licitație. Sunt 18 segmente de pe 4 autostrăzi (A0, A3, A7 și A13), puțin peste 444 kilometri cu o valoare estimată totală de 6,54 miliarde euro.

Unele merg neașteptat de bine (A7 unde UMB a ofertat extrem de agresiv și a speriat competitorii), iar altele își continuă epopeile halucinante începute acum mai bine de 3 ani (A0 Nord).

Cei 444 în licitație se adaugă celor 451 kilometri de autostradă și drum expres care au contracte de lucrări semnate în acest moment. Împreună sunt 895 km care pot fi livrați în următorii 10 ani, într-un scenariu realist-optimist, inclusiv secțiunile teribile de pe A1 Sibiu-Pitești (69 km prin creierii munților) și A3 Poarta Sălajului-Nușfalău (include Tunelul Meseș lung de aproape 3 km)”, arată specialiștii API.

Cât de unită e România. Cu autostrăzi. Mai avem nevoie de 2.000 de kilometri

Specialiștii de la API spun că omedie de 90 de kilometri inaugurați pe an este dublul vitezei medii a ultimilor 5 ani, dar este un obiectiv care poate fi atins și trebuie asumat de toți miniștrii Transporturilor și de către responsabilii CNAIR.

„Vom încheia anul 2022 cu 994,6 km de autostradă și drum expres aflați în exploatare, iar pentru o rețea decentă (chiar dacă nu completă), mai avem nevoie de aproximativ 2.000.

În următorii 10 ani TREBUIE și PUTEM construi MĂCAR 900 de kilometri, chiar dacă ținem cont de bâlbele și poticnelile legendare ale autorităților, provocările tehnice și riscurile la trecerile Carpaților și lălăiala și lenea unor antreprenori generali”, au mai arătat aceștia.

Monitorizarea API

monitorizare autostrazi

Foto: Lucrări lot Nădășelu – Zimbor, A3

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax