Ilie Bolojan: Record în România. 137,5 miliarde de lei investiți în dezvoltare în 2025, cel mai mare nivel din ultimii 36 de ani

Investițiile publice realizate de statul român în 2025 au ajuns la 137,5 miliarde de lei, echivalentul a 7,2% din PIB, marcând cel mai ridicat nivel din întreaga perioadă postdecembristă. Peste jumătate din această sumă a provenit din fonduri europene, potrivit datelor prezentate sâmbătă de premierul Ilie Bolojan.

Anul 2025 intră în istoria economică a României ca fiind cel mai ambițios din punct de vedere al investițiilor publice. Cu un volum total de 137,5 miliarde de lei alocat proiectelor de dezvoltare, statul român a depășit nu doar nivelurile ultimilor cinci ani, ci orice prag atins după 1989.

Procentul de 7,2% din PIB direcționat către investiții confirmă o schimbare majoră de paradigmă în politicile publice de dezvoltare.

Fondurile europene, principalul motor al investițiilor

Din totalul investițiilor publice realizate în 2025, 77,4 miliarde de lei, reprezentând 56%, au fost asigurate din fonduri europene. Acest nivel ridicat de absorbție reflectă o utilizare mai eficientă a mecanismelor de finanțare europeană și o mai bună coordonare instituțională.

„Cum am reușit acest rezultat fără precedent: utilizarea eficientă a fondurilor europene; programare bugetară națională riguroasă; asigurarea resurselor financiare necesare; prioritizarea investițiilor europene; adoptarea reformelor care au facilitat accesarea și utilizarea acestor finanțări”, spune Bolojan.

Datele arată o accelerare semnificativă în a doua jumătate a anului. Dacă în primele șase luni investițiile s-au ridicat la 50,4 miliarde de lei, din care 18,8 miliarde au provenit din fonduri europene, în ultimele șase luni volumul total a crescut la 87,1 miliarde de lei.

Din această sumă, nu mai puțin de 58,6 miliarde de lei au fost bani europeni, semn al maturizării capacității administrative de implementare a proiectelor.

De la planificare la execuție accelerată

Premierul a subliniat că acest rezultat fără precedent a fost posibil printr-o programare bugetară națională riguroasă. Adoptarea unor reforme structurale a facilitat accesarea și utilizarea fondurilor, reducând blocajele administrative și întârzierile cronice care au afectat în trecut marile proiecte publice.