Ministrul Justiției, despre vârsta de pensionare a magistraților: „La 50 de ani ești în deplinătatea intelectuală”

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, afirmă sâmbătă că magistrații aflați în jurul vârstei de 50 de ani se află în plină capacitate intelectuală și profesională, în contextul dezbaterilor privind vârsta de pensionare din sistemul judiciar.

Oficialul subliniază în cadrul unei emisiuni că stabilirea vârstei de pensionare trebuie analizată în raport cu standardele constituționale și europene, iar o decizie finală aparține Curții Constituționale.

Declarațiile ministrului, în contextul comparației cu sistemele judiciare externe

Precizările ministrului Justiției au fost făcute după ce acesta a fost întrebat cum este posibil ca liderul venezuelean Nicolas Maduro să fie judecat de un magistrat în vârstă de 92 de ani, în timp ce în România judecătorii se pot pensiona la 48 de ani.

Radu Marinescu a afirmat că responsabilitatea pentru această situație aparține celor care au redus vârsta de pensionare în trecut, nu actualului Executiv, care încearcă să corecteze dezechilibrul.

„Această întrebare ar fi mai potrivit să fie pusă celor care au redus vârsta de pensionare decât celor care se luptă în momentul de față să corecteze această chestiune. Asta nu înseamnă că ne derobăm de a face aceste lucruri. În programul de guvernare am stabilit faptul că vârsta de pensionare trebuie să atingă, în sectorul public, vârsta standard de 65 de ani”, a declarat ministrul Justiției.

„La 50 și ceva de ani ești în deplinătatea intelectuală”

Ministrul Justiției a susținut că experiența profesională și capacitatea intelectuală a magistraților nu sunt diminuate la vârsta de 50 de ani, dimpotrivă, aceasta fiind o perioadă de maximă maturitate profesională.

„Consider și eu, ca o opinie personală, că la o vârstă de 50 și ceva de ani ești în deplinătatea intelectuală, a forței, a cunoașterii profesionale; poți să fii util societății și chiar îți face plăcere să lucrezi. Și, spre cinstea lor, sunt mulți magistrați care continuă activitatea și după ce, potrivit actualei legi, au îndeplinit condițiile de pensionare”, a spus Radu Marinescu.

Pensii speciale și controlul de constituționalitate

Referindu-se la cuantumul pensiilor magistraților, ministrul Justiției a arătat că acesta este rezultatul unei decizii politice, exprimată ulterior în procente și cifre, iar evaluarea legalității acestei opțiuni aparține Curții Constituționale.

„În ceea ce privește cuantumul, a fost o decizie politică ce a fost convertită în cifre, în procentul respectiv. Acum așteptăm să ne spună Curtea Constituțională dacă, din perspectiva jurisprudenței sale anterioare, a unor valori constituționale, a unor valori care derivă din jurisprudența europeană, această lege este sau nu constituțională”, a declarat ministrul.

Obligația CCR de neutralitate și imparțialitate

Radu Marinescu a subliniat că judecătorii Curții Constituționale au obligația legală de a se desprinde de orice influență politică în analizarea acestui dosar sensibil.

„Judecătorii Curții Constituționale sunt obligați, prin lege, să se desprindă de orice fel de ‘contaminare politică’ și să fie obiectivi și imparțiali”, a afirmat ministrul Justiției.

Ritmul justiției și importanța unei decizii solide

Comentând criticile apărute în spațiul public privind termenele stabilite de CCR, ministrul a declarat că actul de justiție nu trebuie judecat superficial, exclusiv prin prisma calendarului procedural.

„Justiția nu trebuie niciodată să fie grăbită. După cum justiția nu trebuie să fie niciodată întârziată. Ea trebuie să își ia timpul necesar ca să dea o dezlegare corectă”, a spus Radu Marinescu.

Acesta a explicat că stabilirea unor termene într-o zi de duminică sau acordarea unor intervale scurte între ședințe nu pot fi evaluate corect din exterior, fără cunoașterea mecanismelor interne ale Curții.

„Mi-e foarte greu să judec din afară lucrurile, văzând doar faptul că s-a dat un termen într-o duminică și nu s-a putut judeca în duminica respectivă; că s-a dat termen a doua zi, foarte scurt, și nu s-a putut judeca atunci. Sunt lucruri care pot fi analizate pe bucăți și se poate stabili dacă ceva a fost greșit acolo sau nu. Asta ține de rolul Curții Constituționale care are mecanismele interne pentru a-și face reglajele respective”, a declarat ministrul.

„Finalitatea trebuie să fie un adevăr constituțional”

În final, ministrul Justiției a subliniat că esențială nu este rapiditatea soluției, ci temeinicia acesteia, indiferent de numărul termenelor necesare.

„Dar mă interesează și pe mine ca la final soluția care se dă să fie una foarte bine argumentată, foarte solidă, care să reprezinte un adevăr constituțional. Dacă este nevoie de patru termene pentru a avea un adevăr corect stabilit, să fie patru termene. Dacă e nevoie de două termene, să fie două termene. Dar finalitatea să fie una corectă”, a declarat Radu Marinescu, potrivit AGERPRES.