Președinta ÎCCJ, Lia Savonea și șeful DNA, Marius Voineag rămân în funcții? Ce spune Ministrul Justiției

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, admite că sistemul judiciar românesc se confruntă cu numeroase disfuncționalități, de la infrastructură și digitalizare până la supraîncărcarea instanțelor, însă respinge ferm ideea unor revocări la vârful Justiției ale procurorului-șef al DNA, Marius Voineag, sau al președintei Înaltei Curți, Lia Savonea în lipsa unor probe concrete, chiar și în contextul scandalului declanșat de documentarul Recorder.

Ministrul Justiției a declarat duminică în cadrul unei emisiuni că sistemul judiciar se află într-un amplu proces de reformă, dar că ritmul schimbărilor este îngreunat de multiple blocaje structurale.

„Sunt foarte multe probleme ale justiției care încă își așteaptă rezolvare. De la probleme de infrastructură, probleme de digitalizare, probleme privind repartizarea cauzelor, degrevarea instanțelor, reducerea termenelor – toate acestea sunt în curs de soluționare”, a afirmat Marinescu, citat de MediaFax.

Corupția nu ocolește Justiția: „Există în societatea românească”

Întrebat direct dacă există corupție în sistemul judiciar, Marinescu a evitat un răspuns tranșant, dar a recunoscut că fenomenul este prezent în societate și poate afecta inclusiv instituțiile-cheie.

„Eu cred că există corupție în societatea românească. Eu cred că un fenomen de corupție nu ocolește anumite zone”, a spus ministrul.

Declarația vine în contextul dezbaterii publice reaprinse de investigațiile jurnalistice recente, care au pus sub semnul întrebării integritatea unor structuri din Justiție.

Fără revocări la DNA și ÎCCJ: „Nu există temei legal în acest moment”

Ministrul Justiției a respins ideea unor revocări în cazul procurorului-șef al DNA, Marius Voineag, sau al președintei Înaltei Curți, Lia Savonea.

„În acest moment nu există temei pentru declanșarea procedurilor de revocare. Nicio investigație a Inspecției Judiciare sau a parchetelor nu a relevat elemente care să justifice un astfel de demers”, a spus Marinescu.

El a insistat că Ministerul Justiției nu poate acționa „pe baza unui material jurnalistic sau pe fondul protestelor”, indiferent de intensitatea presiunii publice.

Recorder reaprinde scandalul, Inspecția Judiciară în verificări

Documentarul realizat de Recorder a declanșat reacții puternice în spațiul public prin proteste și a generat solicitări politice pentru schimbări la vârful marilor parchete. Marinescu a salutat rolul presei de investigație, dar a subliniat că aceasta nu poate înlocui mecanismele instituționale.

„Dacă în documentarul Recorder s-au semnalat niște probleme, misiunea este să fie verificate imediat, să fie confirmate sau să fie infirmate. Și o astfel de activitate a început. Inspecția Judiciară face verificări”, a precizat ministrul.

Scandalul declanșat de ancheta Recorder a generat reacții și la Cluj-Napoca, unde au avut loc proteste succesive, organizate în centrul orașului, la care au participat sute de persoane. Manifestanții au cerut transparență în actul de justiție, demisia Liei Savonea și Marius Voineag și asumarea responsabilității la nivel instituțional.

Printre mesajele afișate s-au regăsit sloganuri precum „Clujul se trezește, justiția păzește!”, „Justiție, nu corupție!”, „Nu vrem influență, vrem independență!”, „Fără politică în justiție!”, „Jos labele de pe justiție!” sau „Adevărul nu se prescrie” „Savonea, demisia!”

Adevărul trebuie stabilit pe bază de probe

Ministrul a trasat o linie clară între rolul presei și responsabilitatea instituțiilor statului.

„Fac diferența între investigația de presă și stabilirea unui adevăr pe bază de probe clare și verificabile. În momentul în care ar exista niște elemente concrete și niște probe care să justifice revocarea unui procuror, ar trebui acționat imediat. Dar instituțional, corect, obiectiv”, a subliniat el.

Până la finalizarea verificărilor declanșate după documentarul Recorder, Marius Voineag și Lia Savonea rămân în funcții, iar Ministerul Justiției transmite că nu va transforma subiectul într-o miză politică, ci îl va trata exclusiv prin prisma legii și a probelor concrete.