Impozitul pe proprietate 2026. Guvernul clarifică unde ajung banii și de ce românii vor plăti mai mult în taxe

Guvernul României a transmis duminică un set de precizări oficiale privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate aplicabile în anul 2026. Executivul dezminte ferm ideea că sumele suplimentare colectate vor ajunge la bugetul de stat și subliniază că toți banii din impozitele locale rămân exclusiv la bugetele locale.

Clarificările vin după ce mai mulți lideri politici, printre care și primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, au susținut că surplusul obținut din noile taxe ar urma să fie redistribuit la nivel național. Guvernul României a respins oficial această variantă, precizând că statul nu mai poate susține transferuri suplimentare către autoritățile locale din cauza deficitului bugetar.

De ce a fost necesară reforma impozitării proprietății

Executivul explică faptul că România se afla într-o situație atipică la nivel european. Veniturile obținute din impozitarea proprietăților reprezentau doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene, care este de 1,85%. În același timp, existau discrepanțe majore între localități, iar impozitele pentru persoanele fizice nu reflectau valoarea reală de piață a clădirilor.

Un alt argument major a fost gradul scăzut de colectare. Peste o treime din impozitele datorate nu erau încasate, iar valorile de calcul nu erau actualizate cu inflația. Aceste disfuncționalități au generat pierderi importante pentru primării, inechități între contribuabili și o dependență tot mai mare de alocările de la bugetul de stat.

Angajamentele asumate prin PNRR și riscul pierderii fondurilor europene

Guvernul avertizează că lipsa asumării politice în anii anteriori a pus în pericol atragerea fondurilor europene, existând riscul amânării sau pierderii unor sume cuprinse între 300 și 500 de milioane de euro, aferente cererilor de plată 4 și 5 din PNRR.

De ce aplicarea noilor taxe a fost haotică

Intrarea în vigoare a noilor reglementări a fost întârziată de decizii ale Curții Constituționale, de contestații formulate de opoziție și de proceduri legale subsecvente. Actul normativ a fost adoptat pe 15 decembrie 2025, cu un termen extrem de scurt de aplicare, ceea ce a obligat autoritățile locale să accelereze procedurile de aprobare.

Guvernul recunoaște că acest calendar comprimat a generat probleme serioase: erori de calcul ale deciziilor de impunere, sincope în funcționarea platformei ghișeul.ro și aplicări diferite de la o unitate administrativ-teritorială la alta. În prezent, autoritățile centrale și locale lucrează pentru corectarea acestor disfuncționalități.

Impactul bugetar: miliarde în plus la nivel local

Aplicarea noilor impozite va aduce o creștere estimată de aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, ceea ce înseamnă peste 30% față de 2025. Cele mai mari majorări sunt prognozate la impozitul pe clădiri, urmate de terenuri și autovehicule.

Guvernul insistă că aceste sume sunt vitale pentru funcționarea administrațiilor locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate compensa lipsurile prin transferuri suplimentare.

Cum se schimbă impozitarea clădirilor și terenurilor

Baza de impozitare a fost actualizată pentru a elimina valorile istorice depășite. În 2026, valoarea impozabilă de referință ajunge la 2.677 lei pe metru pătrat, echivalentul a aproximativ 535 de euro, considerată un cost mediu realist de construire la nivel național.

Această etapă este una tranzitorie, urmând ca, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2027, impozitarea să se facă direct la valoarea de piață, inclusiv pentru persoanele fizice. Majorarea medie estimată a impozitelor este de 70–80%, însă în anumite situații creșterile pot fi mai mari.

Un element esențial este eliminarea coeficienților de reducere pentru vechimea clădirilor și pentru blocurile mari. Astfel, imobilele care beneficiau anterior de reduceri cumulate importante vor fi impozitate la o bază mult mai apropiată de valoarea standard.

În plus, autoritățile locale pot stabili cote de impozitare între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale și pot majora taxele locale chiar și cu până la 100%, în funcție de criterii economice, sociale sau urbanistice.

Ce se întâmplă cu impozitul pe mașini

Sistemul de impozitare a autovehiculelor rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, pentru a asigura continuitate și aplicare uniformă. Modificările vizează valorile aplicate fiecărei fracțiuni, care sunt acum diferențiate în funcție de norma de poluare Euro.

Vehiculele cu norme Euro mai vechi vor plăti mai mult, în timp ce cele conforme cu standarde recente vor beneficia de creșteri mai temperate. În cazul autoturismelor hibride, Comisia Europeană a cerut ca diferențierea să se facă în funcție de emisiile reale de CO₂, pragul acceptat fiind sub 50 g/km, și nu doar pe eticheta de „hibrid”.

Când și cum se plătesc impozitele locale în Cluj

Prima rată trebuie plătită începând de luni, 12 ianuarie și până la 31 martie, iar cea de-a doua până la 30 septembrie 2026. Contribuabilii care achită integral impozitele până la 31 martie beneficiază de o bonificație de 10%, conform Codului fiscal.

Plata impozitelor se poate face atât online, cât și fizic. Clujenii pot achita taxele prin platforma ghișeul.ro, prin internet banking, la ghișeele Direcției Taxe și Impozite Locale sau prin ordin de plată și mandat poștal.

Semnalul transmis de Guvern

Executivul susține că reforma nu introduce taxe noi, ci corectează un sistem considerat inechitabil și neperformant. Mesajul central este că majorările sunt inevitabile, dar necesare pentru echilibrul bugetar local, pentru respectarea angajamentelor europene și pentru evitarea pierderii fondurilor din PNRR.