FOTO Comorile Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei: Sute de tipare pentru producerea vaselor ceramice de lux, pentru servit masa, descoperite în Dacia

Cluj24.ro și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca au lansat o campanie de prezentare a vestigiilor din patrimoniul muzeului, cu scopul de a le face cunoscute vizitatorilor.

Sute de tipare pentru realizarea vaselor ceramice de lux, așa numitele „terra sigillata”, produse după cucerirea Daciei de către romani într-un atelier din Micăsasa, județul Sibiu, au fost descoperite de arheologi și fac parte din patrimoniul MNIT.

Matrițele/tiparele erau folosite pentru confecționarea vaselor utilizate la servirea mesei, de foarte bună calitate, care au fost produse în centrul ceramic de la Micăsasa din a doua jumătate a secolului al II-lea până începutul secolului al III-lea d.H.

”Este interesantă tehnica prin care s-au realizat aceste vase din lut cu figuri în relief, denumite terra sigillata.

Aceasta presupune realizarea unui tipar/a unei matrițe, confecționate tot din lut, care imita forma vasului ce urma să fie confecționat. În interiorul tiparului se imprimau în negativ decoruri diverse cu ajutorul unor ștampile ( denumite “sigilla” în limba latină – de aici și numele categorie ceramice – “terra sigillata”).

Apoi vasul era realizat din lut, corpul lui fiind presat în tipar cu atenție, pentru a se imprima foarte bine motivele decorative și a realiza astfel forma exterioară a vasului, decorată în relief.

Tehnica de producere este complicată, ea însemna o specializare a olarilor în cadrul atelierelor ceramice”, a explicat muzeograful Viorica Rusu- Bolindeț de la MNIT.

Olarii, specializați pe anumite procedee

Potrivit acesteia, producerea ceramicii de lux terra sigillata însemna existența unui lanț operator, în care existau olari care realizau tiparele, alții care finisau și dădeau forma finală a vaselor produse.

După obținerea decorurilor în relief, ele se scufundau într-o soluție fină de lut, un fel de emulsie numită firnis, menită să le asigure impermeabilitatea și un luciu strălucitor, care imita astfel vasele din metal.

Vasele trebuiau apoi arse în cuptoare speciale, unde, pentru a se obține produse de calitate, trebuia să se ajungă la o temperatură de 1.100° C.

Motive decorative diverse

Motivele decorative care au fost realizate pe vasele terra sigillata, implicit pe tiparele în care au fost confecționate, sunt foarte variate, de la reprezentări de scene religioase și mitologice, la scene de vânătoare, erotice, curse de care etc.

”La Micăsasa s-au descoperit cele mai multe tipare pentru producerea sigillatelor pe care le cunoaștem din provincia Dacia.

Ele reprezintă un obiect de studiu pentru această producție de foarte bună calitate. Fiecare atelier avea particularități în ceea ce privește formele ceramice, dar mai ales modul în care erau combinate motivele decorative de pe ceramica de lux, care îl deosebeau de altele.

La Micăsasa, meșterii olari au preferat-o pe zeița Minerva, protectoarea meșteșugurilor, astfel că pe unele dintre aceste tipare – matrițe, au realizat, în forme diferite, un bust al Minervei, care poartă un coif cu panaș, încadrat de motive vegetale”, a menționat muzeograful clujean.

25 de tipare găsite întregi

Arheologii au descoperit la Micăsasa peste 400 de tipare și fragmente de tipare pentru confecționarea vaselor terra sigillata, cu decoruri variate, în care apar și reprezentări antropomorfe, dar îndeosebi scene de vânătoare – iepuri, cerbi, mistreți, cai, vânați de câini, pantere și lei, în combinație cu motive vegetale și geometrice.

Dintre tiparele menționate, 25 sunt întregi, ceea ce, pentru producția atelierelor ceramice din provincia Dacia, reprezintă un număr mare, fiecare dintre ele fiind unicate prin modul de combinare al motivelor decorative.