EVENIMENT
FOTO. Astronautul Dumitru Prunariu, despre provocările călătoriei în spațiu, la UMFIH Cluj. Efectele dăunătoare asupra sănătății

Explorarea spațiului cosmic vine la pachet cu provocări medicale unice, unele abia înțelese, altele cu efecte încă necunoscute pe termen lung. Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a ajuns în spațiu, a povestit, în cadrul unei conferințe găzduite de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, despre efectele resimțite pe propria piele.
Conferința intitulată „Provocările medicale ale zborurilor cosmice pilotate. Experiențe proprii” a avut loc joi, 6 martie, de la ora 18, în Sala Multimedia a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. Întâlnirea cu primul și singurul cosmonaut român care a ajuns în spațiu, Dumitru Prunariu, a stârnit interesul a zeci de studenți și medici, sala fiind arhiplină.
Experiența sa confirmă ceea ce numeroase studii au demonstrat ulterior: călătoriile spațiale afectează profund corpul uman. De la probleme ale sistemului cardiovascular, pierderi de masă osoasă și musculară, până la riscuri neurologice și imunitare, expunerea prelungită la microgravitație și radiații cosmice poate avea efecte ireversibile.
Provocările medicale ale zborurilor spațiale – o conferință de excepție
Conferința a început cu o introducere a rectorului UMFIH Cluj-Napoca Anca Dana Buzoianu, urmată de o prezentare a lui Dumitru Prunariu și de o sesiune de întrebări ale publicului. În discursul său, Anca Buzoianu a subliniat importanța înțelegerii efectelor microgravitației asupra organismului uman.
„Într-o universitate de medicină unde ne dedicăm studiului și înțelegerii organismului uman, conferința de astăzi ne oferă o perspectivă cu totul specială. Ce se întâmplă cu corpul nostru când este expus unor condiții extreme, cum este lipsa gravitației? Cum se adaptează sistemele noastre fiziologice și care sunt riscurile pentru sănătatea cosmonauților? Poate medicina să contribuie la pregătirea viitoarelor generații de exploratori spațiali și la menținerea sănătății acestora în timpul misiunilor de lungă durată? Noi, ca medici, știm că lipsa gravitației afectează musculatura și oasele, determinând pierderea masei osoase și atrofia musculară. Sistemul cardio-vascular trebuie să se adapteze la distribuția diferită a fluidelor, ceea ce poate duce la schimbări în presiunea arterială și în metabolism. Creierul și sistemul nervos resimt la rândul lor efecte importante, provocând uneori probleme de echilibru, dezorientare sau chiar modificări în percepția vizuală”, a declarat rectorul UMFIH Cluj.
Antrenamentele cosmonauților, pregătire pentru necunoscut
Dumitru Prunariu a relatat, din experiența personală, modul în care antrenamentele dure pregătesc cosmonauții pentru condițiile extreme din spațiu.
„În timpul antrenamentelor ești trecut prin tot felul de situații limită, dar controlate de la sol. La simulator, ne erau induse situații de avarie prin care trecuseră cosmonauții anteriori la bordul altor nave cosmice similare cu a noastră. În felul acesta, devii capabil să faci față acelor situații și să ai cunoștințele și deprinderile necesare pentru a face față altora noi. Alături de multe alte cunoștințe teoretice, diversele antrenamente complexe și pregătirea fizică constituie elemente de examinare periodică a candidaților cosmonauți și acordarea calificativelor care în final duc la determinarea celor care urmează să zboare efectiv în cosmos”, a arătat Prunariu.
Adaptarea la microgravitație rămâne o provocare majoră
Adaptarea la microgravitație este una dintre cele mai mari provocări, potrivit cosmonautului român.
„O provocare pentru orice cosmonaut este deplasarea tridimensională în plutire liberă în interiorul laboratorului cosmic. În timp, ajungi să o faci evitând să te lovești de lucrurile din jur și controlând permanent orientare în spațiu. Expunerea pe termen scurt la microgravitație determină Sindromul de adaptare la spațiu, la unii cosmonauți apărând greața cauzată de tulburarea sistemului vestibular. În urma zborurilor cosmice de lungă durată, s-a demonstrat că expunerea la imponderabilitate are unele efecte dăunătoare asupra sănătății umane, diferite sisteme fiziologice încep să se modifice și, în unele cazuri, se ajunge la atrofii”, a relatat acesta.
Atrofie musculară și pierdere a masei osoase
Organismul nu mai trebuie să lupte împotriva gravitației, astfel că mușchii și oasele se atrofiază. Astronauții fac sport minimum două ore pe zi pentru a încetini acest proces.
„În spațiu, mușchii picioarelor, ai spatelui, coloanei vertebrale și inimii se atrofiază, deoarece nu mai sunt necesari pentru a face față gravitației. Pentru a-și dezvolta mușchii și a-și menține masa musculară, astronauții efectuază în spațiul cosmic exerciții fizice cel puțin două ore pe zi. De asemenea, pot fi folosite suplimente hormonale care pot stimula semnalele naturale de creștere a organismului. Stimularea electrică, neuromusculară, poate fi folosită și ea ca un mod de prevenire a atrofiei musculare”, a mai arătat Dumitru Prunariu.
Redistribuirea fluidelor și efectele asupra organismului
Fluidele se redistribuie, cauzând senzația de „cap greu” și „picioare reci”, creșterea presiunii intracraniene și modificări ale metabolismului.
„Deoarece corpul uman este format în mare parte din fluide, gravitația tinde să le mențină în jumătatea inferioară a corpului, atunci când sunt eliberate de forța gravitațională, sistemele care eliberează organismul funcționează inițial neschimbat, provocând o redistribuire generală a fluidelor în jumătatea superioară a corpului. Senzația, în primele zile de imponderabilitate, datorită modificării presiunii hidrostatice a sângelui, este că stai cu capul în jos, partea de sus a corpului fiind supra-alimentată cu sânge, și că îți este frig la picioare, din cauza proastei alimentări cu sânge a acestora. Redistribuirea fluidelor în corp provoacă tulburări de echilibru, vedere distorsionată și chiar modificări ale gustului și ale mirosului”, a povestit astronautul.
Respirația în spațiu, un pericol neașteptat
În lipsa gravitației, chiar și respirația poate deveni un pericol, așa cum a descoperit Dumitru Prunariu în prima sa noapte pe stația orbitală, când acumularea de dioxid de carbon în jurul căilor respiratorii i-a provocat o stare alarmantă, remediată doar cu ajutorul unui ventilator portabil.
„În imponderabilitate am constatat, pe pielea mea, că atunci când respiri într-o atmosferă liniștită, în jurul căilor tale respiratorii se acumulează dioxid de carbon, cel expirat, care nu se amestecă cu aerul din jur fără ajutorul unui ventilator. Am pățit acest lucru în prima noapte la bordul stației orbitale, ceea ce a dus la o stare alarmantă, care a fost rezolvată de colegii mei mai experimentați prin instalarea unui ventilator portabil în zona în care dormeam”, a povestit acesta.
Durerile de coloană, o constantă pe tot parcursul zborului cosmic
Cosmonautul român a confirmat de asemenea și una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite de astronauți: alungirea temporară a coloanei vertebrale, cauzată de lipsa gravitației, și durerile asociate.
„Am avut, pe aproape tot parcursul zborului cosmic, dureri ale coloanei vertebrale, în regiunea lombară. Mă trezeam regulat pe la 5, 5.30 dimineața de durere și simțeam nevoia imediată de a mă mișca”, a arătat Prunariu.
Riscuri pentru tractul gastrointestinal și creier
Alte studii au corelat zborurile spațiale de lungă durată cu deteriorarea țesuturilor gastrointestinale și chiar cu îmbătrânirea prematură a creierului.
„Acum câțiva ani, s-a descoperit că șederile lungi în spațiul cosmic, incluzând posibilele călătorii spre planeta Marte, pot deteriora substanțial țesuturile gastro-intestinale ale astronauților. Unele studii au dus la descoperirea faptului că astfel de călătorii ar putea duce la deteriorarea semnificativă și a creierului astronauților și ar putea duce la îmbătrânire prematură”, a spus Prunariu.
Cercetările realizate ulterior în rândul astronauților au scos la iveală riscuri și mai mari. Un studiu efectuat pe 11 astronauți timp de șase luni a arătat modificări alarmante ale fluxului sanguin, inclusiv formarea de cheaguri de sânge periculoase în spațiu. „Aceste determinări pot influența zborurile spațiale de lungă durată, inclusiv misiunile spre planeta Marte”, este de părere Dumitru Prunariu.
Problemele cardiovasculare sunt, de asemenea, o realitate a explorării spațiale: „La unii astronauți au fost observate tulburări ale ritmului cardiac. Cele mai multe dintre aceste tulburări, apărute după zborul cosmic, au fost asociate cu unele boli cardiovasculare, dar nu este clar dacă acest lucru s-a datorat condițiilor medicale pre-existente sau efectelor zborului cosmic. În timp se pot dezvolta și alte probleme de ritm cardiac, cum ar fi fibrilația atrială”, a afirmat cosmonautul.
Sistemul imunitar, slăbit. Pericolul infecțiilor crește
Pe lângă toate acestea, sistemul imunitar este slăbit în microgravitație, iar virusurile latente din organism pot deveni active. Mai mult, cercetătorii au descoperit că bacteriile devin mai rezistente la antibiotice și chiar își modifică structura în mediul spațial.
„Astronauții în spațiu au sistemul imunitar slăbit, ceea ce înseamnă că, având o vulnerabilitate crescută, virusurile deja prezente în organism, care ar fi în mod normal suprimate, devin active. În spațiu, celulele T nu se reproduc corespunzător, iar celulele care există sunt mai puțin capabile să lupte împotriva infecțiilor. Cercetările efectuate în acest sens la bordul Stației Spațiale Internaționale au dus și la concluzia că microbii pot să se adapteze la mediul spațial în moduri nedetectate pe Pământ și care pot conduce la dezvoltarea creșterii numerice și a virulenței acestora. Acest lucru adaugă un risc suplimentar pentru astronauți în viitoarele misiuni în spațiul cosmic îndepărtat. Pe Stația Spațială Internațională s-a descoperit că bacteriile sunt mai rezistente la antibiotice și au o dezvoltare mai rapidă în microgravitație. De asemenea, s-a observat să microorganismele supraviețuiesc vidului cosmic”, a mai confirmat omul de știință.
Privarea de somn poate avea efecte asupra performanței
Un alt aspect esențial al zborurilor spațiale este privarea de somn. Lipsa unui ciclu zi-noapte stabil duce la insomnie, oboseală și scăderea performanței cognitive.
„Zborurile spațiale umane au solicitat adesea ca astronauții să suporte perioade lungi fără odihnă. Studiile au arătat că oboseala provocată de lipsa somnului duce la erori în timpul îndeplinirii sarcinilor critice. De asemenea, indivizii care sunt obosiți adesea nu își pot determina gradul de propriu de afectare. Astronauții și echipajele de urmărire de la sol suferă frecvent de efectele privării de somn și ale perturbării ritmului circadian, ce poate cauza scăderea performanțelor, expunând participanții la zborurile spațiale riscului de a compromite obiectivele misiunii, precum și sănătatea și siguranța celorlalți de la bord”, mai punctează astronautul.
Nici revenirea la gravitația terestră nu este ușoară
Nu în ultimul rând, adaptarea la gravitația terestră după revenirea din spațiu este un proces dificil.
„Ieșirea astronauților din și revenirea la gravitația terestră provoacă răul de spațiu, manifestat prin amețeli și pierderea echilibrului. Studiind modul în care schimbările pot afecta echilibrul în corpul uman, implicând simțurile, creierul, urechea internă și tensiunea arterială, se speră să se dezvolte tratamente care pot fi utilizate atât pe pământ, cât și în spațiu, pentru a corecta tulburările de echilibru”, a explicat acesta.
Radiațiile cosmice, un pericol invizibil
Un alt aspect îngrijorător este impactul radiațiilor cosmice. Expunerea îndelungată la aceste radiații poate crește riscul de cancer și poate afecta vederea astronauților.
„Radiațiile cosmice pot provoca neplăceri mari astronauților la bordul Stației Spațiale Internaționale. Nivelul radiațiilor este în general de 10 ori mai mare decât la nivelul solului, neavând efecte semnificative vizibile pe perioade lungi de timp, dar pot varia mult în funcție de activitatea solară. După zborurile cosmice îndelungate, riscul apariției cancerelor și leucemiei este crescut. Aveam un aparat cu care determinam nivelul radiației cosmice la diferite latitudini ale Pământului deasupra cărora zburam. Există în zona Atlanticului de Sud o așa-numită anomalie braziliană, unde liniile de câmp magnetic sunt deformate și se apropie mai mult de pământ față de alte zone. Acolo am măsurat un nivel de radiații de 20 de ori mai mare decât în alte zone deasupra cărora zburam”, a mai spus Prunariu.
Problemele de vedere în timpul și după misiunile spațiale
20-30% dintre astronauți dezvoltă cataractă la câțiva ani după zborul cosmic, iar unii resimt distorsiuni vizuale chiar în timpul misiunii.
„Vederea este și ea afectată în timpul și după zborurilor cosmice, mai ales acelor de lungă durată. Radiațiile corpusculare pot duce la opacizarea în timp a cristalinului, afectarea retinei și a nervului optic. 20-30% din astronauți, la câțiva ani după zborul cosmic trebuie să efectueze operații de cataractă. Și eu sunt operat de mulți ani de cataractă. Personal, imediat după ce am ajuns în cosmos, am avut senzația unor mici explozii colorate în fața ochilor, acest efect fiind determinat de lovirea retinei de particulele care formează radiațiile corpusculare. Efectul a persistat câteva zile, mai ales când mă aflam în proximitatea peretelui stației orbitale”, a detaliat cosmonautul.
Nașterea în spațiu, un mister neelucidat încă
Un aspect încă necunoscut este dacă nașterea este posibilă în microgravitație.
Dumitru Prunariu este al 103-lea cosmonaut al planetei, dintr-un total acum de 623, iar pe parcursul misiunii cosmice, a înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.226.000 de kilometri cu o viteză față de pământ de 28.000 km/h. A petrecut 7 zile, 20 de ore și 42 de minute în spațiu.
Cosmonautul rus Valeri Polyakov deține recordul pentru cea mai lungă ședere în spațiu continuă, cu peste 14 luni (437 zile și 18 ore) petrecută în spațiu.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Azi se împlinesc 104 ani de la NAȘTEREA fostului mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania. A murit în 2011

Bartolomeu Anania, pe numele de mirean Valeriu Anania, s-a născut pe 18 martie 1921 în comuna Glăvile, județul Vâlcea. A fost un cleric ortodox român și scriitor. Din 1993 și până la moarte a fost arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului (până în 2005 în cadrul Mitropoliei Ardealului). În anul 2006 a devenit primul mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. În anul 2007 a fost principalul contracandidat al mitropolitului Daniel Ciobotea la alegerea noului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
A urmat școala primară în satul natal apoi, cursul secundar l-a făcut la București. S-a înscris la Seminarul Teologic Central din București, ale cărui cursuri le-a urmat în perioada 1933-1941. A frecventat și Liceul „Dimitrie Cantemir” din București apoi Liceul „Mihai Viteazul” din București, unde a obținut bacalaureatul în 1943.
Azi se împlinesc 104 ani de la NAȘTEREA fostului mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania. A murit în 2011
În anul 1935, minor fiind, s-a înscris în organizația legionară a tineretului școlar „Mănunchiul de prieteni”. În anul 1936 era deja încadrat în „Frăția de Cruce”, organizație superioară celei anterioare. Peste ani își amintește Bartolomeu Anania: „…Nu am apucat să devin legionar din două motive, unul formal și altul de fond: în ianuarie 1941, la vremea când eu încă nu eram major (la aceea vreme majoratul era la 21 de ani), „Frăția de Cruce” din Seminarul Central a fost desființată. În al doilea rând, în timpul scurtei guvernări legionare, dar și după aceea, mi-a fost dat să văd și reversul medaliei, adică fața neștiută a Gărzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord.
Mărturisesc însă că în „Frăția de Cruce” din Seminar nu se făcea politică, nici antisemitism, ci doar educație, și că nu am avut de învățat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam și de patrie, corectitudine, disciplină în muncă, cultivarea adevărului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu.”
„S-a călugărit la Mănăstirea Antim din București”
În anul 1941 a fost arestat pe o lună de zile pentru participarea la funeraliile unui comandant legionar. Mărturisește în continuare Anania: „După trei săptămâni am fost eliberat, dar în cazierul meu a rămas fișa cu calificativul „legionar”, un stigmat de care, orice ai face, nu scapi o viață întreagă. Nu am făcut parte niciodată dintr-un partid politic, dar am fost și am rămas pe dreapta”. În anul 1942 a fost arestat și condamnat din nou, la șase luni de închisoare, pentru deținere – în podul Mănăstirii Cernica – de materiale legionare și arme.
La 2 februarie 1942 s-a călugărit la Mănăstirea Antim din București, dându-i-se numele de Bartolomeu. În același an, la 15 martie 1942, a fost hirotonit ierodiacon, slujind în această calitate la Mănăstirile Polovragi și Baia de Arieș.
În toamna anului 1944 s-a înscris ca student la Facultatea de Medicină și la Conservatorul de Muzică din Cluj, după ce Ardealul de Nord a revenit sub administrație românească. În calitate de președinte al studenților din Centrul Studențesc „Petru Maior” a organizat și condus greva studențească cu caracter anticomunist, contra guvernului condus de Petru Groza la 6 martie 1946 și totodată antirevizionistă împotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la România. Din cauza organizării acestei greve a fost exmatriculat în anul 1947, după care a ajuns stareț la Mănăstirea Toplița, aflată pe atunci în județul Mureș.
Ulterior și-a continuat studiile la Facultatea de Teologie din București și la Academia Andreiană din Sibiu, obținând titlul de „licențiat în teologie” (1948).
„În 1958 a fost din nou arestat, sub acuzația de activitate legionară”
Între anii 1948-1949 a fost intendent la Palatul Patriarhal, iar apoi, între anii 1949-1950, inspector patriarhal pentru învățământul bisericesc. Între anii 1950-1951 a fost asistent la catedra de Istorie Bisericească Universală la Institutul Teologic Universitar din București, iar între 1951-1952, decan al Centrului de Îndrumare Misionară și Socială a Clerului, la Curtea de Argeș. În perioada 1952-1958 a deținut funcția de director al bibliotecii patriarhale din București. Conform mărturiilor unor contemporani, s-a bucurat în toată această perioadă de protecția patriarhului Justinian Marina.
În anul 1958 a fost din nou arestat, sub acuzația de activitate legionară. A fost condamnat de către Tribunalul Militar Ploiești la 25 de ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Și-a ispășit pedeapsa în Închisoarea Aiud, la secția „politici”, unde a făcut parte dintr-un „comitet de reeducare”.
În timpul detenției i-a murit mama. În 1964 a fost eliberat, împreună cu alți deținuți politici, în urma unui decret dat de autorități de grațiere a detenției politice.
„În 1967 a fost hirotonit ieromonah”
În anul 1966 a fost trimis de Biserica Ortodoxă Română în Statele Unite ale Americii, unde a îndeplinit mai multe funcții în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor Două Americi, aflată în concurență cu Episcopia Ortodoxă Română din America. Au existat speculații legate de trimiterea lui Anania în SUA cu scopul de a-l discredita pe episcopul legionar Valerian Trifa, neafiliat autorităților bisericești de la București. Cert este că Anania l-a privit pe Trifa drept „păstorul rătăcit”, iar Trifa pe Anania drept „oaia cea pierdută”.
Anania a fost secretar eparhial, consilier cultural și director al serviciului „publicații” din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române afiliate Patriarhiei de la București. În anul 1967 a fost hirotonit ieromonah de către arhiepiscopul Victorin Ursache, acordându-i-se din partea Sfântului Sinod rangul de arhimandrit.
Anania a fost membru fondator al Comitetului Sălii Românești din Detroit, avându-l ca invitat la dineul de promovare din 21 mai 1976, pe laureatul Premiului Nobel, Prof. Dr. George Emil Palade.
A participat la diverse conferințe în Detroit, Chicago, Windsor și Honolulu, ca membru în delegația Bisericii Ortodoxe Române care a vizitat Bisericile vechi orientale din Egipt, Etiopia și India (1969). Conform jurnalistului Ioan T. Morar, Bartolomeu Anania ar fi furnizat Securității note informative despre Andrei Scrima, unul din teologii ortodocși de seamă aflați în exil. Conform CNSAS numele de informator al lui Bartolomeu Anania a fost „Apostol”.
După reîntoarcerea în țară a fost numit director al Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1976-1982. În anul 1982 s-a retras la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica scrisului, precum traducerea și adnotarea Sfintei Scripturi. Această traducere a fost tipărită cu binecuvântarea și prefața patriarhului Teoctist Arăpașu în anul 2001.
„La 21 ianuarie 1993 a fost ales arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului”
În primăvara anului 1990 a făcut parte din Grupul de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, alături de clericii Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchiș, Toader Crâșmariu și de mirenii Horia Bernea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin Dumitrescu.
La 21 ianuarie 1993, după moartea arhiepiscopului Teofil Herineanu, a fost ales arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului. Hirotonirea întru arhiereu și instalarea în Catedrala Ortodoxă a Clujului a fost oficialtă de patriarhul Teoctist în data de 7 februarie 1993, înconjurat fiind de un sobor de ierarhi și de o mare mulțime de credincioși.
În toamna anului 2005, după decesul mitropolitului Antonie Plămădeală, a declarat inițial că este prea bătrân pentru a candida la scaunul de mitropolit. Nemulțumit că Laurențiu Streza și nu Andrei Andreicuț, candidatul pe care l-a susținut în mod public, a fost ales în funcția de mitropolit al Ardealului, a inițiat ruperea episcopiilor din nordul și centrul Ardealului de sub jurisdicția scaunului mitropolitan de la Sibiu.
„A fost instalat oficial ca mitropolit la 25 martie 2006”
Acest demers a stârnit nemulțumirea unor credincioși și a atras dezaprobarea unor comentatori.
În data de 2 martie 2006 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat pe arhiepiscopul Bartolomeu la rangul de mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. Această nouă mitropolie, înființată canonic de către Sfântul Sinod la 4 noiembrie 2005, a fost trecută în Statut și i s-a stabilit denumirea de către Adunarea Națională Bisericească pe 1 martie 2006. A fost instalat oficial ca mitropolit la 25 martie 2006 de către un sobor de ierarhi în frunte cu Patriarhul Teoctist.
La alegerile desfășurate în data de 12 septembrie 2007 a obținut 66 de voturi în Colegiul Electoral Bisericesc, față de 95 de voturi obținute de mitropolitul Daniel Ciobotea, care astfel a fost ales succesor al Patriarhului Teoctist.
Mitropolitului Bartolomeu i-au fost decernate titlurile de Doctor Honoris Causa al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1 iunie 2001), al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj (7 iulie 2001); „Cetățean de onoare” al municipiului Cluj-Napoca (25 ianuarie 1996); „Cetățean de onoare” al municipiului Bistrița (martie 2001). „Cetățean de onoare” al municipiului Dej; Cetățean de Onoare al comunei Vad /2005.
Pentru activitatea sa ecleziastică a fost distins cu: Crucea Patriarhală – București, Ordinul Sfântului Mormânt al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfinților Apostoli Petru și Pavel al Patriarhiei Antiohiei.
La 22 noiembrie 2010 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
A decedat la 31 ianuarie 2011, în Cluj-Napoca.
Sursa: Wikipedia

Două mari lanțuri de magazine au anunțat retragerea de la comercializare a unui aliment. Este vorba de un produs în care s-au identificat reziduuri de produse medicinale veterinare.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat că două mari lanțuri de magazine din România au decis să retragă de pe rafturi un produs cu mari probleme, scrie Fanatik.
Două mari lanțuri de magazine RETRAG de la vânzare un produs. Care este acesta
Unitățile comerciale sunt Metro și Carrefour. Cele două supermarketuri au hotărât, concomitent, să retragă de la vânzare produsul cu denumirea ”Pui de baltă”. Vorbim de un aliment comercializat în pungi de un kilogram în interiorul căruia au fost depistate reziduuri periculoase.
”Vă informăm că am fost notificaţi de către furnizorul GROENLANDA SERV S.R.L să iniţiem retragerea de la comercializare şi de la clienţi a articolului menţionat mai jos”, a transmis Metro. Magazinul a prezentat și detaliile loturilor vizate.
Reprezentanții unității comerciale au mai explicat că motivul rechemării este ”identificarea de reziduuri de produse medicinale veterinare”. Cei de la Metro au mai transmis că ”în cazul în care aţi cumpărat produsele menţionate mai sus, va rugăm să nu le consumaţi şi să le returnaţi în magazinele Metro Cash & Carry România SRL până pe 31.03.2025, urmând să primiţi contravaloarea acestora”.
O măsură similară au luat și cei de la Carrefour. Cunoscutul lanț de magazine a anunțat că retragerea a fost inițiată la solicitarea furnizorului GROENLANDA SERV S.R.L. și le recomandă clienților să nu consume produsele afectate.
”Rugăm clienţii care deţin produsul cu unul din loturile menţionate mai sus să nu îl consume, ci să distrugă produsul sau să-l returneze în magazin. Prezentarea bonului fiscal nu este necesara. Contravaloarea produsului va fi returnată”, a transmis Carrefour.

Deprecierea monedei americane, care a pierdut de la începutul lunii circa 4,5% față de cea europeană, a limitat creșterea prețului gramului de aur, în ciuda faptului că uncia a atins vinerea trecută un record de 3.004,90 dolari și se tranzacționa lunea aceasta între 2.982,20 și 3.001,90 dolari. Astfel, gramul de aur a crescut de la 439,0006 lei la 439,7889 lei. Prețul gramului a atins în 20 februarie un maxim istoric de 452,3179 lei.
Analiștii anticipau atingerea pragului de 3.000 dolari/uncie la jumătatea acestui an. Acum, economiștii văd acum pentru acest an un record de 3.300 dolari/uncie, în condițiile în care instabilitate politică și economică domină viața de zi cu zi.
Crește AURUL ca Făt-Frumos. Uncia a DEPĂȘIT pragul de 3.000 dolari
Evoluția este pusă pe seama politicilor comerciale izolaționiste ale administrației Trump, pe reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală americană și BCE, dar și pe majorarea achizițiilor de aur realizate de băncile centrale, în special cele din China și India, dar și cea din Polonia, la care se adaugă prelungirea războiului din Ucraina sau a conflictului din Orientul Mijlociu.
BNR continuă să monitorizeze piața valutară și menține cursul euro sub maximul de 4,9783 lei, atins în mai 2023.
Lunea trecută, cursul euro a fost stabilit la 4,9766 lei, însă la începutul acestei săptămâni media a urcat la 4,9773 lei, cu tranzacții în culoarul 4,977 – 4,9775 lei.
În așteptarea ședinței de politică monetară a BNR, care se va desfășura în data de 7 aprilie, de la care nu se așteaptă o reducere a ratei de referință, după ce rata anuală a inflației s-a majorat în februarie la 5,02% de la 5% în ianuarie, piața monetară s-a adaptat la nivelul mai scăzut al lichidității
De mai bine de o săptămână, dobânzile interbancare nu au mai cunoscut modificări, astfel că lunea aceasta indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat vineri la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la sfârșitul săptămânii la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%.
„Decizia statelor din UE de a creşte cheltuielile pentru apărare a majorat interesul investitorilor”
Finanţele au redeschis lunea aceasta o emisiune de titluri de stat cu scadența în iulie 2031. Valoarea programată a emisiunii a fost de 700 milioane lei, însă Trezoreria a profitat de interesul arătat şi a împrumutat 1,18 miliarde lei, la un randament mediu anual de 7,40%.
Decizia statelor din UE de a creşte cheltuielile pentru apărare a majorat interesul investitorilor, inclusiv a celor de peste Ocean, pentru plasamentele în moneda unică și în active europene. Un rol pozitiv a revenit și scăderea inflației din Germania în februarie la 2,6%.
La jumătatea săptămânii trecute, euro a atins un maxim al ultimelor patru luni de 1,1931 dolari. Au urmat două ședințe în care au fost marcate profiturile, pentru ca lunea aceasta cotațiile să fie de 1,0869 – 1,0912 dolari/euro, ceea ce a făcut ca media monedei americane să fie stabilită 4,5636 lei.
Săptămâna trecută, media francului elvețian a alunecat de la 5,2229 lei la 5,1610 lei, iar cel al lirei sterline de la 5,9245 la 5,9082 lei. Lunea aceasta, cursurile au fost stabilite la 5,1701 lei, respectiv 5,9180 lei.
Lipsa de consistență a măsurilor luate de administrația de la Casa albă în privința pieței cripto, a provocat ieșiri consistente iar lunea trecută, bitcoin a scăzut până la 76.649 dolari iar ethereum până la 1.767 dolari. La începutul acestei săptămâni, bitcoin fluctua între 82.536 și 83.848 dolari iar ethereum între 1.880 și 1.921 dolari.
Radu Georgescu

Comercianții vor fi obligați să afișeze clar adaosul comercial aplicat produselor, în raport cu prețul de bază al producătorului, conform unui proiect de ordin al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
Potrivit proiectului, operatorii economici trebuie să indice, lângă prețul produsului, adaosul comercial. Acesta trebuie să fie scris cu aceleași caractere de font, culoare și mărime ca și prețul final.
Proiect ANPC: Comercianții vor fi obligați să afișeze ADAOSUL aplicat produselor
Măsura va fi valabilă atât în magazinele fizice, cât și pe platformele online.
Ordinul intră în vigoare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
ANPC consideră că această reglementare va asigura o mai bună protecție a consumatorilor împotriva unor practici comerciale incorecte și va contribui la dezvoltarea unei piețe mai transparente.