Cum să fii FERICIT. Poveţe ale CĂLUGĂRILOR tibetani. Un ROMÂN călugăr în Tibet. Creştinism şi budism

Toţi căutăm fericirea, mulţumirea, împlinirea. Şi puţini le găsim. Iar de cele mai multe ori, principala piedică suntem noi înşine. Călugării din Tibet, consideraţi cei mai înţelepţi şi mai fericiţi din lume, au câteva sfaturi pentru o viaţă mai bună, pentru cum să fii fericit. Sunt sfaturi simple şi, teoretic, uşor de pus în practică. Dar mai greu într-o cultură occidentală bazată pe egocentrism, concurenţă, orgoliu, materialism etc.

VEZI ŞI:

SCRISOAREA care a RĂVĂŞIT lumea. “Dacă DUMNEZEU mi-ar dărui puțină VIAŢĂ/ mi-aș pune haine simple”. 7 ani fără Garcia Marquez

25 de poveţe ale călugărilor din Tibet

1. Îţi place, spune.

2. Nu îţi place, spune.

3. Îţi este dor de cineva, caută-l.

4. Nu înţelegi, întreabă.

5. Vrei să te întâlneşti cu cineva, cheamă-l.

6. Vrei ceva, cere.

7. Niciodată nu te certa.

8. Vrei să fii înţeles, explică.

9. Eşti vinovat, admite, cere scuze.

10. Fiecare îşi are adevărul lui şi aceste adevăruri nu coincid.

11. Nu comunica cu oameni de proastă calitate.

12. Cea mai importantă în viaţă este iubirea – restul sunt detalii.

13. Problemele omului sunt doar în capul lui.

14. Caută plăcerea în tot ce te inconjoară.

15. Nu uita că ai doar o viaţă.

16. Reţine că nu datorezi nimănui nimic.

17. Reţine că nimeni nu îţi datorează nimic.

18. Nu regreta timpul şi banii cheltuiţi pentru cunoaşterea lumii.

19. În viaţă să te bazezi doar pe tine.

20. Ai încredere în simţurile tale.

21. Fii răbdător cu oamenii.

22. Admiră natura.

23. Dacă ai dispoziţie prostă, aminteşte-ţi că atunci când vei muri nu o vei mai avea deloc.

24. Trăieşte azi pentru că ieri s-a dus, iar mâine poate să nu vină.

25. Nu uita că ziua de azi e cea mai bună zi.

Un român călugăr în Tibet

Un român, Marcel, de 42 de ani, a devenit călugăr budist tibetan. El a lucrat anterior în consultanţă, după ce a absolvit studii europene la Universitatea din Geneva şi studii politice la SNSPA Bucureşti, potrivit Mediafax.

În 2008 a plecat în India, a intrat în contact cu tradiţia budist tibetană, a revenit în România, iar în 2010 a plecat din nou în Asia. Din 2012 până în 2014, Marcel s-a dus din nou în Birmania şi Malaezia, unde a fost călugăr novice şi a stat într-un templu, iar de la sfârşitul lui 2014 până în iunie 2018 a rămas în nordul Indiei lângă templul lui Dalai Lama, în comunitatea monastică din Tashi Jong, de care aparţine.

”În 2014 am cerut să devin călugăr complet şi am făcut legământul monastic sub egida lui Dalai Lama. Ceremonia prin care am devenit călugăr budist în tradiţia tibetană, mahayana, a avut loc în martie 2017. Această tradiţie pune accent mai mult pe partea de dedicare spre binele celuilalt, pe serviciul în folosul celuilalt”, a explicat Marcel.

Cum a devenit călugăr în Tibet

Pentru a deveni călugăr budist tibetan, discipol al lui Dalai Lama, este nevoie de îndeplinirea unor cerinţe preliminare pe o perioadă anterioară de 5 ani.

”Astfel, cel puţin 3 ani trebuie să fie respectate 5 precepte în viaţa de zi cu zi – să nu furi, să nu minţi, să nu ucizi, să nu comiţi adulter, să te mulţumeşti cu ceea ce ei, iar dacă vrei să devii călugăr complet, 2 din cei 3 ani trebuie să fii abstinent sexual, pentru ca mintea să se poată calma. Urmează apoi 2 ani de noviciat ca să devii călugăr consacrat de Dalai Lama. Este o ceremonie anuală, desfăşurată în prezenţa lui Dalai Lama, în care sunt acceptaţi noii călugări şi eu am primit o dovadă scrisă din partea biroului lui Dalai Lama care confirmă că am fost consacrat.

Şeful meu spiritual este Dalai Lama, acesta fiind părintele meu din punct de vedere al codului monastic. Eu, când mă gândesc la Dalai Lama, mă gândesc la potenţialul de lumină pe care toţi îl avem, la bunătatea din noi. Nu trebuie să îl privim pe Dalai Lama ca pe un obiect de adoraţie, ci ca pe cineva care şi-a manifestat întreg potenţialul de lumină”, a precizat călugărul român care a primit din partea lui Dalai Lama numele tibetan de Tenzin Khechok, ceea ce se traduce prin ”Deţinătorul Învăţăturilor lui Buddha, învăţat înţelept”.

Creştinism şi budism

Crescut şi format în tradiţia ortodoxă, parte din structura sa socială, Marcel nu vede nicio diferenţă majoră, dintr-o anumită perspectivă, între cele două tradiţii – creştină şi budistă.

”Orice cale autentică de a merge trebuie văzută din două perspective, una a drumului de parcurs şi una metafizică. Din prima perspectivă, sunt multe asemănări între cele două tradiţii, ambele insistând pentru ca un om să fie bun, să îşi cultive emoţii pozitive, să se gândească la binele celuilalt, să se ofere, să se gândească şi că nu este pe această lume doar pentru sine, ci pentru celălalt.

Însă există diferenţe la nivel de metafizică, de perspective filosofice, majoră fiind interpretarea realităţii ultime. Unii oameni spun că există acea realitate ultimă, acel Dumnezeu, creator absolut, care a creat punctul A din punctul zero, de unde a pornit întreaga lume, în timp ce tradiţiile non-teiste, care nu cred într-un creator, spun că şi inclusiv punctul zero porneşte din alte cauze şi condiţii. Asta înseamnă că, neexistând un început, nu are cum să existe un sfârşit, totul fiind un proces continuu de transformare. Dacă ar exista un Dumnezeu, atunci şi Dumnezeu însuşi ar trebui să se transforme”, a mai precizat, pentru Mediafax, Marcel.

Tibetanii

Tibetanii sunt un grup etnic originar din Tibet. Populația actuală a regiunii autonome Tibet este estimată la aproximativ 6 milioane de locuitori. În afară de cei care trăiesc în Tibet, există un număr semnificativ de tibetani în alte părți ale Chinei, precum și în India, Nepal, Bhutan și în țările occidentale.

Majoritatea tibetanilor practică budismul tibetan, dar există și adepți ai religiei indigene Bon și o mică minoritate musulmană.

Dalai Lama, liderul spiritual

Dalai Lama a fost cel mai înalt grad spiritual în Tibetul secolului XVII-lea si până în secolul al XX-lea. Budiștii din Tibet consideră că Dalai Lama este una din multiplele reîncarnări ale lui Avalokiteśvara. Prezentul Dalai Lama, al XIV-lea, este Tenzin Gyatso, născut la 6 iulie 1935, într-un mic sat de țărani din provincia Amdo.

La vârsta de doi ani a fost descoperit ca fiind încarnarea predecesorului său, marele Dalai Lama al treisprezecelea. La vârsta de patru ani și jumătate, Tenzin Gyatso este adus în capitala statului tibetan, Lhasa, și instalat pe tron în calitate de șef suprem temporal și spiritual al Tibetului. Copilăria și-a petrecut-o mai ales în compania călugărilor și a discipolilor, făcând foarte rar vizite familiei sale din satul natal.

Înclinația înnăscută pentru studiu și curiozitatea pentru lumea din jurul Tibetului l-au determinat să-și lărgească permanent cunoștințele – inclusiv studii de limba engleză, știință și matematici – însă partea cea mai importantă a educației sale a fost făcută în manieră tradițională tibetană (așa cum va descrie mai târziu în autobiografia sa).

În ultimii ani, multe universități occidentale i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa ca o recunoaștere a importanței scrierilor sale asupra filozofiei buddhiste și a rolului pe care personalitatea sa îl joacă în dialogul ecumenic și în menținerea armoniei între marile religii ale lumii. În timpul călătoriilor pe care le-a efectuat în străinătate, Sfinția Sa a susținut cu tărie necesitatea respectului reciproc și a unei mai bune înțelegeri între diferitele credințe ale lumii. În aparițiile sale publice, Dalai Lama urmărește să transmită neobositul său mesaj de iubire, compasiune și non-violență, precum și sentimentul universalei responsabilități pentru destinele acestei lumi, pentru pace.

În Tibet, oameni la cea mai mare altitudine

Tibetul este un podiș în Asia, la nord-est de Himalaya. Acesta este patria tradițională a poporului tibetan și al altor câteva grupuri etnice, cum ar fi Monpas, Qiang și Lhobas, iar acum este, de asemenea, locuită de un număr considerabil de etnici Han și Hui.

Tibetul este regiunea populată aflată la cea mai mare altitudine: 4.900 m.

(MaAv)

*surse de documentare: internet, Mediafax, wikipedia etc