În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Aflat, luni, ca invitat în emisiunea lui Ciprian Aron de pe Prima News, jurnalistul Cluj24 Florin Danciu a analizat ultimele evenimente de pe scena politică românească, cu predilecție excluderea Dianei Șoșoacă din cursa electorală pentru Cotroceni.

„Principala beneficiară a acestei prostii a Curții Constituționale este chiar Diana Șoșoacă. Ea avea oricum șanse minime să ajungă președinte, iar această mediatizare excesivă și victimizare a domniei sale s-ar putea să-i aducă voturi partidului SOS România. Să nu ne mirăm dacă se va ajunge la un număr format din două cifre după alegerile parlamentare.

OPINIE. Florin Danciu (Cluj24): Principala BENEFICIARĂ a acestei prostii a Curții Constituționale este chiar Diana Șoșoacă

Rămâne de văzut cum se vor împărți voturile alegătorilor. Mă cam îndoiesc că dna Șoșoacă va putea muta aceste voturi cu mâna. Ele ar putea ajunge și la Elena Lasconi, la Mircea Geoană, poate chiar la George Simion. În ultima vreme, ea a apăsat foarte mult pe pedala radicalizării în ideea că-și va strânge electoratul pentru partid cu aceste mesaje. Practic, prin această decizie a Curții Constituționale, partidul SOS România a primit un boost de încredere, o pală de vânt în pânze.

Faptul că Parchetul General s-a sesizat în legătură cu mesajele și simbolurile legionare promovate de Diana Șoșoacă nu va face decât să-i ambiționeze electoratul să meargă la vot. Asta dacă nu cumva se va lua decizia ca nici partidul SOS România să nu mai poată participa la vot. Ar însemna mutarea jocului într-o zonă necontrolabilă”, a comentat jurnalistul Florin Danciu.

Primarul Clujului, Emil Boc, care este și președintele Comisiei pentru politică de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER) din cadrul Comitetului European al Regiunilor, se opune unei politici de coeziune centralizată la nivelul UE, susținând că nu trebuie să fie adus ”spiritul centralizat al comunismului în centrul Europei”.

Emil Boc a declarat, luni, la Bruxelles, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor, că politica de coeziune arată ce înseamnă să fi european, fiind o promisiune ”că nimeni nu este lăsat în urmă”.

”Avem nevoie de un plan pentru toate regiunile, dar există o temere față de centralizarea politicii de coeziune.

Mesajul meu este împotriva unei centralizări pentru că dacă aceasta este dictată de sus în jos ratăm scopul și ar priva autoritățile locale și regiune de o voce, subminând parteneriatul existent și ar slăbi această politică.

O politică de coeziune centralizată ar fi o trădare, iar orașele ar pierde unicitatea lor.

Vrem o politică mai eficientă pentru că autoritățile locale cunosc prioritățile lor, punctele forte și, astfel, trebuie să creăm o politică de coeziune nu numai pentru oameni, ci și una făcută de oameni.

Viitorul politicii de coeziune trebuie să prioritizeze parteneriatul și nu centralizarea, trebuie să recunoască că Uniunea este una singură, dar regiunile noastre sunt multiple și în diversitate ne vom dezvolta.

O EU coezivă

Trebuie să apărăm valorile de bază, să avem o politică de coeziune pentru toate regiunile UE, pentru că eu am un vis, o UE care se dezvoltă pentru că este coezivă și are libertatea de a permite cetățenilor să fie mobili.

Trebuie să susținem o politică de coeziune noncentralizată, ranforsată și care să pună oamenii în centrul misiunii sale.

Vă rog să nu aduceți spiritul centralizat al comunistului înapoi în centrul Europei. Eu vin dintr-o țară care a trecut printr-un regim comunist și am văzut diviziunea dintre Est și Vest. Noi vrem să reiterăm spiritul comunist în Europa? Nu cred”, a spus Emil Boc.

Boc a luat cuvântul la un panel alături de comisarul european pentru Coeziune și Reformă, Elisa Ferreira, și de președintele Comitetului European al Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro, discursul acestuia fiind aplaudat de participanții la sesiunea plenară.

Buget de aproape 400 de miliarde de euro

Politica de coeziune este principalul instrument de investiții pe termen lung în UE și înseamnă fonduri europene pentru recuperarea decalajelor de la nivelul regiunilor europene.

Bugetul UE pentru politica de coeziune este de 392 de miliarde pentru perioada 2021-2027.

“Pasajul de la Tăietura Turcului e următorul eșec al administrației Boc”, a declarat, luni, deputatul USR de Cluj, Viorel Băltărețu.

Acesta a precizat că proiectul făcut de USR, împreună cu specialiști în domeniu, nici măcar nu a fost luat în considerare.

Viorel Băltărețu, USR Cluj: Primăria a avizat cea mai proastă soluție pentru pasajul de la Tăietura Turcului

Deputatul clujean Viorel Băltărețu a anunțat, luni, că Primăria Cluj-Napoca a avizat forma finală a pasajului de la Tăietura Turcului.

Proiectul avizat

“Au avizat soluția cea mai proastă de pasaj, care rezolvă doar parțial problema de aici.

Soluția aleasă rezolvă problema a doar 60% din trafic. Restul șoferilor vor trebui să treacă pe la barieră, la fel ca pietonii și biciliștii, care nu au acces la pasajul suprateran”, a declarat Viorel Băltărețu.

“O soluție de mântuială”

Băltărețu a mai precizat că proiectul este un compromis din punct de vedere tehnic și financiar, practic o “soluție de mântuială”.

“E un proiect de tipul “fă-te că lucrezi”, care nu elimină statul la barieră pentru toți șoferii și e periculos pentru pietoni și bicicliști.

Utilitatea pasajului e redusă la o singură direcție de trafic, Grigorescu – Baciu. Deci pasajul nu va putea fi folosit de șoferii care vin din Tetarom, Gruia, ocolitoarea Baciu și zona industrială Metalul Roșu, deci de o bună parte a celor aflați în trafic.

Mai grav, soluția de secol XIX reprezintă un pericol pentru pietoni, persoane cu dizabilități și bicicliști, care vor traversa în continuare peste linia ferată!”, a explicat Viorel Băltărețu.

Proiectul propus de Băltărețu

Proiectul alternativ propus de Viorel Băltărețu, prevede un pasaj subteran pentru pietoni, bicicliști și persoane cu dizabilități

“Este un proiect mai eficient atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar”, a mai spus deputatul clujean.

Acest proiect ar fi presupus eliminarea completă a trecerii la nivel cu calea ferată și conectarea tuturor fluxurilor de circulație pe pasaj.

De asemenea, acesta ar fi avut o durată de execuție redusă la 18 luni (față de 30 de luni) și costuri de doar 38 de milioane de lei față de 73 milioane.

Deputatul a subliniat că nu își dorește blocarea proiectului pe care îl consideră extrem de util, ci doar alegerea soluției tehnice care respectă standardele în vigoare.

“Problema primăriei nu e doar lipsa de profesioniști capabili să discearnă între un proiect util și unul de compromis.

Secretomania care înconjoară orice proiect gestionat de administrația Boc e cealaltă problemă cronică.

Primăria tace și în cazul acestui pasaj. Probabil sunt conștienți că soluția aleasă e proastă și o țin la secret”, a mai spus Viorel Băltărețu.

Deputatul USR de Cluj, Viorel Băltărețu, a anunțat luni că proiectul drumului expres care va face legătura dintre DN 1 și autostrada Transilvania pe la Tureni nu va fi gata în luna februarie a anului viitor.

Contractul cu constructorul a fost prelungit cu încă patru luni de zile, a declarat Viorel Băltărețu.

Viorel Băltărețu, USR Cluj: Finalizarea proiectului A3-Tureni, întârziat din nou din cauza birocrației

Viorel Băltărețu a declarat că proiectul va avea o nouă întârziere.

“Contractul a fost prelungit cu încă 4 luni de zile. Noul termen de finalizare este iunie 2025, față de februarie 2025, iar asta se întâmplă nu datorită constructorului, care are capacitatea, ci din cauza birocrației” a spus Viorel Băltărețu.

Practic, a detaliat acesta, au apărut lucări suplimentare, cum ar fi mutarea de utilități și noi ziduri de sprijin, și nu este autorizația.

“Lucrările întârzie și pentru că reevaluarea autorizației de mediu așteaptă de cel puțin o lună de zile la Agenția de protecție a Mediului.

Băltărețu: Proiectul de la Tureni, întârziat și de primar

Viorel Băltărețu a mai precizat că un alt motiv de întârziere a lucrărilor este acela că primarul din Tureni, Daniela Mănăilă, “refuză să afișeze la avizierul primăriei anunțul de consultare publică”.

Deputatul USR de Cluj a spus că va face o interpelare cu privire la întârzierea eliberării autorizației de Mediu, dar se va adresa și Prefecturii Cluj “să pună primarul să-și facă treaba”.