Studiu despre Generația Z. Studenții români sunt mai ancorați, mai lucizi și mai puțin tentați să plece din țară decât credem

La Cluj-Napoca a avut loc, miercuri, dezbaterea „Student în România. Tânăr în România”, organizată de BRD – Groupe Société Générale, Fundația Friends For Friends și Cluj Youth Convention, un eveniment care a adus în prim-plan cel mai recent studiu reprezentativ despre tinerii români cu vârste între 18 și 25 de ani.

Cercetarea analizează raportarea lor la studii, emigrare, educație financiară, carieră, viață personală și cultură.

Dialogul a pornit de la câteva direcții principale evidențiate de cercetare: interesul tot mai mare pentru autonomie financiară și informare corectă – 62% dintre studenți se consideră bine informați financiar, 81% folosesc e-banking, iar 86% spun că pot identifica știrile false; un interes crescut pentru antreprenoriat (40%) și dorința de a vedea mai multă practică în facultate. Studiul arată că 57% dintre studenți consideră că încă se pune un accent prea mare pe teorie.

Vlad Ioan Tăușance: „Trebuia să vedem dincolo de clișee”

În cadrul dezbaterii, Vlad Ioan Tăușance, reprezentant al Fundației Friends For Friends și coautor al programului Mindcraft Academy, a explicat de ce acest studiu a fost necesar: pentru a demonta percepțiile simplificate despre tineri și pentru a înțelege mai bine diferențele reale dintre studenți și non-studenți.

„Când am început să lucrăm la studiu, mi-am dat seama că nu știu atât de multe despre voi pe cât credeam. Se vorbește mult în spațiul public despre «toți tinerii vor să plece», «toți vor să-și facă afaceri», «toți vor să lucreze în tech». Sunt clișee cu care nu mai putem lucra. Așa că am zis: hai să vedem ce e, de fapt, în spatele lor”, a declarat pentru Cluj24 Vlad Tăușance.

Studiul analizează aproape 1.000 de tineri din toată țara, atât studenți, cât și non-studenți. Diferențele dintre ei sunt relevante, spune Tăușance, mai ales în ceea ce privește migrația, educația financiară și consumul cultural.

Studenții, mai ancorați în realitate, mai expuși culturii, mai puțin tentați să plece

Una dintre concluziile centrale este că studenții sunt semnificativ mai puțin predispuși să plece din țară doar pentru un loc de muncă, spre deosebire de non-studenți, pentru care jobul este principalul motiv al emigrării.

Studenția funcționează ca un catalizator de maturizare: contact cu orașe mari, expunere la cultură, implicare civică și o înțelegere mai nuanțată a realităților de acasă și din afară.

„Studenții sunt mai preocupați de ce se întâmplă în lume, de sănătate, de bani, de politică. Pentru ei, plecatul ‘din instinct’ nu mai e la fel de credibil. Experiențele din familie, mobilitățile Erasmus, contactul cu alți tineri îi fac să realizeze că «e bine afară, dar nu e așa bine»”, a explicat Tăușance.

„Rezultatele studiului oferă o perspectivă extrem de valoroasă asupra așteptărilor și nevoilor reale ale studenților noștri. Ne bucură să vedem un interes tot mai mare pentru autonomie financiară, pentru formarea competențelor practice și pentru conectarea timpurie cu mediul profesional. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca își asumă rolul de partener activ în acest proces și, alături de BRD și de reprezentanții studenților, vom continua să dezvoltăm programe care să aducă teoria mai aproape de practică, să susțină gândirea critică și să faciliteze tranziția către piața muncii. Credem cu tărie că astfel de colaborări pot transforma datele unui studiu în schimbări reale în viața de campus și în parcursul profesional al tinerilor”, a declarat Prof.dr.ing. Daniela Popescu, Prorector Management Universitar și Relația cu Mediul Socio-Economic.

Frica de birocrație, principalul obstacol

Pe lângă concluziile studiului, discuțiile din cadrul dezbaterii au scos în evidență importanța susținerii antreprenoriatului în mediul universitar. Alin Bogășeanu, student în primul an la Facultatea de Business a subliniat necesitatea unor spații dedicate și a unor programe care să ajute tinerii să transforme fricile în acțiuni concrete:

„Să se poată lucra cu mai multă lume, cu oportunități diverse, inclusiv în spațiile special create pentru studenți și viitorii antreprenori. Ar fi foarte util ca universitatea să sprijine mult mai mult dezvoltarea antreprenorială, pentru toate persoanele care vor să transforme idei în afaceri. Mindset-ul acesta există și este cultivat: mulți își doresc propria afacere, dar nu știu cum să înceapă (…) Prima și cea mai mare frică este partea de birocrație. Oricând vrei să-ți deschizi o firmă, chiar dacă ai ideea, fondurile și oportunitățile la îndemână, procesul birocratic rămâne un impediment. Trebuie să cunoști niște proceduri, să găsești contabil, personal sau parteneri potriviți – și asta descurajează mulți tineri să facă pasul înainte”, a transmis studentul.

Educația financiară, predictor al comportamentelor sănătoase

Studiul arată că tinerii care se declară educați financiar seamănă mult cu studenții în ceea ce privește maturitatea deciziilor: sunt mai puțin dispuși să plece din țară, mai interesați de antreprenoriat și consumă mai multă cultură. Diferențele sunt, spune Tăușance, „uriașe”, în special în zona de consum cultural, unde valorile sunt de două ori mai mari.

„Ne dorim ca datele să circule acolo unde pot produce schimbare – în universități și în comunitățile studențești. Discuția de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a arătat că există apetit pentru instrumente concrete: educație financiară aplicată, legături mai ferme cu piața muncii și formate care favorizează gândirea critică. În această direcție, lucrăm împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și cu reprezentanții studenților pentru a transforma concluziile studiului în sesiuni dedicate în BRD HUBs, întâlniri cu profesioniști din industrie și module care aduc practica mai aproape de sala de curs”, a declarat Călin Cojocaru, Director Grup Retail BRD – Groupe Société Générale.

Datele studiului, puse la dispoziția universităților și decidenților

Un element inedit al proiectului este intenția Fundației Friends For Friends de a pune datele brute la dispoziția universităților și organizațiilor interesate, pentru ca acestea să poată înțelege mai bine motivațiile, riscurile, așteptările și comportamentele tinerilor.

„Vrem ca universitățile să poată folosi datele ca să reducă abandonul, să-și adapteze ofertele, să înțeleagă ce își doresc tinerii și cum pot fi susținuți. La fel și instituțiile publice sau organizațiile care lucrează direct cu tinerii”, a precizat Tăușance.

Un studiu care își propune să schimbe modul în care privim generația tânără

Cercetarea abordează 21 de indicatori-cheie, de la motivații academice și profesionale până la consum cultural, sănătate financiară și raportare la viitor. Fără să dubleze studiile existente pe teme precum atitudini politice sau acceptarea diversității, studiul se concentrează pe insight-uri utile unor actori care vor să îmbunătățească mediul universitar și parcursul tinerilor.