VIDEO. Vrăbii deparazitând cireş din Cluj. Stermin: E straniu. Mao a ordonat uciderea lor, cauzând foamete. Milioane de morţi

Comunele vrăbii au fost surprinse într-un clip video, în timp ce mâncau cu spor insectele care au năpădit un cireş din Cluj. Cunoscutul orinitolog clujean Sandu Sermin spune că acestea -la fel ca multe alte specii- au un rol foarte important în ecosistem şi a dat ca exemplu un caz din China, în care a venit foametea şi mulţi oameni au murit, după ce aceste mici zburătoare au fost ucise din ordinul dictatorului Mao.

Mao a ordonat uciderea vrăbiilor

„Vrăbiile, chiar dacă sunt specii comune, au roluri esențiale în ecostistele 100% naturale sau antropice (orașe, grădini ori terenuri agricole). Contribuie eficient la controlul populaţiilor unor nevertebrate ce pot diatruge culturile sau livezile. Este binecunoscut cazul din vremea lui Mao, când acesta a ordonat uciderea vrăbiilor din China, pe motiv că distrug culturile. După ce vrăbiile au fost ucise, invazii de paraziți au distrus culturile. Acest dezechilibru a contribuit la o tragică foamete în rândul oamenilor.

Este o lecţie din care înţelegem că fiecare specie, comună sau nu, are rolul ei în Marele Ciclu al Vieții și că dispariția uneie poate afecta, neaşteptat, mecanismele şi dinamica mediului”, a spus, pentru Cluj24, Sandu Stermin.

El a adăugat, după ce a vizionat clipul, că „e straniu că ciugulesc aşa abitir cireşul şi frunzele” şi că probabil pomul este afectat de o invazie de afide şi-l deparazitează.

Milioane de morţi în China

În China anului 1958, Mao Zedong, liderul Republicii Populare Chineze, a decretat ca toate vrăbiile să fie omorâte pe motiv că mănâncă foarte multe cereale. El susţinea că vrăbiile stăteau în calea dezvoltării economice a statului, iar în următorii trei ani de după 1958, 45 de milioane de oameni au decedat din cauza foametei cauzată de proasta gestionare a dezastrelor naturale şi a terorii statului. Oamenii au fost să ajute la îndeplinirea ideii sale.

Vrăbiile consumă insecte, precum lăcustele, dar în momentul în care acestea au fost ucise, numărul lăcustelor a crescut, acestea distrugând efectiv aproape toate culturile. Astfel, producţia de cereale din unele zone rurale a scăzut drastic şi foametea a luat amploare, estimându-se că numărul victimelor s-a ridicat la 78 de milioane.

Cine e vrabia

Vrabia de câmp (Passer montanus) este o pasăre de talie mică, din familia paseride (Passeridae) răspândită în zona temperată a Europei și a Asiei. A fost introdusă și în Statele Unite și Australia. Este o pasăre sedentară, dar unele populații sunt parțial migratoare, migrațiile fiind pe distanțe scurte, uneori medii. Populațiile din nordul Europei coboară spre sudul Europei în timpul iernii. În România și în Republica Moldova este o specie sedentară comună în regiunile joase, urcând până în zonele mai înalte.

În România mărimea populației este estimată la 1.400.000-2.800.000 de perechi cuibăritoare, iar în Republica Moldova la 200.000-300.000 de perechi cuibăritoare. Cuibărește în parcuri, grădini, livezi și pâlcuri de arbori din terenuri cultivate. Este comună în așezările rurale, unde găsește locuri potrivite pentru cuibărit. Adeseori cuibărește în scorburi, găuri în maluri lutoase. Este o vrabie mică, frumoasă, sexele practic nu pot fi distinse pe teren. Are o lungime de 14-15 cm și o greutate de 17-30 g. Atinge în libertate longevitatea maximă de 13 ani și 1 lună.

Este o specie monogamă. Își face cuib în diferite găuri din maluri sau râpe, în puțuri părăsite, scorburi de copaci sau chiar în diferite crăpături sau orificii mai mari din pereți stâncoși, în cuiburile berzelor, stârcilor cenușii, păsărilor răpitoare sau chiar în arbori, sub acoperișul etc. Ocupă frecvent și cuiburile artificiale și scoate din propriile cuiburi alte specii, precum lăstunii de casă, lăstunii de mal, rândunicile sau prigoriile.

Consumă hrană mixtă: primăvara-vara – nevertebrate (diverse specii de insecte, melci, păianjeni, viermi), iar în rest – hrană vegetală (semințe, fructe, resturi alimentare etc.), care este colectată pe sol. Din mai până în august, când se hrănește preponderent cu insecte dăunătoare agriculturii și silviculturii, contribuie la protejarea vegetației. La sfârșitul verii și începutul toamnei când consumă hrană vegetală poate dăuna culturilor de câmp, în special, suferă grâul, meiul, cânepa și floarea-soarelui.