Clujul de astăzi este, pe alocuri, mult diferit de cel de odinioară. Pe locuri în care astăzi funcţionează diferite obiective, altădată erau alte obiective care odinioară erau o atracţie pentru clujeni şi despre care clujenii de astăzi nu ştiu aproape nimic. De exemplu, puţină lume ştie că într-o zonă centrală a oraşului -lângă intrarea în Parcul Mare, în zona Teatrului maghiar- existau, printre altele, băi publice, dar şi un patinoar foarte puţin ştiut azi, altul decât cel de la Chios. Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlivici ne explică mai multe.

Locul băilor publice ale oraşului

„Suntem în faţa Monumentului Rezistenţei Anticomuniste, realizat de arhitectul Salvanu în 2006, la iniţiativa răposatului dr. Neamţu, care a fost un deţinut politic.
Un lucru mai puţin ştiut de către concitadinii noştri este că pe acest loc, în secolul al XIX-lea, existau nişte băi, realizate de către dr. Gustav Szombathelyi, care era o celebritate a secolului al XIX-lea. Aceste băi au fost pe urmă băi cu aburi, numite Băile Diana.

VEZI ALTE ARTICOLE DIN

ISTORIA PLIMBATĂ A CLUJULUI

Aceste băi au funcţionat până în anul 1930. Au fost băi curative. Lumea venea în acea perioadă nu numai la băile cu aburi, ci venea şi pur şi simplu să facă baie, pentru că oraşul nostru, în secolul XIX, nu era dotat cu căzi de baie”, povesteşte istoricul clujean.

Un patinoar necunoscut clujenilor de azi

Dar nu numai băile publice au dispărut între timp din zona respectivă, ci şi un restaurant şi chiar un patinoar.

VEZI ŞI:

LA PAS PRIN ISTORIA JUDEŢULUI CLUJ

„De asemenea, aici a funcţionat un restaurant numit Lumea Nouă. Şi, un lucru mai puţin ştiut, în margine, spre Teatrul maghiar, iarna era un patinoar în care intrarea era mai ieftină decât la patinoarul pe care îl ştie probabil toată lumea, cel de pe lacul de la Chios din Parcul Mare”, mai arată Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

*Asociația Cluj24 derulează proiectul „Istoria plimbată a Clujului”, realizat în colaborare cu profesorul de istorie Vladimir-Alexandru Bogosavlievici și co-finanțat de Primăria Cluj-Napoca.

VIDEO. An ice rink unknown to the people of Cluj. The site of the city’s public baths. Walking through the history of Cluj

The Cluj of today is, in some places, much different from what it used to be. Once upon a time there were other objectives that used to be an attraction for the people of Cluj, which they know almost nothing about. For example, few people know that in a central area of the city there were, among other things, public baths, and also an ice rink, very unpopular today, other than the one in Chios. The historian from Cluj, Vladimir Alexandru Bogosavlivici, explains more.

The site of the city’s public baths

“We are in front of the Anti-Communist Resistance Monument, made by the architect Salvanu in 2006, at the initiative of the late Dr. Neamţu, who was a political prisoner.

A thing which is less-known by our fellow citizens is that in this place, in the 19th century, there were some bathrooms, made by Dr. Gustav Szombathelyi, who was a celebrity of that time. These eventually became steam baths, called <<Diana Baths>>.

They functioned until 1930 and were curative baths. At that time, people came not only to the steam baths, but also simply to bathe, because our city, in the 19th century, was not equipped with bathtubs”, the historian says.

An ice rink unknown to the people of Cluj

Not only did the public baths disappear from that area, but also a restaurant and an ice rink.

“Also, a restaurant called Lumea Nouă (The New World) operated here. And, a lesser-known thing, on the outskirts, towards the Hungarian Theater, during winter, there used to be an ice rink where the entrance was cheaper than the one at the ice rink that probably everyone knows, the one on the Chios lake in the Great Park”, Vladimir Alexandru Bogosavlievici adds.

*The “Walking through the history of Cluj” project is made by the Cluj24 Association, in collaboration with the history teacher Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, and co-financed by the City Hall. (traducere în engleză, Amalia Oprescu)