VIDEO/ UBB anunță lansarea expoziției „Academia și Orașul” la Turnul Croitorilor

Pentru a marca tradiția academică de prestigiu, UBB a organizat expoziția ,,Academia și Orașul” în Turnul Croitorilor, pe care l-a transformat într-un turn al cunoașterii prin organizarea săptămânală a programului Studium Generale, cu acces online.

Expoziția a fost deschisă și prezentată de rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, în cursul zilei de 17 noiembrie 2020 și poate vizionată online urmând ca, după pandemie, să poată fi vizitată și on site. În urmă cu 322 ani, la data 17 noiembrie 1698, s-a reinaugurat Academia Claudiopolitana.

Exponatele din cadrul expoziției ,,Academia și Orașul”

Ce reprezintă Academia Claudiopolitana?

Academia Claudiopolitana a fost fondată în 1581 de regele Ștefan Bathory, în jurul actualei biserici reformate (înainte biserică franciscană) de pe str. Mihail Kogălniceanu din Cluj-Napoca (atunci Ulița Lupilor), fiind administrată de Ordinul Iezuiților (Societas Jesu).

Instituția avea în structură un gimnaziu și două facultăți, una de filosofie, urmată de una de teologie, predarea fiind în limba latină.

Academia a funcționat cu mici întreruperi până în anul 1606, a ajuns ca funcționare la primele niveluri ale Facultății de Filosofie (și unele cursuri de teologie) și a fost prima instituție de pe teritoriul actual al României cu statut de universitate, având dreptul, conferit prin actul regal de înființare, de a acorda titlurile universitare de baccalaureus, magister și doctor.

Între anii 1606 și 1698, instituția a funcționat adesea la nivel de gimnaziu, iar din 1698 a fost reinaugurat nivelul academic.

Când a fost reînființată Academia Claudiopolitană?

Reînființarea Academiei este considerată un element de continuitate, academia evoluând apoi în secolul XVIII în Universitas Claudiopolitana, prima instituție de pe teritoriul țării cu statut și nume de universitate.

La nivelul maxim de dezvoltare, Universitas Claudiopolitana era o universitate imperială, numită Caesareo-Regia Universitas Claudiopolitana, și avea patru facultăți (filosofie/teologie/drept/medicină), iar limbile de predare erau latina și germana.

După 1786, Universitas Claudiopolitana va fi continuată de o serie de instituții de învățământ superior (academii/institute), care însă nu mai aveau nici statut, nici nume de universitate. Acestea vor fi asimilate în Universitatea Maghiară din Cluj (Universitatea Franz Joseph), fondată în 1872.

Universitatea Maghiară din Cluj va fi transformată, în 1919, în Universitatea Românească din Cluj (Universitatea Regele Ferdinand I). Universitatea Babeș-Boylai a rezultat din unirea, în 1959, a Universității Victor Babeș (continuatoarea universității românești) și a Universității Bolyai (continuatoarea universității maghiare), UBB fiind astfel succesorul acestei tradiții academice de prestigiu din Cluj.