VIDEO FOTO. Stăncuţă cheflie. A fumat şi băut cu mesenii. Ornitolog clujean: sunt printre cele mai inteligente corvide, se joacă

O stăncuţă a participat la o pterecere care a avut loc în Cluj-Napoca. Participanţii au fost surprinşi de faptul că pasărea s-a apropiat foarte mult de ei şi văzând-o aşa de prietenoasă, i-au oferit mâncare.

VEZI ŞI:

VIDEO. Câinele clujean care cântă. Toţi câinii din zonă urlă când îl aud. Căţeluşa Isa preferă muzica pop

Stăncuţă cheflie. A fumat şi a băut cu mesenii

„Eram mai multe persoane la o aniversare şi stăncuţa, cioara, ce o fi, s-a apropiat de noi. N-a fost deloc speriată şi i-am oferit bucăţele de mâncare, pe care le-am pus în apropiere. Văzând, probabil, că nu vrem să-i facem rău, ea a devenit tot mai curajoasă şi a început să ciugulească chiar din bucăţi de mâncare pe care le ţineam în mână.

Chiar şi-a băgat ciocul într-un pahar cu vin. Momentul cel mai hazliu a fost când a luat ţiagara din mâna unuia dintre participanţi, a ţinut-o în cioc, a cigulit-o şi apoi a zburat cu ea”, povesteşte, pentru Cluj24, unul dintre participanţii la aniversare.

Sunt printre cele mai inteligente corvide, se joacă

Renumitul ornitolog clujean Sandu Stermin explică, pentru Cluj24, că stăncuţele sunt printre cele mai inteligende corvide, familie de păsări din care, în România, mai fac parte ciorile, coțofenele, gaițele, alunarii și corbii.

„Ce face stăncuța asta e legat de rezultatul curiozităţii ei, sunt printre corvidele cele mai inteligente şi asta pentru că sunt curioase şi se si joacă. E curiozitate şi joc. Sunt atrase de tot ce e nou, spre deosebie de majoritatea speciilor care se sperie de nou. Stăncuţele se joacă mult, cu obiecte, în zbor, prin vânt. Şi acum asta cred că face, examniează din curiozitate”, descifrează Sandu Stermin clipul alăturat.

Cine e stăncuţa. Imită vocea omului

Stăncuța (Corvus monedula, sin. Coloeus monedula) este o pasăre migratoare, din genul Corvus, famila Corvidae, unele populații cuibăresc în ținuturi sălbatice, altele se cuibăresc în localități, potrivit Wikipedia.

Cele din regiuni sălbatice au cuibul în scorburi și pereți de stâncă, pe când celelate în construcții, coșuri, ornamentații, crăpături de ziduri, clopotnițe etc. Femela depune în cuib 4-6 ouă albicioase-albăstrui, cu pete brune. Timpul cuibăritului începe în luna aprilie, ouăle sunt clocite de femelă timp de 17-18 zile.

Stăncuță are o dimensiune de 35 cm, penajul este de culoare neagră, numai ceafa și dosul gâtului sunt cenușii. În România stăncuța este sedentară, populează regiunile joase, ca și văile râurilor de munte. Populațiile nordice migrează iarna spre Europa și Asia de Sud.

Corvidele nu cântă, iar glasul lor este țipător și neplăcut. Unele sunt bune imitatoare ale glasului altor păsări, precum și a vocii omenești.

Corvidele sunt păsări cu o dezvoltare psihică complexă, ceea ce le-a dat posibilitatea să ocupe nișe ecologice foarte variate, ele având și o mare putere de adaptare. Prin obiceiurile, adaptabilitatea și mai ales prin dezvoltarea lor psihică complexă, corvidele sunt considerate printre cele mai evoluate familii dintre paseriforme.