Vama Cluj, printre cele mai corupte din România. Ar fi implicată într-o schemă de evaziune fiscală cu motorină rusească

Vama Cluj apare într-o scrisoare transmisă de avertizori de integritate ca fiind unul dintre cele patru puncte vamale cu „grad maxim de corupție” din țară, alături de Constanța, Prahova și Bihor.

Acuzații grave de corupție și evaziune fiscală planează asupra mai multor puncte vamale din România, inclusiv asupra Vămii Cluj, alături de cele din Constanța, Prahova și Bihor ca având „grad maxim de evaziune”, potrivit unei scrisori deschise semnate de un grup de avertizori de integritate, publicată de Info Sud-Est și G4Media.

Scrisoarea vine în contextul unei serii mai largi de dezvăluiri a celor două publicații care vizează rețelele de influență din interiorul Autorității Vamale Române, în special din Portul și Vama Constanța. În urma acestor investigații, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a trimis corpul de control la Constanța, unde verificările continuă de aproape două săptămâni, potrivit jurnaliștilor G4Media.

Schemă de evaziune fiscală de peste 5 miliarde de lei anual

Semnatarii documentului, care se autointitulează „Grupul vameșilor care s-au săturat”, susțin că Vama Constanța, Vama Prahova, Vama Cluj și Vama Bihor „sunt cele patru puncte cu gradul maxim de corupție, prin care se destabilizează bugetul României și care generează evaziune de peste 5 miliarde de lei anual, vama devenind epicentrul corupției, traficului de influență și paravanul rețelelor infracționale transfrontaliere”.

Printre cele mai grave acuzații se numără favorizarea unor companii-fantomă, accesul acestora la informații secretizate și diminuarea intenționată a controalelor vamale. De asemenea, avertizorii susțin că firme cu acționariat românesc și străin, în special italian, dar și din Turcia, Elveția, Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie, folosesc depozite mari pentru a redirecționa combustibili spre jucători de tip fantomă din județele Prahova, Cluj sau Bihor, mai spun avertizorii.

Motorină rusească, „albită” prin transbordări

Unele dintre aceste companii ar fi importat motorină de origine rusească, aflată sub embargou, pe care au „albit-o” prin transbordări în porturi intermediare din Turcia sau Egipt. Combustibilul ar fi fost apoi introdus în antrepozitele din Constanța cu documente falsificate, amestecat cu motorină de origine acceptată în UE și vândut fără plata TVA.

„Mai grav, unele companii, folosind aceeași rețetă ca în cazul containerelor cu marfă iraniană, au introdus în antrepozitul vamal al terminalului nave cu motorină de proveniență rusească – supusă embargoului – «albită» prin transbordări în apele internaționale sau în porturi intermediare, precum Turcia și Egipt. Cu complicitatea vămii Constanța, documentele de origine, de import și de transport, falsificate, au fost acceptate, iar combustibilul a fost amestecat cu motorină cu origine acceptată pe piețele UE și pe piața ucraineană, pentru a trece verificările de origine și de calitate”, se arată în scrisoare.

Complicitate a Autorității Vamale

O parte din motorina „albită” ajunge în Prahova, Cluj și Bihor, unde este redistribuită prin depozite ilegale controlate de rețele de evaziune locală. Fenomenul este întreținut, potrivit scrisorii, de o complicitate între grupările evazioniste și conducerea unor direcții județene ale Autorității Vamale.

Carburantul este introdus în circuitul comercial fără plata TVA, cauzând pierderi bugetare de peste 5 miliarde de lei anual, iar acest lucru se realizează cu un „suport” constant al autorităților vamale din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor.

Combustibil ilegal din Ucraina

În scrisoare se vorbește și despre „sute de cisterne, declarate goale, cu destinația Ucraina”, despre care avertizorii spun că se întorc lunar în România „pline cu motorină achiziționată din Ucraina, «reușind» cu sprijinul mafiei din vamă să evite orice control și plata oricărei taxe”.

Acestea descarcă combustibilul în depozite ilegale din Bihor, Cluj sau Prahova din care se aprovizionează piața neagră de carburanți, mai semnalează aceștia. Avertizorii trag un semnal de alarmă asupra pasivității conducerii Autorității Vamale Române, acuzată că „refuză să intervină” și că în anumite județe ar exista deja adevărate „familii” formate din vameși și rețele de evazioniști care acționează în tandem.