Connect with us

EVENIMENT

USR anunță că a validat lista de miniștri și forma finală a programului de guvernare

Publicat


guvern dacian ciolos

USR anunță că a validat, duminică seara, în urma întrunirii Comitetului Politic, lista de miniștri și forma finală a programului de guvernare.

Lista și forma finală a programului de guvernare vor fi depuse luni în Parlament, de către premierul desemnat Dacian Cioloş.â

„USR este singurul partid care și-a asumat responsabilitatea guvernării și a venit cu plan concret de soluții și măsuri pentru combaterea pandemiei, rezolvarea crizei prețurilor și pentru punerea în aplicare a reformelor din PNRR. În plin val patru al pandemiei de COVID-19, România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline și acesta a fost obiectivul nostru, exprimat clar din momentul negocierilor pentru formarea noului executiv. Sperăm ca, în ultimul ceas, toate partidele parlamentare să dea dovada de responsabilitate și să nu mai prelungească actuala criza politică”, transmite USR.

Lista Guvernului:

Prim ministru – Dacian Cioloș

Ministerul Finanțelor – Dragoș Pîslaru

Ministerul Afacerilor Interne – Alin Stoica

Ministerul Afacerilor Externe – Dan Barna

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – George Cățean

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mihai Goțiu

Ministerul Justiției – Stelian Ion

Ministerul Apărării Naționale  – Nicu Fălcoi

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – Claudiu Năsui

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Cristian Ghinea

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Ionuț Moșteanu

Ministerul Energiei – Cristina Prună

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă

Ministerul Muncii și Protecției Sociale – Oana Țoiu

Ministerul Sănătății – Ioana Mihăilă

Ministerul Culturii – Iulia Popovici

Ministerul Tineretului și Sportului – Tudor Pop

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Monica Berescu

Ministerul Educației – Corina Atanasiu

Dragoș Pîslaru – ministrul Finanțelor

Dragoș Pîslaru este de profesie economist, deține un doctorat în economie la Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române, un masterat în Relații Internaționale obținut la London School of Economics din Marea Britanie și o licență în Economie Mondială la Academia de Studii Economice – Relații Economice Internaționale.

A înființat și condus pe rând think-tank-ul Grupul de Economie Aplicată (2004-2007), iar mai apoi GEA Strategy & Consulting (2007-2015), ca director executiv și respectiv manager general. A construit ca antreprenor una dintre cele mai bune echipe autohtone în domeniul consultanței strategice pentru dezvoltare, realizând proiecte pentru organizații internaționale, administrația publică centrală și locală și pentru sectorul privat.

A fost consilier de stat pe probleme economice al prim-ministrului și mai apoi ministru al Muncii în 2016, în guvernul condus de Dacian Cioloș, unde s-a concentrat pe revizuirea legii salarizării unitare, reforma măsurilor active de ocupare, crearea registrului unic privat și public al salariaților prin reforma REVISAL, reforma inspecției sociale, debirocratizarea în relația cu cetățenii și implementarea Planului Național Anti-Sărăcie, lansând proiectul pilot al serviciilor comunitare integrate.

În mai 2019 a fost ales europarlamentar pe lista USR, devenind membru în comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) și subcomisia de fiscalitate (FISC) unde a fost co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), cel mai ambițios program de redresare al Uniunii Europene din istoria recentă.

În prezent este raportor din partea grupului Renew Europe pe Planul de acțiuni al Comisiei Europene pentru un sistem de taxare simplu și echitabil la nivel european și pentru Regulamentul pentru prevenirea spălării banilor și finanțării organizațiilor teroriste (AML). Este membru în grupul de lucru al Parlamentului European pentru zona euro.

A fost ales în 2020 cel mai influent europarlamentar pe probleme economice de o organizație independentă, VoteWatch.eu.

CV-ul lui Dragoș Pîslaru, aici.

 

Alin Stoica – ministrul Afacerilor Interne

Alin Stoica a fost prefectului Bucureștiului în perioada mai – septembrie 2021 și a gestionat unele dintre cele mai dificile luni ale pandemiei în Capitală.

Este de profesie avocat, absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității București. Între 2016 și 2018, Alin Stoica a reprezentat societatea civilă într-una din comisiile Consiliului Economic și Social – Comisia pentru relații de muncă, politică salarială, incluziune socială și sănătate. În același timp, de peste cinci ani, Alin Stoica a reprezentat organizații patronale la nivel de industrie și la nivel național, fiind implicat în negocieri complexe și în procese de elaborare a actelor normative, în dialog atât cu Guvernul cât și cu Parlamentul.

Înainte de a fi prefect, Alin Stoica a lucrat ca expert în domeniul relațiilor de muncă într-o companie multinațională, ultima funcție pe care a deținut-o a fost cea de HR Governance Expert.

CV-ul lui Alin Stoica, aici.

 

Dan Barna – ministrul Afacerilor Externe 

Dan Barna, vicepreședinte USR și deputat de Sibiu la al doilea mandat, este licențiat în Drept la Universitatea din București, absolvent de master în Management de proiect la Universitatea Politehnică din București și absolvent al programului de formare de formatori al International Development Law Organisation din Roma. În primul mandat de deputat a fost vicepreședintele Comisiei pentru politică externă și membru în Comisia pentru afaceri europene.

În 2016, a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, iar experienţa în Guvernul tehnocrat l-a convins că România are nevoie de oameni competenţi şi integri care să se implice în politică. S-a înscris în USR, iar din octombrie 2017 a fost ales președintele partidului. Dan Barna a coordonat proiectul Fără Penali în Funcții Publice, prima inițiativă civică pe cale să modifice Constituția României, care a strâns un milion de semnături.

În 2020 a fost numit vicepremier, mandat în timpul căruia s-a implicat activ în realizarea PNRR, în dezbaterile privind relansarea economică și atragerea de investiții în România, a asigurat coordonarea coaliției de guvernare, care a reușit să treacă prin Parlament bugetul pe 2021 cu o sumă record alocată investițiilor: 61,4 miliarde de lei. In calitate de vicepremier a coordonat activitatea ministerelor Investițiilor și Proiectelor Europene, Transporturilor, Justiției, Economiei, Sănătății și Digitalizării.

CV-ul lui Dan Barna, aici.

 

George Cățean – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 

George Cățean a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în perioada februarie – septembrie 2021 și a luat mai multe măsuri pentru a-i ajuta pe fermierii români să înființeze Puncte Gastronomice Locale.

Provine din zona Brașovului și alături de părinți și de ceilalți doi frați ai săi, conduce în prezent o afacere în domeniul agricol și al produselor tradiționale cu cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro.

A studiat marketing în cadrul Universității Transilvania din Brașov. Este activ în mai multe organizații non-guvernamentale, cu implicare locală și regională.

În 2013, a fost coordonator al proiectului Transhumanța, proiect desfășurat în cinci țări de pe lanțul carpatic. În 2017, a hotărât să se implice în Platforma România 100, organizație în cadrul căreia a coordonat Comunitatea Tematică „Agricultură și dezvoltare rurală”.

CV-ul lui George Cățean, aici.

 

Mihai Goțiu – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Mihai Goțiu a fost senator USR între 2016 și 2020 și a activat în Comisia de mediu. Este printre inițiatorii legii DNA-ul Pădurilor și modificărilor la Codul Silvic împotriva mafiei lemnului din România. În ultimii ani a făcut multe vizite în țară pentru a documenta tăierile ilegale de păduri.

Mihai Goțiu are studii de Drept și un doctorand în Jurnalism și Comunicare de mediu la Universitatea Babeș Bolyai Cluj și a avut o carieră în mass-media, timp de 20 de ani. Cele mai cunoscute articole au fost cele de investigație, reportaje, analize și comentarii legate de cazul Roșia Montană, pe care l-a documentat începând cu anul 2002.

CV-ul lui Mihai Goțiu, aici.

 

Stelian Ion – ministrul Justiției

Stelian Ion, deputat USR de Constanța la al doilea mandat, a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din București. Din 2002 practică profesia de avocat.

În timpul primului său mandat de deputat, între 2016 și 2020, Stelian Ion a luptat în comisia juridică împotriva modificărilor nocive la legile justiției inițiate de Liviu Dragnea și a contribuit la redactarea a zeci de sesizări la Curtea Constițională pentru a bloca legile în favoarea infractorilor promovate de PSD.

În decembrie 2020 a devenit ministru al Jusțiție, funcție din care a avut ca principală misiune să repare după Dragnea și Iordache tot ce au stricat în sistemul de justiție. A propus un proiect de desființare a Secției Speciale de anchetare a magistraților, a avansat proiecte noi pentru legile justiției și a pus în dezbatere publică modificările la Codul Penal si Codul de procedură penală. Stelian a contribuit la deblocarea admiterii în magistratură și a demarat procedura de selecție pentru funcțiile de coducere din DNA și DIICOT.

CV-ul lui Stelian Ion, aici.

 

Nicu Fălcoi – ministrul Apărării 

Nicu Fălcoi este în prezent deputat de Timiș. În legislatura 2016-2020, a fost senator, secretar în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În timpul mandatului de senator, a fost ales în funcția de vicelider al grupului „Alianța liberalilor și democraților” și vicepreședinte al comitetului de Apărare și Securitate (Defence and Security Committee) din cadrul Adunării Parlamentare NATO.

De profesie inginer, Nicu are o experiență de peste 20 de ani ca pilot, după absolvirea  școlii Militare de Ofițeri de Aviație „Aurel Vlaicu” din județul Buzău și a Facultății de Mecanică, Secția Autovehicule Rutiere din cadrul Universității Politehnica din Timișoara.

A participat la exerciții multinaționale NATO, iar între 2004–2005, a fost observator ONU în cadrul Misiunii Organizației Națiunilor Unite în R.D. Congo (MONUC).

CV-ul lui Nicu Fălcoi, aici.

 

Claudiu Năsui – ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Claudiu Năsui, vicepreședinte USR și deputat de București, este de profesie economist specializat în finanțe. În perioada 2016 – 2020 a fost deputat, membru în Comisia de Buget, și a promulgat un pachet de legi care debirocratizează activitatea economică și încurajează antreprenoriatul.

Înainte de a intra în politică, Claudiu Năsui a lucrat exclusiv în sectorul privat, în consultanță financiară și în sectorul bancar. A absolvit Facultatea de Finanțe a Universității Paris-Dauphine și a efectuat un Master la Universitatea Bocconi, în Italia, tot în domeniul finanțelor. În 2014, Claudiu a lansat Open Budget, platforma de transparență bugetară care prezintă bugetul statului într-un mod inteligibil și transparent oricui este interesat.

Ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, între ianuarie 2020 și septembrie 2021, Claudiu Năsui a asigurat, în mandatul său, o sumă record pentru firmele românești afectate de pandemiei – 2,34 miliarde lei. A preluat măsurile de ajutor Covid cu un gol de finanțare de 500 de milioane de euro, din care a reușit să facă rost de 400 de milioane de euro. În plus, Claudiu Năsui a făcut publice toate contractele cu statul pe care le are ministerul, a numit noi consilii de administrație transparent, formate din profesioniști pentru toate companiile din subordine. A lansat un amplu program de debirocratizare care să vină în sprijinul antreprenorilor. A schimbat modul de acordare a schemelor de ajutor de stat, astfel încât să reducă corupția și să elimine criteriul „primul venit, primul servit”, prin introducerea plății pro-rata pentru toți.

CV-ul lui Claudiu Năsui, aici.

 

Ionuț Moșteanu – ministrul Dezvoltării, Administrației și Lucrărilor Publice

Ionuț Moșteanu este deputat de Argeș la al doilea mandat și lider al grupului USR în Camera Deputaților. În primii patru ani în Parlament, a militat din Comisia pentru transporturi pentru deblocarea lucrărilor la Autostrada Pitești-Sibiu și pentru alte proiecte mari de infrastructură.

În 2016, Ionuț a fost secretar de stat în ministerul Transporturilor în Guvernul tehnocrat, unde responsabilitatea sa principală a fost rezolvarea problemelor de management din companiile aflate în subordine, printre care Tarom, ROMATSA, Compania Națională de Aeroporturi București, Portul Constanța. Într-un timp scurt, a reușit să demită câțiva directori incompetenți și să rezolve conflictele cu sindicatele.

Înainte de a intra în politică, a lucrat peste 20 de ani în mediul privat, în companii multinaţionale, unde a coordonat proiecte și echipe de oameni (Scala J Walter Thompson, Connex/Mobifon, Western Union, Leo Burnett/Publicis), apoi a devenit antreprenor.

CV-ul lui Ionuț Moșteanu, aici.

 

Cristina Prună – ministrul Energiei

Cristina Prună, în prezent vicepreședinte al Camerei Deputaților și deputat de București la al doilea mandat, este economist de profesie, iar, anterior intrării în politică, a studiat și lucrat în mai multe țări vest-europene, atât în sectorul privat, cât și în instituții europene.

În primul mandat de deputat, a fost membru în Comisia pentru industrii și servicii și în Comisia pentru afaceri europene. Pe parcursul mandatului de parlamentar, a co-inițiat și promovat proiecte pentru promovarea industriei și debirocratizarea și ușurarea vieții mediului de afaceri, iar trei dintre acestea au și devenit legi. Printre altele, a reușit eliminarea restricțiilor pentru înființarea unei firme și a costurilor inutile impuse de stat micilor antreprenori.

Cristina este vocea USR în ceea ce privește promovarea unor proiecte mari care țin de reindustrializare și securitatea energetică a României. A coordonat Programul de Guvernare al USR pe zona de energie și a contribuit la programul pe economie.

De asemenea, a propus măsuri pentru echilibrarea pensiilor și oferirea de alternative, prin pilonul 2, prin folosirea banilor din resursele naturale pentru pensiile tuturor românilor, pe model norvegian.

CV-ul Cristinei Prună, aici.

 

Cristian Ghinea – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

Cristian Ghinea este licenţiat în Studii Politice şi Administrative și a absolvit un program de Master la London School of Economics and Political Science. În anul 2009 a fondat, împreună cu un grup de experţi, Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), un think-tank având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice.

În aprilie 2016 a devenit Ministru al Fondurilor Europene în guvernul tehnocrat, după o perioadă de cinci luni petrecute la Cancelaria Prim-Ministrului Dacian Cioloş, unde a iniţiat şi coordonat „Comisia de tăiat hârtii”, un proiect legislativ menit să uşureze viaţa cetăţenilor prin reducerea birocraţiei. Ca ministru a lucrat la Pachetul Anti-Sărăcie.

După experiența în guvernul tehnocrat, s-a înscris în USR și a candidat la alegerile parlamentare din decembrie 2016. Cristian Ghinea a fost deputat de București până în mai 2019 când a devenit europarlamentar USR, vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională. Ca europarlamentar, s-a asigurat că Parchetul European EPPO va primi o finanțare adecvată, a prioritizat intensificarea eforturilor de prevenire și detectare a fraudei și nu numai.

În decembrie 2020 a renunțat la funcția de europarlamentar pentru a se întoarce în țară și a devenit ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. În timpului mandatului său, încheiat în septembrie 2021, Cristian Ghinea a finalizat Planul Național de Redresare și Reziliență, cel mai mare program de dezvoltare de care a beneficiat România în ultimii 30 de ani.

Tot Cristian Ghinea a reușit să aducă în jur de 600 de milioane de euro din fonduri europene pentru decontarea testelor PCR, pentru plata medicilor, pentru dotări pentru spitale, centre sociale și școli, în contextul pandemiei COVID-19 și a reușit să crească ritmul de absorbție al fondurilor europene de peste 3 ori în perioada ianuarie – iunie 2021 față de aceeași perioadă din anii anteriori: peste 1 miliard de euro.

CV-ul lui Cristian Ghinea, aici.

 

Cătălin Drulă – ministrul Transporturilor și Infrastructurii

Cătălin Drulă este vicepreședinte USR și deputat de Timiș la al doilea mandat.

În decembrie 2020 a fost numit ministru al Transporturilor și Infrastructurii. În mandatul său, lucrările pe șantiere au mers în ritm alert: peste 30 de șantiere și peste 600 km de autostradă, drumuri expres și de legătură, reabilitări poduri, centuri și drumuri naționale.

Mandatul lui Cătălin Drulă a reprezentat un record absolut în materie de investiții: 3,7 miliarde de lei investiții din fonduri europene în doar 8 luni. S-a luptat cu curaj cu diverse grupuri de interese și a gestionat cu succes crize majore, precum blocarea ilegală a metroului.

De profesie inginer software, a studiat în Canada, la University of Toronto, iar după ce a terminat facultatea a revenit în țară și a lucrat pentru diverse proiecte antreprenoriale în domeniul IT. În 2012, Cătălin a fondat Asociația Pro Infrastructură și s-a implicat civic în monitorizarea proiectelor de infrastructură din România.

Datorită experienței sale, a primit în 2016 propunerea de a face parte din guvernul tehnocrat, iar prioritatea lui a fost să deblocheze șantierele mari de autostrăzi, care erau sistate și îngropate în birocrație și formalități neefectuate.După mandatul de consilier de stat, Cătălin Drulă a fost ales deputat USR de Timiș și a făcut opoziție activ la proiectele nocive sau numirile politice în instituții publice care nu respectau criterii minime de profesionalism.

CV-ul lui Cătălin Drulă, aici.

 

Ioana Mihăilă – ministrul Sănătății

Ioana Mihăilă este medic, antreprenor, fost secretar de stat și ministru al Sănătății. Este absolventă a Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și profesează ca medic endocrinolog în Cluj și în Oradea.

A coordonat caravane medicale prin care au fost oferite servicii medicale gratuite în satele din județul Bihor, a pornit de la zero un mic cabinet medical care s-a transformat în câțiva ani într-o clinică de specialitate cu zeci de angajați, implicați în tratarea pacienților din județ. Din februarie 2021, a fost numită secretar de stat, din acest rol a coordonat activitățile de gestionare a investițiilor în sistemul medical românesc din fonduri externe și elaborarea componentei de sănătate din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ca ministru al Sănătății, între lunile aprilie-septembrie 2021, Ioana Mihăilă a transparentizat toate contractele de achiziții de la Ministerul Sănătății și a organizat zeci de concursuri pe bune pentru ocuparea funcțiilor de manageri în spitale, a aprobat lista medicamentelor esențiale și a extins vaccinarea gratuită anti-HPV pentru adolescentele între 11 și 18 ani.

CV-ul Ioanei Mihăilă, aici.

 

Iulia Popovici – ministrul Culturii

Iulia Popovici este critic și curator de artele spectacolului, expert în programe culturale românești și europene, autoare de cărți despre sectorul cultural independent și artele performative din Europa de Est. În 2016 a fost consilier al ministrului Culturii, Corina Șuteu. Este unul dintre fondatorii ATIC (Asociația Trans-sectorială a Independenților din Cultură), organizație de advocacy și asistență pentru lucrătorii culturali independenți. În ultimii 15 ani, a fost redactor al revistei „Observator cultural”. Scrie despre politici publice culturale în presa românească și europeană.

În perioada februarie-septembrie 2021, a fost secretar de stat în Ministerul Culturii, din partea USR, poziție din care a propus un nou cadru legislativ pentru organizarea Capitalei Europene Culturale Timișoara 2023 și a coordonat componenta de cultură din PNRR, axată pe reforma sistemului de finanțare în cultură și adoptarea statutului lucrătorului cultural. Este specializată în legislație și politici publice privind susținerea accesului la servicii culturale și relevanța economică a culturii.

CV-ul Iuliei Popovici, aici.

 

Oana Țoiu – ministrul Muncii și Protecției Sociale

Oana Silvia Țoiu, deputat de București, a fost secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale în Guvernul Tehnocrat, unde a coordonat politici publice pentru copii și familie, intervenții de urgență pentru românii din Diaspora și reforme de debirocratizare a sprijinului oferit de stat, este Președinta Comisiei de Muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților și unul dintre coordonatorii programului de guvernare USR PLUS.

Cariera sa se bazează pe implicare civică, înainte de a începe cariera politică a fost desemnată internațional de World Economic Forum ca unul dintre tinerii cu cariere de impact și de către Comisia Europeană pentru inovarea în muncă. A inițiat și coordonat programe de sprijinire a tinerilor pentru antreprenoriat social și implicare civică  și a fost implicată în grupuri de lucru și proiecte de training  sau consultanță în parteneriat cu peste zece țări.

Ca deputat, a coinițiat proiectul „Zi liberă pentru vaccinare”, care a devenit lege, cei care se vaccinează primesc o zi liberă plătită pentru fiecare doză efectuată, iar elevii și studenții primesc scutire de la cursuri. De aceste drepturi beneficiază și unul dintre părinți sau reprezentantul legal al copilului pentru a-l însoți la vaccin.

A introdus în Parlament accesul la sprijinul financiar pe perioada școlilor închise și pentru doctorii din familii monoparentale cu copii sub 12 ani, acum în vigoare și a obținut unanimitate în Comisia de  Muncă și Protecțe Socială prelungirea perioadei în care părinții au acces la stimulentul de reinserție mărit, de la primele șase luni ale copilului la primul an.

CV-ul Oanei Țoiu, aici.

 

Tudor Pop – ministrul Tineretului și Sportului

Tudor Pop este deputat de București la al doilea mandat și în prezent președinte al Comisiei pentru Tineret și Sport. În actualul mandat a depus un proiect pentru deschiderea terenurilor sportive din curțile școlilor pentru copii și a accelerat procesul de adoptare a noii Legi a Tineretului, aceasta urmând a fi votată de Parlament în această sesiune, după o întârziere de aproape 3 ani.

Din 2016 este membru în Comisia pentru Sănătate și Familie, calitate în care a inițiat mai multe proiecte, printre care „Stop Nosocomiale!”, proiect pentru prevenirea și reducerea infecțiilor intraspitalicești devenit între timp lege. Un alt proiect al său devenit lege este cel privind transparentizarea deconturilor CNAS. Adoptarea acestui proiect reprezintă o victorie importantă în lupta cu corupția din sistemul de sănătate din România. O altă lege importantă este cea a caravanelor medicale care cresc accesul la servicii medicale de specialitate pentru populația vulnerabilă și izolată. O nouă inițiațivă depusă anul acesta, Legea Asistenței Medicale Mobile, vine să consolideze acest demers de a aduce medicii mai aproape de pacienții cu acces precar sau inexistent la servicii medicale.

Înainte de fi deputat, Tudor a făcut parte din Guvernul condus de Dacian Cioloș, ca șef de cabinet al Ministrului Fondurilor Europene, iar principalele proiecte în care a fost implicat au fost: Pachetul Anti-Sărăcie, Pachetul pentru Dezvoltarea Clasei de Mijloc la Sate și programul „Fiecare copil la grădiniță”.

CV-ul lui Tudor Pop, aici.

 

Monica Berescu – ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Monica Berescu este deputat USR de Iași la primul mandat, vicepreședinte al comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor și membru în comisia pentru muncă şi protecţie socială.

A absolvit Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității „Al.I.Cuza” din Iași, specializarea Administrație Publică, și are un master în Managementul și Dezvoltarea Resurselor Umane. Este licențiată și în Drept. A lucrat încă din timpul facultății, în primele corporații din Iași, pe zona de legal și collection, și apoi în IT.

Peste 11 ani din cariera sa profesională i-a petrecut în firme cu specializare în domeniul digital, ultimii ca manager de operațiuni și project manager, conducând echipe de peste 90 de persoane și gestionând peste 18 clienți din SUA și Europa pe zona de outsourcing IT.

CV-ul Monicăi Berescu, aici.

 

Corina Atanasiu – ministrul Educației

Corina Atanasiu este expertă în accesarea de fonduri europene și are la activ numeroase proiecte de dezvoltare locală, combaterea sărăciei și din sfera educației.

În perioada ianuarie – septembrie 2021 a fost secretar de stat în ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și s-a ocupat de componenta de educație din PNRR.

A absolvit Colegiul Al. I. Cuza, este licențiată în Științele Educației, are două studii masterale, Administrație Publică și Studii de Muncă și formare în Educație în criză, precum și numeroase certificări. Foarte implicată în comunitate, este de 20 de ani voluntar activ al Crucii Roșii Vrancea, calitate din care a atras finanțări de aproape 1 milion de Euro pentru dezvoltarea locală, care au dus la îmbunătățirea calității vieții copiilor și familiilor lor din județ.

De 7 ani este implicată civic în dezvoltarea asociațiilor de părinți din România. A spijinit crearea Federației Părinților și Aparținătorilor Legali, alături de care a militat pentru implicarea părinților în efortul de modernizare a școlilor.

CV-ul Corinei Atanasiu, aici.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei

Publicat

De

Ignat, tăierea porcului

Străvechiul ritual de sacrificare a porcilor, numit Ignatul, este un obicei întâlnit și astăzi, cel puțin în zona rurală.

La sate, în aceste zile se făceau ultimele pregătiri în vederea întâmpinării Crăciunului. Curțile erau curățate, casele văruite, iar fiecare membru al familiei avea pregătite haine noi, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei

La origine, acest obicei, care avea loc strict în zorii zilei de 20 decembrie, avea o funcție pur ritualică, ceremonială, căreia, în timp, i s-a pierdut semnificația, arată etnologul Maria Bocșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”.

În vechime, sacrificarea porcilor era urmată de pârjolirea lor pe un rug imens, aprins din paie de grâu și de secară. Sângele porcului sacrificat nu era aruncat. Și acum, ca în vechime, se prepară un produs numit „sângerete” sau cartaboș, care se servește, în ziua de Crăciun, alături de alte bucate, se arată în volumul publicat de CJCPCT Cluj .

Tatăl era cel care tăia porcul

Tăierea porcului la Ignat era o sărbătoare a familiei, tatăl era cel care sacrifica porcul, iar ceilalți membri ai familiei străjuiau focul. Se îndătina ca, după tăierea porcului, să se facă o masă de pomană, ca ofrandă adusă celor plecați.

Deoarece această zi cade întotdeauna în post, „gustarea de dulce” era îngăduită doar după noaptea Crăciunului și doar rar, în satul tradițional, oamenii mâncau de dulce la Ignat, arată specialiștii clujeni.

Slănina și cârnații erau puși la fum

„Nu mâncam atâta carne ca amu’”, își amintește Ana Popa din Podeni, județul Cluj.

„După ce tăiem porcu’, slănina și cârnații îi punem la fum. Slănina o lăsam în covată, cu sare, cam o săptămână, și apoi o afumam. Era țânută în pod cam o lună. Din când în când să deschidea ușâța hornului ca să iasă fumu’ în pod, că era mai bună așa, decât la afumătoare. Apoi spălam slănina și o agățam în cămară”, își mai amintește Ana Popa.

Foto: CJCPCT Cluj

 

Citește mai departe

Aberații de România

VIDEO. FOTO. Știu clujenii să colinde. Atmosferă magică la concertul Georgianei Lobonț de la BTarena. Sală arhiplină

Publicat

Georgiana Lobonț

Și în acest an, Georgiana Lobonț a transformat Clujul în “capitala colindelor” românești.

BTarena a găzduit, sâmbătă ,unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sezonului – concertul „Știu românii să colinde”.

Știu clujenii să colinde. Atmosferă magică la concertul Georgianei Lobonț de la BTarena. Sală arhiplină

Georgiana Lobonț a oferit un spectacol în care tradițiile, emoția și energia sărbătorilor au prins viață într-o atmosferă unică, alături de artiști care mai de care mai iubiți, acompaniați de orchestra Lăutarii din Chișinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros.

Printre invitații din acest an s-a numărat Cristian Pomohaci, Deți Iuga, Ancuța și Selena Anghel, Elena Gheorghe și mulți alții.

Sala a fost arhiplină, la concert fiind prezenți peste 11.000 de spectatori.

Andreea Ungur

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Emil Boc: Vom avea un Centru Memorial al Revoluției Române în Piața Unirii. Va fi amplasat și un totem digital

Publicat

De

Emil Boc

Cluj-Napoca va avea un Centru Memorial al Revoluției Române, a anunțat primarul Emil Boc, chiar în ziua comemorării eorilor martiri.

Acesta va fi amplasat în zona centrală a orașului, în “fierbinte” al Revoluției de la Cluj-Napoca.

Emil Boc: Vom avea un Centru Memorial al Revoluției Române în Piața Unirii. Va fi amplasat și un totem digital

“Vom avea și un totem digital, adică un loc unde orice clujean, orice turist să poate vedea imagini de la Revoluția din Cluj-Napoca, să vadă unde și-au dat sângele eroii Revoluției de la Cluj, exact în locul unde s-a întâmplat revoluția din Piața Unirii”, a declarat sâmbătă primarul Emil Boc, care a participat la momentele de comemorare ale eroilor Revoluției de la Cluj din decembrie 1989.

De asemenea, tot în zona centrală a orașului, va fi deschis un Centru Memorial al Revoluției Române.

“Acolo vor fi readuse imagini, va fi un loc de întâlnire, de conferințe în așa fel încât să arătăm tuturor că așa ceva nu trebuie să se mai întâmple niciodată, dar și să păstrăm vie memoria eroilor Revoluției”, a mai spus Emil Boc.

Boc a precizat că Primăria are în plan să facă acest centru chiar anul viitor.

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Accident pe Spaiul Independenței din Cluj-Napoca, între o mașină și un tramvai

Publicat

De

Tramvai implicat într-un accident pe Splaiul Independenței

Un accident de circulație a avut loc sâmbătă seara pe Splaiul Independenței, la intersecția cu strada George Coșbuc.

Din fericire, nu sunt victime.

Accident pe Spaiul Independenței din Cluj-Napoca, între o mașină și un tramvai

Din primele informații, șoferul autoturismului nu ar fi acordat prioritate.

Atât mașina, cât și tramvaiul au fost avariate.

Revenim cu amănunte

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax