Doi români, un bio-economist romăno-american, Adrian Toader (Foto stg) și un medic specialist psihiatru, dr. Cozmin Mihai (foto dr), și-au unit forțele și au realizat un studiu despre prevenirea declinului psihic în această perioadă a pandemiei de coronavirus.

Ei au avertizat asupra problemelor mentale care pot să apară în acest context arătând că reducerea perioadei de urgență ar reduce șansa decompensărilor psihice.

De asemenea, în studiul celor doi se propune și o soluție privind ”distanțarea economică” care să ducă la o ieșire din viitoarea criză care se preconizează.

Bolile mentale cresc pe fondul pandemiei

Cu toții parcurgem o perioadă grea datorită pandemiei generată de noul coronavirus (SARS-CoV-2) ce zilnic îmbolnăvește mii de oameni cu COVID-19 și aduce moartea zecilor, sutelor de mii de oameni la nivel global. Restricția de a ieși în afara locuinței, imposibilitatea de a te întâlni cu cei dragi, grija continuă pentru familie, toate acestea au devenit probleme apăsătoare pentru noi toți și conduc populația către o stare de anxietate generalizată.

Tensiunea psihică trenantă, teama pentru sănătatea proprie și a celor dragi, atmosfera predominant încărcată de știri negative care curg încontinuu în toată presa (mass-media), ne alimentează în mod permanent stările depresive și anxioase, putând conduce astfel înspre o decompensare acută ce necesită consult de specialitate și tratament psihiatric. Apar din ce în ce mai multe cazuri noi, zeci de apeluri disperate, pacienții decompensați psihic se înmulțesc și asta nu numai în România, situația fiind una generalizată.

Bolile mintale în contextul pandemiei și a stării de urgență

Noi oamenii suntem atât de mult obișnuiți cu ritmul alert al vieții cotidiene moderne încât, acum fiind nevoiți să stăm acasă, mulți dintre noi nu știm ce să facem cu timpul liber ce îl avem la dispoziție. Astfel, o proporție semnificativă dintre cei afectați decompensează psihic, manifestând stări depresive; pe fondul lipsei activităților fizice sau creative, cât și datorită implicării personale în informațiile oferite de fluxul continuu de știri negative.

O vacanță forțată este percepută ca pe o “pedeapsă”. Oricât de benefică ar părea, prea multă apropiere între membrii familiei poate crea stări de plictiseală și chiar motive de conflict.

O creștere a incidențelor de violență verbală sau fizică în cadrul familiei este de așteptat iar experiența ne confirmă acest fapt. Astfel de conflicte pot degenera până la crime domestice care se pot extinde din cadrul familiei înspre comunitate.

Starea financiară precară,factor agravant a instalării bolilor mentale

În paralel cu situația descrisă mai sus, sistarea în mare măsură a activităților economice, închiderea pe o perioadă nedeterminată a lanțurilor de producție, dirijarea personalului de a-și efectua activitățile de la domiciliu (tele-muncă), restricționarea activităților medicale și concentrarea în special înspre producțiile alimentare și medicale, conduc în mod inevitabil spre o prăbușire financiară și economică.

Aceste măsuri drastice afectează în mod continuu sănătatea psihică a populației. Majoritatea oamenilor sunt îngrijorați de cum se vor descurca în cazul unui colaps financiar, atât de evident și aparent inevitabil în timpul pandemiei, care nu este exclus să dureze mai mult timp decât ne așteptăm, apoi continuând și după această stare de urgență pandemică. Rezerva limitată sau chiar inexistentă de lichidități a fiecărei familii, imposibilitatea achitării chiriilor, a ratelor, a creditelor ipotecare, a contractelor de leasing și datoriilor curente, face ca tensiunea psihică să se accelereze treptat până la o posibilă decompensare în masă a populației chiar cu manifestări agresive, manifestate atât în mod individual precum și cu potențial de extindere în masă. Acest aspect nu este indicat să fie trecut cu vederea mai cu seamă că este de dorit să menținem distanțarea socială cât mai mult timp.

Tradiția sărbătoririi Sfintelor Sărbători Pascale în familie, iată că de această dată urmează să fie alterată. Trăirile spirituale, sufletești ale acestei Sfinte Sărbători vor primi un caracter neașteptat, ceea ce va adânci tristețea oamenilor.

În cursul acestei perioade, riscul unei decompensări psihice drastice este foarte ridicat și tocmai de aceea sunt necesare să fie luate măsuri de prevenție a ceea ce poate fi mai rău când discutăm de siguranța individului și a societății la nivel național.

Stările depresive, agresivitatea fizică și verbală sunt în creștere

Să avem în vedere faptul că încă de la începutul pandemiei și impunerii stării de urgență, avem deja cazuri de acte de violență și amenințări din partea pacienților, adresate în mod frapant cadrelor medicale. Până acum, au fost publicate în presă primele cazuri de violență extremă la adresa cadrelor medicale, în special acte ce le-au pus viața în pericol.

Chiar și personalul din linia întâi ce se luptă cu virusul și bolile cauzate, au fost luați pe neașteptate. Cu toate acestea ei dau dovadă de un nemărginit devotament profesional. Cadrele medicale și personalul responsabil pentru ordinea publică sunt implicați într-o continuă activitate pentru binele nostru comun, dar până și aceștia din urmă menționați au limitele lor. Unii dintre ei cedează, unii decid să iasă la pensie sau chiar își depun demisiile.

Reducerea perioadei de urgență ar reduce șansa decompensărilor psihice

Un viitor sumbru se conturează pe fondul stresului financiar și al declinului economic ce se preconizează, care are potențialul de a prăbuși totodată psihicul populației, viitorul astfel întunecat împiedicându-ne pentru o perioadă să readucem lumina bunăstării de altădată. Se știe că astfel de prăbușiri socio-economice au un ecou puternic în viitorul multor generații a unei națiuni.

Cu atât mai grav este situația României care din 1989 nu a reușit să țină pasul cu alte țări dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Am rămas codașii Uniunii Europene la mai toate capitolele financiare, economice și sociale. Având în vedere toate acestea, ar fi indicate o serie de măsuri preventive spre a asigura continuitatea națiunii noastre, imaginii și a securității naționale a României.

Nu vrem să dăm dovadă de cinism, nici să producem panică, ci din contră. Facem un apel astfel către autorități spre a aplica unele norme simple, de bun simț financiar și economic, specifice unei situații de genul acesta precum “starea de urgență” creată de pandemie. De aceea, aplicăm “distanțarea socială”, pentru a preveni transmiterea virusului și efectele acestuia.

Se impune așadar ca strategie financiară și economică extinderea distanțării mai adânc în diferite industrii specifice ce nu sunt acum de necesitate imediată. Ne referim la necesitatea impunerii unei „distanțări economice” prin întreruperea la unison a tuturor activităților economice ce nu sunt esențiale pentru întreținerea vieții. Astfel se vor reduce deplasările la locurile de muncă, multe dintre acestea constând în activități ce nu se impun acum. Ne referim nu numai la activități din domeniul turismului și al restaurantelor, barurilor, cluburilor, ș.a.m.d., dar și a activităților din domeniul construcțiilor, imobilelor, drumuri și poduri, mașinilor grele și altele.

Cei care au nevoie să fie prezenți la locurile de muncă în sectoarele economice ce nu pot fi temporar sistate, ar fi bine să fie cazați acolo în autoizolare la locul de muncă de către angajator.

Prin neîncetarea activităților economice ce pot suferi așteptare, șantiere și industrie grea, expunem populația la cros-contaminare prelungind starea de urgență și pandemia. În aceste condiții nu vom putea preveni un colaps financiar și economic de lungă durată.

Siguranța financiară ar reduce decompensările psihice

Astfel, “distanțarea economică”, o măsură strategică în situație de stare de urgență, numită “PEFAC” (Partial and Provisional Economic and Financial Activity Cessation), în traducere “Sistarea Parțială și Provizorie a Activităților Economice și Financiare”, este o măsură proiect-cadru ce necesită adaptare la condițiile și necesitățile fiecărei țări în parte.

Această măsură, în aparență nu este benefică multor interese financiar economice dar dacă este examinată cu mare atenție și deschidere, renunțând pentru moment la persoana întâi sau a celor care oferă susținere financiară sau prin influență, apelând la valorile umane dobândite de la înaintașii noștri, gândind cu discernământ, prin aplicarea acesteia; absolut cu toții am avea numai de câștigat.

De câștigat nu numai acum dar mai cu seamă în situația viitoarelor pandemii de care omenirea aparent nu este ocolită, ne spune istoria epidemiilor din ultimele sute, mii de ani. PEFAC, cu cât mai repede intră în efect cu atât mai bine și eficientă se va dovedi ca măsură.

Guvernul să intervină

Având în vedere faptul că politicienii și Guvernul gestionează situația stării de urgență impusă de pandemie, a controlului asupra prevenirii răspândirii virusului, a sănătății populației, a stării financiare și viitorul economiei, a bunăstării națiunii și a securității naționale, Guvernul României precum și factorii de decizie din mediul privat sunt invitați să ofere mare atenție acestui apel de aplicare a distanțării economice aici arătate ca drept cadru.

O astfel de măsură se impune acum și nu e târziu, asigurând astfel nu numai o reducere suplimentară a răspândirii virusului dar mai cu seamă reducerea factorilor de stres asupra populației. Populația va primi o siguranță, o certitudine precum o lumină atât de dorită a zilei de mâine; o siguranță financiară văzând că se iau aparent măsuri draconice pentru stabilitatea economică a sectoarelor industriale temporar suspendate. Văzând și înțelegând că acestea vor reveni exact unde au încetat aproape ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Pe scurt, ca procedură de aplicare a acestei „distanțări economice”, un prim pas constă în identificarea importanței activităților economice a industriilor și categorisirea în două clase:

• Ce întrețin și protejează viața (medical, agro-alimentar, energetic, utilități, ș.a.)
• Ce nu sunt implicate în întreținerea vieții, ci doar în dezvoltare pe termen lung.

După această identificare și separare, va fi mult mai ușor redactarea unui proiect de lege sau ordonanță militară pentru reglementarea în mod clar a strategiei de sistare temporară la unison a unor activități economice și amânare a obligativităților financiare a acestora astfel:

1. Se amplifică distanțarea socială, mai mulți oamenii stând astfel acasă.
2. B) Firmele nu sunt închise, nu intră în insolvență, salariații nu sunt trimiși în șomaj, fie acesta tehnic. Salariații nu primesc salariu dar nici nu trebuie să cheltuiască în această perioadă decât pe hrană și nevoile de bază, acestea fiind acoperite financiar direct de către Guvern din fondurile de urgență pe perioada pandemiei.
3. C) Contractele de muncă nu sunt reziliate, asigurând astfel siguranța zilei de mâine. Asupra celor reziliate se poate reveni fiind puse din nou în efect chiar dacă activitatea persoanelor sau societăților respective este temporar sistată.
4. D) Orice contract este înghețat. Orice tranzacție financiară a acestor sectoare economice și a colaboratorilor lor, este sistată, fără încasări, fără plăți, fără penalizări sau dobânzi adăugate. Timpul îngheață.
5. E) Chirii, datorii bancare, taxe-impozite sunt sistate prin lege în stare de urgență. În starea de urgență până și proprietăți pot fi temporar confiscate. Acestea nu trebuie să treacă de fapt în proprietatea Statului dar se poate să li se ceară proprietarilor să nu mai încaseze nimic și nici să plătească pentru o perioadă. Timpul îngheață.
6. F) Sprijinul spre a trece de pandemie va fi oferit astfel nu numai de către Guvern dar și de către cetățeni stând acasă cuminți, sau oferindu-se la munci de voluntariat acolo unde sunt chemați. Sprijin umanitar iată, va fi oferit și din partea firmelor, proprietarilor de imobile, a băncilor și altor entități financiare. Nu facem profit în stare de urgență ci doar supraviețuim. Timpul îngheață.
7. G) Se va reveni la reinstaurarea contractelor de muncă reziliate și anularea cererilor de șomaj, a intrărilor în insolvență chiar dacă activitatea firmelor și a persoanelor implicate este temporar sistată.
8. H) Ajutoarele de Stat vor fi acordate direct populației pentru asistență medicală, strict necesară, hrană și utilități.
9. J) Sistemul medical, agricultorii, procesatorii și distribuitorii de alimente, produsele de strictă necesitate pentru oameni și asigurarea ordinii publice sunt finanțate din fondurile de Stat și controlate de Guvern.
10. K) O dată ce pandemia trece, activitățile economice sistate vor reveni în forță de unde le-am lăsat dar cu un set de lecții învățate. Salariații vor reveni la locurile lor de muncă. Ciclurile financiare vor continua ca și cum timpul a stat în loc. Acum ne putem gândi la profit cu bun simț. Guvernul va trece la reîntregirea fondului de urgență pentru viitoarele situații de urgență.

Societatea este precum un macro-organism care acum suferă, este bolnavă, iar noi avem datoria să o resuscităm. Câteodată, în anumite situații ce se impun din punct de vedere medical, pentru a facilita recuperarea, bolnavii sunt supuși la terapie intensivă unde sunt introduși în comă indusă, spre reducerea metabolismului bolnavului lăsând astfel numai funcțiile de bază în funcțiune, astfel acest organism uman având ocazia să se recupereze.

Se poate crea o paralelă medical-financiară, astfel o distanțare economică sub PEFAC fiind aplicată la unison, fără intrări dar și fără ieșiri bănești pentru toată lumea în aceeași perioadă poate fi interpretată ca o comă indusă pentru a reduce metabolismul socio-economic și financiar și a permite prin această măsură de “terapie intensivă” macro-organismului, respectiv societății, să se vindece.

“Distanțarea economică” asigură recuperarea rapidă a societății și contribuie la menținerea securității naționale.

Asigurarea locurilor de muncă pentru cei rămași fără activitate sau pentru cei întorși în țară oferă o mare siguranță populației dar și României ca națiune. Se constată că este o mare nevoie de forță de muncă în domeniul construcțiilor, în domeniul medical cât și în agricultură unde fermierii se plâng adesea de lipsa resurselor umane. Guvernul poate crea programe de susținere accentuată a sănătății, a agriculturii și menținerea forței de muncă în România.

Acum este timpul în care putem dovedi că națiunea noastră poate birui în unitate și frăție și că putem fi uniți. Guvernul poate să acorde ajutor direct populației și acelora dintre noi care sunt angajați să vindece, să apere, să protejeze și să ne întrețină viața și condiția umană decentă.

Cadrele medicale, cele militare, din centrele de cercetare, angajații din domeniul alimentar și agricol, aceștia sunt de menținut în prima linie. Cei ce ne asigură utilitățile, apa, hrana, energia, căile de informare, comunicații, transportul esențial și ordinea publică sunt și ei foarte importanți în această perioadă. Efortul din partea tuturor asigură bunăstarea societății, a condiției umane, a decenței și a respectului față de specia umană, consolidează identitatea națională, menține securitatea națională și dezvoltă imaginea României în lume.

Printr-o implementare și o armonizare a tuturor celor descrise mai sus, vom izbuti în pandemia coronavirus, păstrându-ne integritatea psihică, condiția umană, cât și echilibrul financiar. O viziune financiară, completată de o abordare psihiatrică, oferă metode de prevenție asupra acestor schimbări radicale în economia națională și în structura noastră emoțională. Prin tot ceea ce întreprindem sau sistăm în această perioadă, ne decidem de fapt viitorul economic și psihic al populației.

Cine sunt cei doi autori ai studiului?

Dr. Cozmin Mihai este medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie ,,Socola,, și cadru didactic asociat al Universității de Medicină și Farmacie ,, Grigore T. Popa,, din Iași. Doctor în medicină, pe parcursul anilor a publicat o carte de specialitate cât și numeroase articole în reviste de specialitate. A oferit interviuri în mass-media pe teme medicale și s-a implicat cu ardoare în activitatea clinică și în cea de cercetare.

Academician dr. ing. Adrian Toader (numit și Williams) este un cercetator științific american de origine română, specialist în bioeconomie, membru al Academiei Internaționale de Științe, autor al mai multor articole și prezentări științifice. Cetățean american de origine română născut la Medgidia, inventator de la vârsta de 14 ani, mai târziu a inițiat un proiect pentru NASA ce vizează producția hranei, alimentația și nutriția pe termen lung cosmonauților aflați în spațiu. Numele dânsului este asociat cu mai multe apariții în presa scrisă și emisiuni TV, talk show și știri.

.