Connect with us
Advertisement
Advertisement

ADMINISTRAȚIE

Starea de alertă a fost prelungită. Decizia Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Noile măsuri. Documentul integral

Publicat


Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a propus, în şedinţa de joi, prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul României cu încă 30 de zile, începând din 14 decembrie.

Anexa 1 la Hotărârea CNSU, care va fi supusă aprobării în şedinţa de Guvern de vineri, se referă la măsuri de prevenire şi control al infecţiilor propuse a se aplica pe durata stării de alertă.

Prezentăm integral documentul:

‘Anexa nr. 1 la HCNSU nr. 58

MĂSURI DE PREVENIRE ŞI CONTROL AL INFECŢIILOR PROPUSE A SE APLICA PE DURATA STĂRII DE ALERTĂ

1. Se menţine coordonarea operaţională a serviciilor de ambulanţă

şi a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă de către inspectoratele judeţene/Bucureşti-Ilfov pentru situaţii de urgenţă, precum şi a poliţiei locale de către Direcţia generală de poliţie a Municipiului Bucureşti/inspectoratele judeţene de poliţie.

2. Se menţine obligativitatea asigurării continuităţii activităţii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile şi stabilirii programului de lucru al angajaţilor cu avizul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

3. Se menţine obligaţia furnizorilor de servicii sociale de tip rezidenţial

de a-şi organiza programul în funcţie de contextul epidemiologic existent la nivel local şi cu respectarea normelor în vigoare privind legislaţia în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată şi desfăşurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autorităţile competente.

4. Se menţine obligaţia desfăşurării în regim permanent a activităţii tuturor centrelor operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară, precum şi a Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei şi a centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.

5. Se consideră necesară menţinerea obligativităţii purtării măştii de protecţie în spaţiile publice, la locul de muncă, în spaţiile comerciale, precum şi în mijloacele de transport în comun, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

6. Se menţine posibilitatea izolării şi carantinării

în condiţiile art. 7, 8 şi 11 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

7. Se propune menţinerea testării săptămânale,

prin grija direcţiilor de sănătate publică, a personalului de îngrijire şi asistenţă, a personalului de specialitate şi auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile.

8. Se consideră necesară menţinerea interdicţiilor privind organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spaţii deschise, precum şi a întrunirilor de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise, cu excepţia celor organizate şi desfăşurate potrivit punctelor 09-25.

9. Se propune menţinerea interdicţiei desfăşurării de reuniuni

cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private.

10. Activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor şi bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României pot fi desfăşurate numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi ministrului sănătăţii.

11. Competiţiile sportive se pot desfăşura pe teritoriul României fără spectatori,

numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii.

12. În condiţiile pct. 10, se permite desfăşurarea de către sportivii profesionişti, legitimaţi şi/sau de performanţă a activităţilor de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activităţile de pregătire fizică în spaţii închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanţare între participanţi, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană.

13. Activităţile instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, şcolilor populare, de artă şi de meserii, precum şi evenimentele culturale în aer liber se desfăşoară numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii.

14. În condiţiile pct. 13 organizarea şi desfăşurarea activităţii cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte este permisă, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din judeţe/localităţi este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mare de 1,5 şi mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori şi este interzisă la depăşirea incidenţei de 3/1.000 de locuitori.

15. În condiţiile pct. 13 organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise la nivelul judeţelor/localităţilor unde incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, numai dacă ocupanţii unui autovehicul sunt membrii aceleiaşi familii sau reprezintă grupuri de până la 3 persoane, iar organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 300 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanţă de minimum 2 metri unul faţă de celălalt, precum şi cu purtarea măştii de protecţie. Activităţile sunt interzise la nivelul judeţelor/localităţilor unde incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori.

16. Activitatea cultelor religioase,

inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, se desfăşoară în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

17. În condiţiile pct. 16, pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reşedinţa în localitatea unde se desfăşoară respectiva activitate, fiind interzisă participarea persoanelor care nu au domiciliul sau reşedinţa în localităţile în care se desfăşoară aceste activităţi.

18. Se propune menţinerea interdicţiei activităţilor recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

19. Este permisă desfăşurarea activităţilor de prevenire şi combatere a pestei porcine africane prin vânători colective la care pot participa cel mult 20 de persoane.

20. Se propune menţinerea interdicţiei organizării de evenimente private

(nunţi, botezuri, mese festive etc.) în spaţii închise cum ar fi, fără a se limita la acestea, saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente.

21. Se propune menţinerea interdicţiei organizării de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive etc.) în spaţii deschise cum ar fi, fără a se limita la acestea, saloane, cămine culturale, restaurante, terase, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente.

22. Se propune menţinerea organizării de cursuri de instruire şi workshop-uri pentru adulţi, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, cu participarea unui număr de maximum 25 de persoane în interior şi de maximum 50 de persoane în exterior şi cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

23. Se propune menţinerea organizării activităţilor specifice instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii şi siguranţei publice, în aer liber, doar sub supravegherea unui medic epidemiolog.

24. Se propune menţinerea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice din domeniul diplomatic, inclusiv la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, în aer liber, astfel încât să fie asigurată o suprafaţă de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă şi respectarea regulilor de protecţie sanitară.

25. Organizarea de mitinguri şi demonstraţii

cu un număr de participanţi de maximum 100 de persoane şi cu respectarea următoarelor măsuri:

a) purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toţi participanţii;

b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spaţiul în care se desfăşoară mitingul;

c) menţinerea distanţei fizice de minimum 1 metru între participanţi şi asigurarea unei suprafeţe de minimum 4 mp/persoană acolo unde este posibil;

d) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie eventuale materialele pe perioada desfăşurării mitingului sau a demonstraţiei;

e) aplicarea regulilor de igienă colectivă şi individuală pentru prevenirea contaminării şi limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2;

26. Se propune menţinerea interdicţiei de circulaţie în interiorul localităţilor pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.

27. Se propune menţinerea interdicţiei de circulaţie în toate localităţile,

pentru toate persoanele, în afara locuinţei/gospodăriei în intervalul orar 2300-0500, cu următoarele excepţii motivate de:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;

b) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente;

c) deplasări în afara localităţilor ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane şi care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;

d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie.

28. La verificarea motivului deplasării în interes profesional, prevăzut la pct. 27 lit. a), persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu sau adeverinţa eliberată de angajator ori o declaraţie pe propria răspundere.

29. La verificarea motivului deplasării în interes personal, prevăzut la pct. 27 lit. b)-d), persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

30. Declaraţia pe propria răspundere,

prevăzută la pct. 28 şi 29, trebuie să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, adresa locuinţei/gospodăriei/locului activităţii profesionale, motivul deplasării, data completării şi semnătura.

31. Se propune menţinerea interdicţiei intrării pe teritoriul României,

prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, cu următoarele excepţii:

a) membri de familie ai cetăţenilor români;

b) membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România;

c) persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit legislaţiei Uniunii Europene;

d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, transportatorii şi alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare;

e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi al organizaţiilor internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora care îi însoţesc în misiuni permanente pe teritoriul României, personalul militar sau personalul care poate asigura ajutor umanitar;

f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;

g) pasageri care călătoresc din motive imperative;

h) persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare, persoane care fac obiectul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid, precum şi persoane returnate în baza acordurilor de readmisie;

i) străinii şi apatrizii care călătoresc în scop de studii;

j) străinii şi apatrizii, lucrători înalt calificaţi, dacă angajarea acestora este necesară din punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau desfăşurată în străinătate;

k) străinii şi apatrizii, lucrători transfrontalieri, lucrători sezonieri, personal navigant maritim şi fluvial;

l) membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii;

m) membrii echipelor de filmare a producţiilor cinematografice sau audiovizual, personalul tehnic şi artistic care participă la evenimentele culturale care se derulează pe teritoriul României, în baza unor relaţii contractuale dovedite sau a unor documente justificative.

32. În absenţa unor reglementări contrare la nivel naţional, măsura stabilită la pct. 31 nu se mai aplică cetăţenilor străini şi apatrizilor originari din sau rezidenţi în state terţe dinspre care, la nivel european, este stabilită ridicarea restricţiilor temporare asupra călătoriilor neesenţiale către Uniunea Europeană.

33. Se poate institui carantina zonală

în condiţiile art. 7 şi 12 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

34. Se propune menţinerea competenţei de adoptare a măsurii suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre şi dinspre ţări care nu fac obiectul excepţiei de la carantinare/izolare stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi aprobate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

35. Sunt exceptate de la prevederile pct. 34 următoarele categorii de zboruri:

a) efectuate cu aeronave de stat;

b) de transport marfă şi/sau corespondenţă;

c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă;

d) pentru căutare-salvare sau de intervenţie în situaţii de urgenţă, la solicitarea unei autorităţi publice din România;

e) având drept scop transportul echipelor de intervenţie tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliţi în România;

f) aterizări tehnice necomerciale;

g) de poziţionare a aeronavelor, fără încărcătură comercială tip ferry;

h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;

i) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetăţeni străini, din România către alte state, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie;

j) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România pentru repatrierea cetăţenilor români, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Afacerilor Externe;

k) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuţi în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi (‘Green Lanes’) în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătăţii şi a asigurării disponibilităţii mărfurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897, din 23.03.2020, din România către alte state şi din alte state către România, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie.

36. Se propune menţinerea interdicţiei efectuării transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale,

precum şi suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile şi/sau pelerinajele religioase către locurile unde se desfăşoară aceste activităţi.

37. Se propune menţinerea închiderii temporare, totale sau parţiale, a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:

40.1 la frontiera româno-ungară: Carei, judeţul Satu Mare.

40.2 la frontiera româno-bulgară:

a) Lipniţa, judeţul Constanţa;

b) Dobromir, judeţul Constanţa;

c) Bechet, judeţul Dolj (cu excepţia traficului de marfă).

40.3 la frontiera româno-ucraineană: Isaccea, judeţul Tulcea (cu excepţia traficului de marfă).

40.4 la frontiera României cu Republica Moldova: Rădăuţi-Prut, judeţul Botoşani;

40.5 la frontiera româno-sârbă:

a) Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin;

b) Vălcani, judeţul Timiş;

c) Stamora-Moraviţa, judeţul Timiş – feroviar (cu excepţia traficului de marfă);

d) Lunga, judeţul Timiş;

e) Foeni, judeţul Timiş.

38. Se propune menţinerea programului cu publicul

a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi doar în intervalul orar 0600-2300, în judeţele/localităţile unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 0600-2300, dacă incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mare de 1,5 şi mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori şi este interzisă la depăşirea incidenţei de 3/1.000 de locuitori.

39. Se propune menţinerea desfăşurării activităţii restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor,

pensiunilor sau altor unităţi de cazare, fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi doar în intervalul orar 0600-2300, în judeţele/localităţile unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului şi doar în intervalul orar 0600-2300 dacă incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mare de 1,5 şi mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori şi doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unităţi în judeţele/localităţile unde este depăşită incidenţa de 3/1.000 de locuitori în ultimele 14 zile.

40. Măsurile prevăzute la pct. 38 şi 39 se aplică şi operatorilor economici care desfăşoară activităţi în spaţiile publice care au un acoperiş, plafon sau tavan şi care sunt delimitate de cel puţin 2 pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.

41. În situaţia în care activitatea operatorilor economici prevăzuţi la pct. 38 şi 39 este restricţionată sau închisă, se permite prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.

42. Operatorii economici prevăzuţi la pct. 38 şi 39 vor respecta obligaţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii şi al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri.

43. Prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice sunt permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu excepţia celor prevăzute la pct. 40, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 m între mese şi participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, şi cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

44. Se propune menţinerea interdicţiei de desfăşurare a activităţii în baruri, cluburi şi discoteci.

45. Se propune ca operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi să desfăşoare activitatea în intervalul orar 05,00-21,00.

46. Prin excepţie de la prevederile pct. 45, în intervalul orar 21,00-05,00, operatorii economici pot activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.

47. Prin excepţie de la prevederile pct. 45, în intervalul orar 21,00-05,00, unităţile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum şi operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane care utilizează autovehicule cu capacitate mai mare de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto şi cei din domeniul transportului rutier de mărfuri care utilizează autovehicule cu masa maximă autorizată de peste 2,4 tone, îşi pot desfăşura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară.

48. În interiorul centrelor comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici nu se permite exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri, precum şi a activităţii barurilor, cluburilor şi discotecilor.

49. Se propune ca transportul aerian să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

50. Se propune ca transportul feroviar să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

51. Se propune ca transportul rutier să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

52. Se propune ca transportul naval să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

53. Se propune ca transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane să se desfăşoare în continuare, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

54. Se menţine suspendarea activităţii operatorilor economici desfăşurată în spaţii închise în următoarele domenii: activităţi în piscine, locuri de joacă şi săli de jocuri.

55. Activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului în judeţele/localităţile unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mare de 1,5 şi mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori şi este interzisă la depăşirea incidenţei de 3/1.000 de locuitori.

56. Se propune menţinerea obligaţiei pentru instituţiile şi autorităţile publice, operatorii economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

57. Se menţine obligaţia ca activitatea la nivelul cabinetelor stomatologice şi unităţilor sanitare non-COVID, să se desfăşoare numai în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

58. Se menţine obligaţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcţiuni de cazare, precum şi activităţi de lucru în birouri cu spaţii comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al ministrului sănătăţii, în baza căruia îşi pot desfăşura activitatea.

59. Operatorii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc au obligaţia să respecte orarul de lucru cu publicul şi restricţiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă. Măsurile se stabilesc pentru unităţile administrativ-teritoriale în care se constată o răspândire comunitară intensă a virusului şi/sau un număr în creştere al persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2.

60. Se menţine obligaţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a ştrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii.

61. Se menţine obligaţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

62. Se menţine obligaţia ca activitatea în creşe şi after-school-uri să se desfăşoare numai cu respectarea condiţiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii.

63. Se menţine permiterea în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ a activităţilor didactice şi alte activităţi specifice precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii.

64. Se propune ca la apariţia a 3 cazuri de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 într-un interval de 7 zile consecutive, în spaţiile destinate cazării elevilor sau studenţilor să fie instituită măsura închiderii clădirii pentru o perioadă de 14 zile. Pentru elevii/studenţii care nu au posibilitatea deplasării la domiciliu sau o altă locaţie se asigură, de către unitatea de învăţământ responsabilă, cazarea în condiţii de carantină, precum şi măsurile necesare pentru sprijinirea asigurării necesităţilor de bază.

65. Se propune menţinerea suspendării activităţii târgurilor, bâlciurilor şi a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice.

66. În vederea limitării răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2, organizarea şi desfăşurarea activităţii pieţelor agroalimentare, inclusiv a celor volante, se realizează în condiţiile stabilite prin ordin comun al Ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, al Ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

67. În vederea limitării răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2, organizarea şi desfăşurarea activităţii operatorilor de transport pe cablu care deservesc pârtiile de schi, se realizează în condiţiile stabilite prin ordin comun al Ministrului Sănătăţii şi al Ministrului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

68. Se propune menţinerea obligaţiei de organizare a programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru toţi angajatorii la care specificul activităţii permite această desfăşurare a muncii.

69. În vederea evitării aglomerării transportului public, în situaţia în care nu se poate desfăşura activitatea în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, se propune menţinerea obligaţiei de organizare a programului de lucru de către angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, astfel încât personalul să fie împărţit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin o oră.

70. Constatarea încadrării în limitele de incidenţă cumulată a cazurilor pe ultimele 14 zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre se realizează în maxim 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pe baza analizelor prezentate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar măsurile se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

71. Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, calculează zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competenţă, incidenţa cumulată a cazurilor pentru ultimele 14 zile şi prezintă comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.

72. Calculul zilnic prevăzut la pct. 70 se realizează prin raportare la cifra reprezentând suma persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în localitatea de referinţă, comunicată comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale judeţene, în prima zi lucrătoare a săptămânii, la ora 1600. Cifra comunicată de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date prin structurile teritoriale judeţene este utilizată ca referinţă pentru întreaga perioadă de timp până la furnizarea unui nou set de date actualizate.

73. La stabilirea incidenţei la 1.000 de locuitori în ultimele 14 zile nu se iau în considerare focarele din centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrele rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, inclusiv căminele, internatele şi din spitale’.

Hotărârea CNSU este semnată de preşedintele Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prim-ministrul interimar Nicolae Ciucă.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EDUCATIE

FOTO. Brățară pentru surzi, care convertește muzica în vibrații, invenție a studenților UTCN. E bună la UNTOLD

Publicat

brățară

O echipă de studenți a Universității Tehnice Cluj-Napoca (UTCN) a inventat o brățară pentru persoanele cu deficiențe de auz, care convertește muzica în vibrații, dispozitivul fiind prezentat, miercuri, în finala celei de-a șaptea ediții a competiției studențești ”Internet of Things Student Challenge”

Ioana Popa, studentă în anul IV la Facultatea de Automatică și Calculatoare, a declarat că brățara Rhythm Touch poate fi folosită la concerte, inclusiv la UNTOLD, festivaluri și alte activități culturale care implică muzica, permițând persoanelor cu deficiențe de auz să se implice în evenimente și să se bucure de ritm.

Ușor de folosit

brățară

”Brățara se pune pe încheietură, are un microfon care captează sunetele exterioare, apoi sunetul este procesat și trimis la niște motorașe care vibrează în ritmul muzicii.

Are un buton de pornire, brățara începe să capteze suntele și vibrează pe ritmul muzicii, iar purtătorul poate dansa, simțind muzica deși nu o aude.

Nu contează tipul de muzică, astfel că persoanele care o poartă nu ratează festivalul UNTOLD, de exemplu, dar nici concerte de operă sau de cameră”, a spus Ioana .

Acesta a precizat că echipa pe care o reprezintă speră să obțină bani pentru implementarea proiectului care promovează incluziunea.

”Am participat în luna decembrie 2023 la un concurs la care tema a fost construirea unei soluții care să ajute la incluziune socială.

Avem o cunoștință care este surdă și căreia îi place să se uite la videoclipuri muzicale. Imită gesturile dansatorilor și am vrut să îi oferim o experiență cât mai autentică a muzicii și de aici a plecat ideea noastră.

Va fi clientul nostru numărul unu”, a precizat studenta.

Rhythm Touch a fost gândită, în prima fază, pentru a fi închiriată de persoanele cu deficiențe de auz la festivaluri cu 12 euro/zi, prețul de vânzare fiind estimat la 120 de euro.

Alături de Ioana Popa, din echipă au mai făcut parte Mărioara Mihali, Cătălina Rizel și Iulia Bara.

10 proiecte la concurs

brățară

Vicepreședintele Senatului UTCN, Liviu Miclea, a declarat că studenții universității au capacitatea de a inova și au reușit să-și prezinte propriile idei în cadrul competiției ”Internet of Things Student Challenge”.

”Au fost prezentate 10 proiecte de către echipe, ceea ce arată și faptul că studenții învață să lucreze împreună.

Sperăm ca multe dintre acestea să ajungă până la faza de produs”, a spus Miclea.

De la idee la prototip

”Internet of Things Student Challenge” este singura competiție de proiecte în domeniul IoT din România fiind, de asemenea, un program care oferă studenților posibilitatea de a dezvolta soluții de demonstrare a conceptului și de produse de la idei la prototip, cu sprijinul personalului academic al Departamentului de Automatică, a celor mai buni mentori din domeniul ICT și industria de afaceri din România.

”Programul oferă 4 luni de mentorat, dezvoltare intensivă de prototipuri, explorarea ecosistemului de dezvoltare din România și întărirea legăturii dintre studenții Departamentului de Automatică și personalul academic cu sectorul industrial.

Internet of Things Student Challenge a demarat în 2016 sub egida celei de-a 20-a ediție a Conferinței Internaționale IEEE AQTR 2016 (International Conference on Automation, Quality and Testing, Robotics), care a avut loc la Cluj-Napoca, România, în zilele de 19-21 mai 2016”, a explicat lector univ Valentin Sita, organizatorul evenimentului.

Citește mai departe

EVENIMENT

Florin Piersic a început RECUPERAREA medicală. Face kinetoterapie

Publicat

De

Florin Piersica început recuperarea medicală

Florin Piersic a început ședințele de kinetoterapie şi recuperarea medicală, au anunțat medicii de la Spitalului de Ortopedie „Foişor”, unde este internat actorul.

Operația la genunchi, ultima la care a fost supus actorul clujean a decurs bine, iar starea actorului se ameliorează încet

Florin Piersic a început RECUPERAREA medicală. Face kinetoterapie

O nouă evaluare a fost făcută de medici miercuri, în 15 mai, iar aceasta a arătat că evoluția este lent favorabilă.

„Evaluarea domnului Florin Piersic, făcută în dimineaţa de 15 mai 2024, de către echipa medicală, arată o evoluţie lent favorabilă. Pacientul a început procedurile de kinetoterapie şi recuperarea medicală”, au transmis reprezentanţii Spitalului de Ortopedie „Foişor”

Actorul Florin Piersic este internat de mai multe zile la Spitalul Foişor, unde a fost operat de urgență pentru îndepărtarea protezei de genunchi, de unde a pornit infecția generalizată în irganism cu care s-a luptat Florin Piersic mai multe săptămâni.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Au început lucrările de alimentare cu apă potabilă în zona de munte a Clujului. Investiție de peste 23 de milioane de lei

Publicat

De

Apă potabilă în Munții Apuseni pe raza județului Cluj

Au demarat lucrările de alimentare cu apă potabilă în patru comune din Munții Apuseni, anunță Consiliul Județean Cluj.

Practic, lucrările constau în extinderea rețelei de apă din sursa orașului Huedin, către comunele Călățele, Mănăstireni, Râșca și Beliș.

Au început lucrările de alimentare cu apă potabilă în zona de munte a Clujului. Investiție de peste 23 de milioane de lei

Lucrările de alimentare cu apă a celor patru comune incluse în proiect vor fi realizate etapizat, pe o perioadă de 24 de luni.

„Este un moment important pentru clujenii care locuiesc în zona de munte a județului Cluj, dar și pentru operatorii economici și turiștii care aleg să petreacă aici un timp de calitate.

Alimentarea cu apă a acestei zone este un proiect la care țin foarte mult și pe care îl voi monitoriza îndeaproape, astfel încât să fie finalizat într-un timp cât mai scurt. Lucrările au început, concomitent, în mai multe locații aflate pe traseul proiectului, respectiv dinspre Huedin înspre Sâncraiu, în localitatea Călățele Pădure, dar și în satul Dealu Negru înspre Râșca”, a precizat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

„Apă în Apuseni” pentru cei aproape 9.500 de locuitori

Contractul de lucrări încheiat la finele anului trecut are o valoare totală de peste 23 de milioane de lei fără TVA, banii fiind asigurați din fondul IID (Întreținere, Înlocuire, Dezvoltare), alimentat din redevența și impozitul pe profit datorate forului administrativ județean de către Compania de Apă „Someș” și restituite de Consiliul Județean în vederea derulării de proiecte edilitare.

Investiția vizează construirea a:

  • aproximativ 52 de kilometri de conducte de alimentare cu apă
  • 7 stații de pompare
  • 5 rezervoare de înmagazinare a apei, alimentate cu panouri fotovoltaice

Apă în Apuseni este un proiect extrem de important, care va aduce un plus de bunăstare și confort celor aproximativ 9.500 de locuitori din arealul clujean al Munților Apuseni, au artătat reprezentanții CJ Cluj.

De asemenea, investiția va crea premisele unei dezvoltări accelerate a întregii regiuni, dar și a zonelor limitrofe.

Ca pas următor, Consiliul Județean Cluj împreună cu Compania de Apă “Someș” SA analizează implementarea unei soluții de canalizare inteligentă alternativă, pentru procesarea apelor uzate.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Accident pe strada Primăverii din Cluj-Napoca. O mașină a fost avariată

Publicat

De

Un accident cu o mașină s-a petrecut pe strada Primăverii din municipiul Cluj-Napoca, miercuri, în jurul orei prânzului. Au intervenit pompierii.

Un echipaj de pompieri a intervenit miercuri, la prânz, la un eveniment rutier petrecut pe strada Primăverii din Cluj-Napoca. O mașină ar fi acroșat un refugiu pentru tramvai. În urma impactului, mașina a fost avariată ușor.

Nu au existat persoane încarcerate. O femeie a fost consultată de echipajul de ambulanță prezent la fața locului, însă a refuzat transportul la spital.

„Pompierii din cadrul Detașamentului 2 Cluj-Napoca au intervenit în această după-amiază la un accident rutier petrecut pe strada Primăverii din Cluj-Napoca. Echipajele noastre au găsit la fața locului un singur autoturism avariat. Din fericire, nu au existat persoane încarcerate. O femeie a fost evaluată de echipajul SAJ, însă a refuzat transportul la spital”, au transmis reprezentanții ISU Cluj.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax