Singura SEMNĂTURĂ a lui HOREA în lemn. O BISERICĂ aflată în Cluj. 236 de ani de la TRAGEREA sa pe ROATĂ şi a lui Cloşca

Se împlinesc, pe 28 februarie, 236 de ani de la moartea lui Horea, Cloşca şi Crişan. Au fost conducătorii răscoalei țărănești de la 1784-1785. Horea şi Cloșca au fost traşi pe roată. În chinuri cumplite. Dar puţină lume ştie că printre lucrurile iscălite de mâna lui Horea, singurul în lemn, este o biserică din Cluj. Se află în Parcul Etnografic Naţional “Romulus Vuia”. Semnătura lui Horea se află pe o grindă a unei biserici. Pe care el a construit-o împreună cu echipa sa de meşteri.

Două cărţi despre Horea, Cloşca şi Crişan (1922 şi 1937, arhiva Cluj24)

Biserică ridicată în 1773

Biserica a fost construită în 1773. Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, istoricul Tudor Sălăgean, spune, pentru Cluj24, că aceasta este un obiectiv important pentru că este singurul care poartă semnătura lui Horea. Dar şi pentru că reprezintă faza de maturitate a construcţiilor de lemn din România.

Biserica lui Horea, aflată în Cluj

“Biserica este singura marcată de Horea. A fost adusă în muzeu în 1968, din localitatea sălăjeană Cizer. Tipologic este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale fazei de maturitate a construcţiilor de lemn din România. Este o biserică cu plan evoluat, care este foarte armonioasă ca şi construcţie. Pictura, de asemenea, e o interpretare în stil rural a erminiilor bizantine. Este o pictură de foarte bună calitate“, spune  Tudor Sălăgean.

Potrivit unei prezentări a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Biserica lui Horea este construită din stejar, iar clopotniţa sa înaltă – element de prestigiu comunitar, corpul naosului şi cel al altarului alcătuiesc împreună un întreg bine echilibrat, îngrijit executat, armonios proporţionat şi dinamic. De asemenea, pereţii bisericii sunt încinşi median cu funia tradiţională sculptată, care apare şi la portal, iar arcadele pridvorului sunt şi ele bogat decorate.

Semnătură de pe grindă: „lucrat Ursu H”

Istoricul Tudor Sălăgean spune că au existat alte două inscripţii cunoscute făcute de Horea. Dar că ele au dispărut misterios. Şi că acum a rămas doar cea de pe Biserica din Cizer, deţinută de Parcul Etnografic din Cluj.

„Lucrarea aceasta a fost contractată de Nicula Ion a Neamţului. Dar a fost executată de Horea, care s-a şi semnat pe o grindă de pe cupola uşor arcuită, cu litere chirilice: ‘lucrat Ursu H’. Istoricii au identificat un număr total de trei inscripţii, toate cu litere chirilice, care ar fi fost făcute de Horea. Una dintre acestea, realizată pe grinda principală a casei lui Horea din Albac, care reda numele autorului ei sub forma ‘Nicula Urs’, a fost depusă la sfârşitul secolului al XIX-lea în Muzeul Astrei din Sibiu, de unde a dispărut fără urmă în timpul primului război mondial. O altă inscripţie, de asemenea pierdută, ar fi fost realizată pe grinda unei case din Mătişeşti. Dintre inscripţiile atribuite lui Horea a căror autenticitate a fost confirmată de specialişti, cea aflată în biserica din Cizer este unică, fiind singura păstrată până astăzi”, subliniază Tudor Sălăgean.

Grinda pe care şi-a scris moartea numele

Istoricul clujean povesteşte şi o legendă creată în jurul Bisericii lui Horea şi a inscripţiei lăsate de acesta pe o grindă.

„Tradiţia locală din Cizer a păstrat amintirea prezenţei lui Horea în localitate şi a atenţiei deosebite pe care locuitorii din Cizer au dat-o inscripţiei lăsate de acesta. Potrivit amintirilor localnicilor, copiii erau ţinuţi departe de inscripţie, pentru a preveni deteriorarea acesteia. Unul dintre cei mai bătrâni oameni din Cizer, intervievat în anii 1960, îşi amintea că, în copilăria sa, bătrânii satului le spuneau copiilor să se ferească de locul cu inscripţia, pentru că ‘acolo sus şi-a scris moartea numele şi cine se apropie de el moare’. Legenda avea rolul de a-i îndepărta pe copii şi pe inoportuni de inscripţie, prevenind distrugerea ei”, explică istoricul clujean.

Moartea lui Horea şi Cloşca, gravură (arhiva Cluj24)

Tudor Sălăgean mai spune că Horea era foarte cunoscut pentru iscusinţa sa în meşteşugul cu lemn şi că în perioada construirii Bisericii din Cizer se stabilise în apropiere, pe un domeniu al familiei Banffy, la Ciucea, pe teritoriul de astăzi al judeţului Cluj.

„Horea, moţ sărac, cu familia lui (soţia Ilina, copiii Ioan şi Luca) s-a aşezat la Ciucea, la Iegărişte, probabil fugit de pe domeniul minier al Zlatnei, unde era iobag şi unde sarcinile fiscale deveniseră foarte grele. Horea, împreună cu alţi moţi aşezaţi în zonă, au devenit cunoscuţi în satele din jur pentru iscusinţa meşteşugului lor”, precizează istoricul.

Primit de împărat

Gravură cu Horea în audienţă la împărat (arhiva Cluj24)

Pe 1 aprilie 1784, Horea este primit în audienţă de împăratul Iosif al II-lea, căruia îi prezintă situația iobagilor din Transilvania. De fapt, Horea a fost primit de trei ori de către împărat, fapt posibil, se pare, datorită apartenenţei la masonerie a conducătorului răscoalei de la 1784.

Se pare că tot datorită acestui fapt, Horea a avut o moarte ceva mai uşoară, pe 28 februarie 1785, primind doar două (sau patru, după alte surse) lovituri de roată, faţă de 20, câte a primit Cloşca. Horea a fost ultimul executat în acest fel în Imperiul habsburgic.

Apartenenţa la masonerie

*“Ignatius Born a fondat cea mai importantă lojă masonică din Imperiul Habsburgic. La 23 februarie 1783 cind Horea se afla la Viena, cf documentelor, în loja Fraţia de Cruce s-a rostit o discurs de omagiere a reformelor Impăratului Iosif al doilea (marea susţinător al lojii) in lb română. De presupus că aparţinea lui Horea, bun orator. Mai există o discuţie privitoare la masonerie – cea despre o mare cantitate de aur din Apuseni pierdută în timpul răscoalei. S-a spus că aurul a dispărut şi a ajuns în Franţa la lojile masonice şi folosit pentru finanţarea pregătirilor revolutiei. În preajma acestui aur găsim un anume cavaler Joseph Balsamo, apropiat de Horea dar şi de Împărat. Să fi fost acest aur unul din subiectele discutate de Horea cu Iosif al doilea? Dar cu protectorul şi colegul de lojă Ignatius Born?

Iosif nu era un revoluţionar, asta e sigur, dar că ar fi vrut să submineze Franţa lui Ludovic e la fel de sigur. Cu acel aur să se fi finanţat lojile si cluburile de lectură care agitau spiritele la Paris? Să se fi plătit tipăriturile de propagandă, să se fi cumpărat arme? Un mare mason, Jean Pierre Brissot de Warville (1754-1793), intr-o scrisoare “frăţeasca” trimisă împăratului îi reproşează că l-a abandonat pe Horea, frate cu ei de masonerie. Ziarul Magyar Hirmondo din Bratislava a scris: ”Horea are peceţi cu simboluri masonice, iar ţăranii, urmându-l, declară că nu mai recunosc alt împărat decît pe el…” (Stelian Tănase)

*Vasile Ursu Nicula (1731, 28 februarie 1785). Era cunoscut şi ca Nicola sau Horea. A fost conducător al răscoalei ţărăneşti din 1784. Alături de Ion Oargă (Cloşca) şi Marcu Giurgiu (Crişan).

(MaAv)