Premieră naţională. Clujul tratează pacienţii prin cultură

Un proiect indit la Cluj, o premieră naţională. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca a lansat proiectul pilot „Prescripție culturală pentru sănătate și bunăstare”, prin care o serie de pacienţi din Ambulatoriul Integrat al Spitalului vor beneficia de un proiect special prin care se urmăreşte atât o îmbunătăţire a stării lor de sănătate, dar şi o posibilitate suplimentară de socializare şi culturalizare şi de reducere a gradului de sigurătate a celor care se confruntă cu această problemă.

Tratament complementar, care nu exclude tratamentul medical

„Este un program de tratament complementar a actului medical, nu exclude tratamentul farmacologic şi/sau chirurgical, menit să ajute. Avem un parteneriat cu Opera Naţională Română din Cluj-Napoca şi cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Opera Naţională ne pune la dispoziţie în fiecare lună câte zece bilete cu titlu gratuit pentru cinci reprezentaţii, la fel, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, pentru cinci expoziţii, tururi ghidate, pentru câte zece beneficiari.

Cea mai mare aşteptare a noastră de la acest proiect este ca acesta să poată fi extins la nivel naţional şi să avem finanţare pentru el de la bugetul de stat. Pentru pacienţii care vor fi incluşi în proiect ne aşteptăm la o îmbunătăţire a indicatorilor pe care noi îi monitorizăm la început”, a declarat medicul șef al Ambulatoriul Integrat, dr. Sebastian Armean, iniţiatorul proiectului.

Ministrul Culturii, încântat de proiect

Toţi cei prezenţi la prezentarea proiectului au fost încântaţi de acesta, în frunte cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Cluj, Ioan Mureșan, managerul general al Operei Naționale Române Cluj-Napoca, Florin Estefan și managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Felix Marcu.

„Felicit, în primul rând, conducerea instituției spitalicești pentru această inițiativă lăudabilă pe care o susținem cu toată convingerea. Este un proiect în premieră națională absolută, un demers inovator care propune o abordare holistică a sănătății. Mă bucur, totodată, să constat că, pe lângă atenția sporită pe care o acordă sănătății fizice a pacienților, echipa medicală este preocupată și de starea emoțională, de sufletul și sănătatea mintală a acestora. Sănătatea rămâne o prioritate a Consiliului Județean Cluj”, a transmis şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.

Ba şi ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, a salutat demersal clujenilor.

“Pornind de la idea că sănătatea nu depinde doar de tratamente medicamentoase , ci şi de factori sociali, emoţionali şi de apartenenţă la comunitate, prescripţia socială este o metodă de promovare a sănătăţii prin care profesioniştii din domeniul medical (…) nu recomandă doar medicamente, ci şi activităţi sau resurse sociale care pot îmbunătăţi starea de sănătate şi bunăstarea pacientului”, a transmis ministrul Culturii.

300 de pacienţi beneficiari de tratament cultural

Potrivit iniţiatorilor, proiectul pilot de va derula pe parcursul a şase luni, iar numărul de beneficiari va fi de aproximativ 300 de pacienţi.

Partenri în cadrul proiectului sunt Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean Cluj, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca, Ambulatoriul Integrat al Spitallui de Boli Infecţioase, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Terapie prin cultură (sau terapie culturală) se referă la folosirea experiențelor culturale ca mijloc de susținere a sănătății emoționale, psihice și chiar sociale. Nu este neapărat o terapie clinică în sens strict, ci mai degrabă o formă complementară de vindecare, reflecție și dezvoltare personală.

La ce e bună terapia prin cultură

Potrivit specialiştilor cultura devine un „instrument terapeutic” atunci când ne ajută să ne înțelegem emoțiile, ne oferă sens și identitate, creează conexiune cu alți oameni, reduce stresul și sentimentul de izolare.

De-a lungul timpului au fost dezvoltate mai multe metode de terapie prin cultură.

Câteva exemple: Biblioterapia – cititul (romane, poezie, eseuri) pentru claritate emoțională, empatie și autoreflecție; Terapia prin artă – desen, pictură, sculptură ca formă de exprimare a emoțiilor greu de verbalizat; Muzicoterapia – ascultarea sau crearea de muzică pentru reglare emoțională; Teatrul și filmul – identificarea cu personaje, catharsis, explorarea conflictelor interioare; Dans și tradiții culturale – reconectare cu corpul, identitatea și comunitatea; Muzee și patrimoniu – contactul cu istoria și frumusețea ca formă de liniștire și sens

Printre beneficiile terapiei prin cultură se numără reducerea anxietății și stresului, creșterea stimei de sine, procesarea traumelor (mai ales în contexte ghidate), stimularea creativității și a rezilienței, sentiment de apartenență și continuitate

Terapia prin cultură în lumea “bună”

România, prin iniţiativa de la Cluj, nu este singulară în astfel de demersuri de terapie prin cultură. Metoda există şi s-a dezvoltat deja în mai multe ţări, cu multe efecte benefice pentru pacienţi.

În Marea Britanie  există  „Arts on Prescription”, în cadrul căriea medicii pot „prescrie” participarea la activități culturale: ateliere de artă, coruri, teatru, vizite la muzee. Este un program recunoscut oficial în sistemul public de sănătate.

În Franţa există „Culture et Santé”, concretizat prin parteneriate între spitale și instituții culturale (muzee, opere, biblioteci). Pacienții participă la proiecte artistice ca parte a recuperării.

În Finlanda există biblioterapie. Bibliotecile publice colaborează cu psihologi; lectura ghidată este folosită pentru depresie ușoară, anxietate și izolare socială.

În Italiaexistă  muzee ca terapie. Programe pentru Alzheimer și Parkinson, unde pacienții vizitează muzee și discută operele pentru stimulare cognitivă și emoțională.

În SUA există Art Therapy & Museum Therapy. Muzee precum MoMA (New York) au programe dedicate pentru persoane cu demență și depresie. Arta este folosită ca instrument terapeutic ghidat.

În Canada există Social Prescribing. Medicii pot recomanda activități culturale (scriere creativă, muzică, dans tradițional) pentru sănătatea mintală.

În Japonia există terapie prin caligrafie și ceremonii tradiționale. Caligrafia, ceremonia ceaiului și artele contemplative sunt folosite pentru reducerea stresului și disciplină emoțională.

În Coreea de Sud există terapie prin muzică tradițională, folosită în tratarea traumelor și a stresului profesional intens.

Până şi în Cluj24 am prezentat, de ceva trimp, un asemenea demers, din Elveţia, aici.