Editorial Opinii
Petru Romoșan: Război în Ucraina sau o nouă Ialta?
Relaţiile politice şi diplomatice ale Rusiei cu SUA şi NATO au ajuns, dacă nu neapărat într-un punct mort, fără întoarcere, atunci cu siguranţă într-unul foarte complicat, foarte periculos. Anunţatele negocieri de la Geneva din 10 ianuarie 2022 n-au cum să ducă la un rezultat pozitiv, mulţumitor pentru toată lumea, într-atât sunt de maximaliste cererile ruşilor.
Va fi până la urmă război în Ucraina ? Vom asista la o adevărată invazie rusă cu prima staţie Kievul ? Sau Rusia va ataca de la distanţă, „chirurgical”, în locuri nevralgice, folosind arme de ultimul răcnet ? Din punctul de vedere al Rusiei, singura alternativă la un război pentru Ucraina nu poate fi decât o nouă Ialta. Ruşii au cerut restabilirea statu quo-ului din 1997 în Europa de Est. În 1997, România nu era membră NATO, fusese refuzată la Madrid tocmai pentru a nu enerva Ursul. În 1997, la Madrid au fost invitate să adere la NATO Ungaria, Republica cehă şi Polonia, care aveau să devină membre în 1999.
În cele două cereri din 17 decembrie 2021 către SUA şi NATO, Moscova pretinde retragerea tuturor instalaţiilor militare ale NATO din ţările Europei de Est plasate acolo după 1997. „Pentru mass-media de la Kiev, cererile ruseşti reprezintă pur şi simplu o nouă Ialta în care Ucraina ar putea să plătească oalele sparte” („Vu d’Ukraine. Jusqu’où iront les exigences de la Russie envers l’OTAN ?”, courrierinternational.com, 22.12.2021).
O ofensivă militară de amploare a Rusiei în Ucraina va duce inevitabil la dispariţia Ucrainei, cel puţin aşa cum o ştim astăzi. Poate însemna şi întoarcerea unor provincii româneşti la ţara-mamă (Bucovina de Nord, Transcarpatia sau Maramureşul istoric, Bugeacul şi Odesa ?), încorporate azi în Ucraina postsovietică, asamblată la origini de Lenin, Stalin şi Hruşciov. Un asemenea conflict poate declanşa şi revenirea Basarabiei la România, şi deci în UE, inclusiv Transnistria. Pentru că SUA şi NATO vor fi obligate să se implice decisiv.
Şi chiar dacă o invazie în Ucraina va duce la o victorie militară uşoară pentru Rusia, Rusia va suferi o „înfrângere” politică, diplomatică şi economică de proporţii şi pe termen lung. Sancţiunile economice ale SUA şi UE, artileria mediatică occidentală ar scoate Rusia din concertul naţiunilor şi ar trimite-o lângă Iran şi Coreea de Nord. Un război în Ucraina nu are deci cum să fie prima opţiune pentru Rusia.
Dar nici în cazul unei noi Ialte pretenţiile ruse nu vor putea fi onorate decât, eventual, printr-o mare târguială globală. Pentru că, fără contrapartide consistente, SUA şi-ar pierde faţa în interior (urmează alegerile de mid-term, foarte delicate pentru democraţii lui Joe Biden) şi în relaţiile cu partenerii săi. Ar trebui să-şi renege propria politică, cea de extindere spre est, a NATO în principal, din ultimii 25 de ani.
Negocierile de la Geneva care încep la 10 ianuarie apar mai degrabă ca o tragere de timp care să permită căutarea unor soluţii convenabile. Marja de manevră a lui Vladimir Putin şi a politicului de la Moscova arată aproape de epuizare. Ministrul de Război, generalul de armată Serghei Şoigu, şi şeful statului-major general al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, generalul Valeri Gherasimov, viceministru al Apărării, pot fi văzuţi tot mai des în fotografiile oficiale alături de Vladimir Putin. Ceea ce înseamnă că armata rusă este din ce în ce mai grăbită să intre în prima linie a deciziilor. De altfel, Vladimir Putin a spus-o limpede : „Suntem în pragul casei noastre, nu mai avem unde să ne
retragem” (la reuniunea anuală a Consiliului Ministerului Apărării, la Moscova).
Rusia este pregătită atât economic, cât şi militar pentru o confruntare majoră cu SUA. În ultima sa convorbire cu Joe Biden, din 30 decembrie 2021, Vladimir Putin a avertizat că noi sancţiuni împotriva Rusiei înseamnă ruperea relaţiilor bilaterale. Producţia industrială a Rusiei ar atinge acum 30 % din PIB, iar majoritatea uzinelor sunt noi, recent utilate. Lipseşte însă grav mâna de lucru calificată, pe care ruşii încearcă să o suplinească în imediat prin naturalizarea accelerată a bieloruşilor şi a ucrainenilor. În schimb, Ucraina s-a dezindustrializat catastrofal în ultimii ani. Iar armata rusă, cu deja faimoasele ei arme hipersonice şi cu echipamentele de apărare ultraperformante, depăşeşte de departe înzestrarea de altădată a Uniunii Sovietice (vezi şi Xavier Moreau, analist militar francez instalat la Moscova – „Bulletin no. 59 – Économie russe, vers un
nouveau Yalta ?”, stratpol.com, 22.12.2021).
La rândul ei, SUA, spre deosebire de Europa de Vest, lovită de criza energiei şi de inflaţie, se găseşte într-o foarte puternică revenire economică. Procesul de reindustrializare şi retragerea treptată din China sunt în curs. O probabilă cădere a Burselor nu e azi anticipată înainte de septembrie 2022.
Românii, în general, nu-şi doresc un conflict în Ucraina vecină. Cei mai interesaţi de o posibilă confruntare Rusia-NATO sunt ucrainenii, polonezii şi balticii. Deşi războiul nu e de dorit niciodată şi în nici o circumstaţă, paradoxal, România ar avea mai mult de câştigat dintr-o aventură militară rusă în Ucraina decât dintr-o prea bună înţelegere dintre SUA şi Rusia. Există riscul ca România să fie încă o dată sacrificată, aşa cum s-a întâmplat după 1945. Din păcate, cei care ar trebui să gândească, să cântărească toate aceste ipoteze la Bucureşti par depăşiţi de situaţie. La fel ca noii lor prieteni de la Kiev (Nicolae Ciucă a semnat un tratat de asistenţă tehnico-militară cu omologul său
ucrainean pe când era ministru al Apărării). Singura preocupare vizibilă, publică a politicienilor şi „experţilor” români, în frunte cu prim-ministrul Ciucă şi cu mult prea mediocrul nostru preşedinte, Klaus Iohannis, este împărţirea banilor din PNRR. Exaltă în declaraţii, cu ochii cât cepele, venirea altor miliarde de euro în ianuarie 2022. Şi cam atât.
SUA au anunţat că-şi vor informa partenerii şi că-i vor face părtaşi la decizii. Marea Britanie se află întotdeauna aliniată pe poziţiile americane, în ultimii ani aleargă într-o competiţie strânsă cu România pentru rolul de cel mai disciplinat partener. Franţa a intrat deja în campanie elctorală, mandatul lui Emmanuel Macron se încheie lamentabil din punctul de vedere al majorităţii francezilor, iar preşedinţia franceză a UE nu-i poate fi lui Macron de mare folos. După sondajele scurse în presă ale Ministerului de Interne, Macron e depăşit categoric de Valérie Pécresse, candidata de centru-dreapta. Germania, cu o majoritate fragilă, încropită din trei partide, are un nou cancelar, Olaf Scholz (SPD), care nu impresionează încă – asociat cu liberalii de dreapta din FDP, patronatele germane, şi cu neomarxiştii ecologişti conduşi de ministrul de Externe Annalena
Baerbock, proamericană înfocată, cu studii la Londra (master la London School of Economics). Rusia, în schimb, e total susţinută de China preşedintelui Xi Jinping. Atât Rusia, cât şi China s-au declarat de-a lungul anului 2021 mai mult decât aliate. Iar China rămâne principalul concurent real al SUA.
În 2022, România riscă încă o dată să se întâlnească faţă în faţă cu propriul destin. N-am avut niciodată o clasă conducătoare mai slab pregătită pentru un asemenea eveniment crucial. Dar să nu disperăm ! Să ne aducem aminte că uneori, după secole de suferinţă, am avut noroc cu carul, cum a fost în 1918-1920.
Petru Romoşan
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Bărbat de 35 de ani din Florești, REȚINUT după ce a produs un accident în Cluj. Avea și permisul ANULAT
Un bărbat de 35 de ani din Florești, a fost reținut de polițiști după ce a produs un accident în Cluj. Acesta avea și permisul anulat.
„În cursul zilei de astăzi, 11 decembrie a.c., polițiștii Biroului Rutier din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca au reținut pentru 24 de ore un bărbat de 35 de ani, din comuna Florești, după ce acesta ar fi fost implicat într-un eveniment rutier soldat cu pagube materiale, produs la data de 6 decembrie a.c., în jurul orei 21.00, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 din municipiu.
Bărbat de 35 de ani din Florești, REȚINUT după ce a produs un accident în Cluj. Avea și permisul ANULAT
În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că bărbatul ar fi condus autoturismul, deși avea permisul de conducere anulat ca urmare a unor fapte penale anterioare comise la regimul rutier.
Mai mult, bărbatul se afla sub măsura controlului judiciar, fiind cercetat pentru două infracțiuni similare săvârșite în luna octombrie 2024.
Cu toate acestea, la data de 6 decembrie, bărbatul ar fi condus un autoturism în municipiul Cluj-Napoca, unde nu ar fi adaptat viteza la condițiile de drum și ar fi derapat, părăsind partea carosabilă.
Totodată, bărbatul nu a rămas la locul accidentului, fiind identificat de polițiști în urma verificărilor.
Pe numele său a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
Cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor producerii faptei”, a comunicat IPJ Cluj.
EVENIMENT
Arhimandritul Iustin Miron de la Mănăstirea Oașa din Alba este noul STAREȚ al Mănăstirii Nicula
Arhimandritul Iustin Miron de la Mănăstirea Oașa, județul Alba, este noul stareț al Mănăstirii Nicula, acesta urmând să fie instalat în funcție în 29 decembrie. Părintele Miron va ocupa funcția în urma decesului fostului stareț, Nicolae Moldovan.
Arhimandritul Iustin Miron de la Mănăstirea Oașa din Alba este noul STAREȚ al Mănăstirii Nicula
„Părintele Iustin Miron a fost numit stareț al Mănăstirii Nicula din Cluj dar va fi instalat doar pe 29 decembrie”, a declarat pentru Cluj24 Cornel Coprean, purtător de cuvânt al Mitropoliei Clujului.
Slujba de instalare a noului stareț de la Nicula va fi oficiată de un sobor de preoți în frunte cu mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuț, un apropiat al părintelui Iustin de pe vremea când era episcop și arhiepiscop de Alba-Iulia.
EDUCATIE
Încep înscrierile pentru COMPETENȚE la examenul de BAC 2025. Când are loc susținerea probelor
O săptămână vor avea la dispoziție candidații să se înscrie pentru susținerea probelor de competențe la BAC. Atenție, potrivit Inspectoratului Școlar Cluj, acest anunț este valabil și pentru absolvenții din promoțiile anterioare.
Probele se vor susține începând cu finalul lunii ianuarie a anului viitor.
Încep înscrierile pentru COMPETENȚE la examenul de BAC 2025. Când are loc susținerea probelor
Potrivit IȘJ Cluj, în perioada 16 – 20 decembrie 2024, se înscriu pentru competențe toți candidații, inclusiv cei din promoții anterioare. Susținerea probelor de competențe pentru toți candidații înscriși va fi în perioada 27 ianuarie 2025 – 7 februarie 2025.
”În cazul în care candidații din serii anterioare au de susținut doar probe scrise, în perioada 16 – 20 decembrie 2024 depun doar solicitarea de recunoaștere a probelor de competențe”, au transmis reprezentanții IȘJ Cluj.
Calendarul examenului de bacalaureat
Calendarul examenului național de bacalaureat, sesiunea iunie 2025 este următorul:
- 16 – 20 decembrie 2024 – Înscrierea candidaților pentru susținerea probelor A, B, C, D din cadrul examenului național de bacalaureat
- 27- 29 ianuarie 2025 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
- 29 – 31 ianuarie 2025 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
- 3 – 5 februarie 2025 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
- 5 – 7 februarie 2025 – Evaluarea competențelor digitale – proba D
- 30 mai – 4 iunie 2025 – Susținerea probelor A, B, C, D din cadrul examenului național de bacalaureat pentru elevii beneficiari ai unor burse de studiu în străinătate, care nu pot participa la probele în perioada 27 ianuarie – 7 februarie 2025
- 2 – 6 iunie 2025 – Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
- 6 iunie 2025 – Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
- 10 iunie 2025 – Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
- 11 iunie 2025 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
- 13 iunie 2025 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
- 16 iunie 2025 – Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
- 20 iunie 2025 – Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00—18.00)
- 23 – 24 iunie 2025 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 30 iunie 2025 – Afișarea rezultatelor finale.
Foto: Arhivă
EDUCATIE
Daniel David, despre candidatura la alegerile prezidențiale 2024: În acest moment NU este vorba despre mine
Marți, numele rectorului UBB Cluj, prof. Daniel David, a apărut printre mai mulți eventuali candidați la președinția României, propuși de președintele UDMR, Kelemen Hunor. Miercuri, Daniel David a ținut să-și exprime poziția vis-a-vis de această nominalizare.
„Am văzut că în spațiul public circulă și numele meu, din zone mai formale sau mai informale, ca unul dintre potențialii candidați proeuropeni la alegerile prezidențiale din 2024. Probabil că numele meu a apărut ca urmare a angajamentelor mele publice constante pentru România euroatlantică, accentuate în perioada alegerilor din 2024, care să fie a tuturor, nu doar a unora! Dar aceste angajamente pentru România euroatlantică nu au fost pentru o potențială candidatură de acest fel, ci reprezintă ceea ce am ca valoare cardinală și care rămâne astfel pentru mine indiferent de această situație punctuală.
Daniel David, despre candidatura la alegerile prezidențiale 2024: În acest moment NU este vorba despre mine
La solicitarea mass-mediei și a multor oameni fac următoarele comentarii (sincer, am încercat în această fază să am o atitudine de „no comment”, dar, din respect pentru întrebările insistente și probabil justificate în această situație, fac totuși câteva comentarii succinte):
În acest moment nu este vorba despre mine (și îndrăznesc să spun că nici despre alți potențiali candidați), ci despre ce doresc oamenii și cum văd situația și partidele politice (într-o democrație funcțională, totuși, acestea trebuie să fie vehiculele normalității politice).
Cred că partidele proeuropene, în colaborare strânsă cu societatea civilă și cu atenție la nevoile și mesajul oamenilor, trebuie să facă o listă preliminară de aproximativ 5 potențiali candidați, veniți din mediul politic, socio-economic și cultural-academic (și alte medii relevante, dacă mi-au scăpat în enumerare).
Acești candidați trebuie analizați rațional politic (ca partidele implicate să tragă în aceeași direcție) și riguros sociologic (pentru a vedea ce doresc oamenii), inclusiv partidele să analizeze variantele un candidat vs. doi candidați proeuropeni (pe direcția stânga-dreapta).
Apoi, când va fi momentul, fără orgolii, cei care vedem o Românie euroatlantică, ne angajăm în susținerea candidatului care este cel mai bine poziționat.
În paralel, este fundamentală organizarea funcțională a Parlamentului și propunerea unui Guvern cu oameni competenți și cu atenție la cetățeni, care să dea speranțe oamenilor și care să organizeze cât mai repede și în siguranța legalității și a statului de drept alegerile prezidențiale”, a transmis Daniel David.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Bărbat de 35 de ani din Florești, REȚINUT după ce a produs un accident în Cluj. Avea și permisul ANULAT
Arhimandritul Iustin Miron de la Mănăstirea Oașa din Alba este noul STAREȚ al Mănăstirii Nicula
Încep înscrierile pentru COMPETENȚE la examenul de BAC 2025. Când are loc susținerea probelor
Daniel David, despre candidatura la alegerile prezidențiale 2024: În acest moment NU este vorba despre mine
VIDEO FOTO. Târg de Crăciun la Școala Specială ”Samus” Cluj, cu ciocolată Dubai și decorațiuni confecționate de elevi
Tot lotul de ciocolată ”Calendar de Crăciun”, RETRAS din magazinele Lidl Cluj. Are gust ”nespecific”
FOTO. Hotel Univers T din Cluj-Napoca are 4 stele. Și-a schimbat și numele
VIDEO. Amendă MAXIMĂ pentru toaletarea abuzivă a 9 arbori la Cluj-Napoca. Emil Boc: E o bătaie de joc
