LIVE VIDEO. Podcast Contraste Cluj24. Analiza săptămânii cu jurnalistul Florin Danciu și analistul Ion Novăcescu

Podcastul Contraste de pe Cluj24 analizează, marți, de la ora 13, în direct, decizia Curții Constituționale legate de pensiile magistraților, explozia blocului de la Calea Rahovei din Bucuresti, cât și despre Summitul de la Budapesta unde va participa Donald Trump alături de Vladimir Putin. Aceștia vor discuta local și despre câștigul boicotului studenților de la Facultatea de Matematică și Informatică împotriva noii relocări la CREIC. 

Invitatul permanent al jurnalistului Florin Danciu este analistul Ion Novăcescu.

Podcastul poate fi urmărit pe site-ul Cluj24.ro, pe pagina de Facebook Cluj24 și pe YouTube Cluj24.

Decizia CCR, „aberația” sistemului de privilegii

Curtea Constituțională a admis, luni, 20 octombrie, sesizarea de neconstituționalitate privind reforma pensiilor magistraților. Legea a fost respinsă în ansamblu, pe motive extrinseci, din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ultima formă a proiectului, care fusese modificată substanțial.

Actul normativ, iniţiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la 65 de ani și plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu.

Decizia CCR a stârnit critici dure în spațiul public, Florin Danciu afirmând în cadrul emisiunii: „Nici acum clasa politică nu reușește să reglementeze această aberație pe care tot ei au adus-o în societate. Aberație care se referă la câștigurile magistraților cât sunt în funcție, pensii și vârsta pensionării.

A fost respinsă cu 5 la 4 la CCR pe motive mai degrabă extrinseci, din cauza faptului că nu avea avizul CSM. Se poate readapta acest proiect de ordonanță de urgență, a fost atacat de Înalta Curte, dacă va fi atacat va fi judecat din nou.

Dar ce să înțelegem noi de aici? Că magistrații sunt intangibili? Că ei sunt de vină că ei câștigă 20-30-40.000 de lei pe lună? Că ei sunt de vină că au pensii mai mari decât salariile pe care le-au avut în activitate?”

Ion Novăcescu: „CCR s-a jucat cu politicienii ca pisica cu șoarecele”

Analistul Ion Novăcescu a mers mai departe și a comparat relația Curții Constituționale cu Guvernul cu un joc între pisică și șoarece.

„Grele întrebări și mai ales, teribila remarcă cu aberația. Ați definit aberația ca fiind privilegiile pe care le primesc magistrații. Prin votul și prin deciziile politice ale politicienilor.

Am ajuns la esență: de ce anume le-au dat politicienii asemenea privilegii magistraților. Și cum a respins este foarte important. Cum a respins, că legea e neconstituțională.

A treia putere a statului democratic și-a bătut joc de politicieni la modul serios. Pentru că au amânat de două ori, puteau să spună de prima dată că nu au aviz, dar au amânat de două ori.

Pentru că CCR a fost în postura pisicii, iar guvernarea și majoritatea coaliției au fost în postura șoarecelui. Iar pisica are un comportament: când are un șoarece, nu-l execută de prima dată, se joacă cu el, îl lasă să fugă, îi dă speranțe și la urmă îl execută.

Întocmai a făcut și CCR cu politicienii. Și a mai făcut ceva CCR: le-a dat peste nas politicienilor și guvernanților, așa cum cu dosarul cu șină l-a luat CCR și ia dat guvernul Bolojan și cu partea aia de metal, le-au dat peste nas. Exact așa cum au primit românii peste nas din partea instituțiilor din cauza dosarul cu șină”, explică analistul.

Novăcescu a explicat că privilegiile magistraților au fost create chiar de clasa politică, pentru a asigura un control indirect asupra justiției.

„De ce le-au oferit asemenea privilegii politicienii magistraților? Pentru că de la Revoluția Franceză s-a inventat sistemul diabolic de distrugere a unui regim și a unor puteri ale statului prin intermediul justiției. Și au preluat din Revoluția Franceză în timpurile noastre sistemul de reprimare și eliminare, prin intermediul justiției, a tuturor oponenților”, spun Novăcescu.

„România, un regim hibrid”: efectele asupra democrației

În continuare, Ion Novăcescu a subliniat dezechilibrul creat între puteri: „Au primit magistrații asemenea privilegii ca să asigure controlul și să rezolve interesele politicienilor. Ce nu au ținut cont politicienii e că, mărind puterea justiției, dezechilibrezi echilibrul puterilor în statul democratic.

Adică nu s-au gândit, în noiembrie, când folosindu-se de CCR ca factor suprem, 9 judecători au hotărât, au fost mai presus decât votul a milioane de electori. Ceea ce nu este deloc tolerabil pentru democrație. Dovadă că am fost retrogradați la regim hibrid. România, în acest moment, este în regim hibrid”.

Ion Novăcescu a completat: „Suntem considerați, clasificați pe plan internațional, România, după anularea alegerilor prezidențiale, ca regim hibrid. Există un for respectabil, autorizat: The Economist. O să vă spună, da, există această catalogare a României, din păcate.

Și a ajuns coaliția pro-europeană acum să se confrunte cu această umilire groaznică: să îți amâni de două ori pronunțarea într-o chestiune majoră. Miza este enormă, pentru că este un jalon PNRR egal cu 250 de milioane de euro. Miza este enormă”.

„De ce n-a așteptat Ilie Bolojan?” – între presiune și orgoliu politic

Potrivit analistului, premierul Ilie Bolojan ar fi fost avertizat de consilieri că legea nu are avizul CSM, însă a preferat să își asume proiectul rapid în Parlament.

„Conform unor site-uri de presă, Bolojan era incriminat pentru că este responsabil pentru dosarul cu șină prost făcut, pentru că nu avea avizul CSM, pentru că nu a mai avut răbdare, a așteptat doar 8 zile, nu 30, pentru avizul CSM.

Și, în dezvăluirea acelui site, se spunea că Ministerul Muncii și ministrul Justiției și-au făcut datoria, adică au cerut CSM să-și dea avizul. Un alt site de presă cunoscut a ieșit cu alte documente, prin care se releva superficialitatea ministrului PSD-ist al Muncii, care, în iulie, a trimis către CSM un punct de vedere, nu un aviz.

Un alt document din care reieșea că, după două zile, consilierul Andrei Lupu și-a dat seama și i-a spus premierului că s-a cerut doar punct de vedere și trebuie aviz. Premierul l-a convocat pe ministrul Muncii și, în aceeași zi, Ministerul Muncii a trimis către CSM să le trimită avizul. Premierul Bolojan a așteptat doar 8 zile.

Și au scos legea în 1 septembrie, și-au asumat-o în Parlament și a venit prima amânare. Și atunci întrebarea esențială: de ce nu a așteptat Ilie Bolojan?”, explică analistul.

O bătălie mediatică și politică

Florin Danciu a sugerat că Bolojan ar fi vrut să demonstreze forță politică: „Cred că a vrut să forțeze. Eu l-aș vrea pe Ilie Bolojan mai jupân, mai autoritar, și mă întreb dacă este în stare de acest autoritarism. Pentru că suntem în luna octombrie, tot stăm cu aceste pachete. Ori le faci și le impui coaliției, ori te lași și pleci acasă. Cred că a vrut să arate că a avut o tentativă de a arăta cine ar putea fi jupânul. Că el a spus că, dacă nu trece la CCR, își dă demisia, că nu mai are legitimitate

De asta mi l-aș dori pe Ilie Bolojan mai autoritar. Aceste prelungiri, tărăgănări… Suntem la un pachet și un sfert din cele 3 pachete pe care le tot anunță coaliția”.

Ion Novăcescu a remarcat însă și jocul intern din coaliție: „A început o bătălie mediatică și politică, în fruntea ei fiind Sorin Grindeanu. Grindeanu este în fruntea celor care îi strigă lui Bolojan să nu-și dea demisia.

S-a constituit un cor de rugători, plângători, să nu-și dea Bolojan demisia. Mai degrabă ar trebui să ne îngrijorăm de știrile care vor veni: deficitul bugetar din primele 9 luni ale lui 2025 e mai mare decât în 2024”.

România, în derivă economică

În aceeași notă critică, Novăcescu a prezentat cifre alarmante despre starea economiei.

„Deficitul bugetar la sfârșitul lui septembrie este de 103 miliarde de lei. Cu 103 miliarde de lei mai mult se cheltuie în România decât se încasează. Această sumă vine din împrumuturi.

Pentru aceste 103 miliarde de lei și pentru toate împrumuturile pe care le-am luat anul acesta, România a plătit 51 de miliarde de lei dobânzi doar.

Anul viitor, dobânzile vor fi 3% din PIB. La sfârșitul lunii septembrie 2025, deficitul balanței de plăți externe a României era de 19 miliarde de euro, importăm mai mult cu 19 miliarde de euro decât exportăm”, spune analistul.

Florin Danciu a adăugat: „Asta a fost o teorie, aceea numită „creștere prin mărire de salarii, creștere prin consum”. Asta ar fi foarte bună dacă erai în Italia, Franța, unde poți să consumi producția făcută în țara ta. Orice deficit bugetar înseamnă că într-o parte cineva se sărăcește și într-o parte cineva se îmbogățește. Este simplu”.

„Pisica și șoarecele” – simbolul raportului de forțe

Referindu-se din nou la relația dintre CCR și politicieni, Danciu a sintetizat imaginea metaforică a jocului de putere: „Spuneați de acel joc al pisicii cu șoarecele. Pisica ce demonstrează? Puterea pe care o are asupra acelui șoricel. Practic, demonstrează CCR puterea pe care o are. S-a jucat cu politicienii români”.

Novăcescu a completat că tensiunile vor duce la alianțe politice neobișnuite.

„În următoarea perioadă, în urma acestui eșec major, acestor umilințe, și Ilie Bolojan nu uită și nu iartă, extremele se vor întâlni. USR și AUR se vor întâlni în Parlament într-o perioadă următoare și vor iniția. Constituția spune că modificarea Constituției se poate face cu un număr de parlamentari, pe care cele două partide îl au

Ca să echilibreze rolul puterilor, pentru că avem acum puterea parlamentară, puterea executivă și puterea judecătorească. Puterea judecătorească e deasupra, e factorul hotărâtor, este puterea dominantă.

Politicienii și-au dat seama ce au creat. Pe de o parte, exprimă premierul: „E intolerabil, nu se întâmplă nicăieri în lumea asta să se pensioneze la 48 de ani, să aibă pensia mai mare decât salariul”.

Nu vor mai îngădui asta. Vor veni cu o modificare, cu o lege prin care să aducă echilibru și poate să și reducă puterea.

Va fi un interes major ca să se diminueze puterea judecătorească, pentru că interesele le impun asta.

Altfel, vor fi în continuare blocați și CCR se va juca cu politicienii cum se joacă pisica cu șoarecele”, explică analistul.

Summitul Trump–Putin de la Budapesta: „Ungaria joacă șah, România privește”

Discuția s-a mutat apoi pe plan internațional, după anunțul întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin la Budapesta.

Ion Novăcescu a spus că Ungaria a pregătit din timp momentul, arătând „viziune și strategie”.

„Ungaria a pregătit de mult acest moment. Asta înseamnă să joci șah, să ai strategie, să ai viziune.

Deci, practic, Ungaria și-a asigurat culoar. În Bulgaria, care era ostilă Rusiei, iată că avem înțelepciune politică, avem viziune. Și-au dat seama că noi suntem cu Bruxelles-ul, dar șeriful e Trump, și mai e un personaj care oricând ne poate face probleme, care e Putin.

Și atunci, de ce să nu ieșim noi bine, să contribuim la pace, permițând avionului să treacă? Dar Ungaria a gândit și a creat acest culoar al avionului lui Putin. Noi suntem în afara jocurilor. Traseul prin România este supus riscurilor atacării avionului”, explică Novăcescu.

Florin Danciu a întrebat ironic: „Cine să-l atace? Ucraina? Asta ar însemna ca Ucraina să atace în România”.

La care analistul a explicat: „Până pe Marea Neagră, să intre pe teritoriul României – dispun de mijloace. Până să ajungă la apele teritoriale, la frontiera română. Și atunci s-au îndepărtat. Culoarul: Turcia, Bulgaria, Serbia – și ajung în Ungaria”.

Danciu a concluzionat: „E semnificativ și traseul avionului lui Putin. O să meargă Turcia, Bulgaria, Serbia, Ungaria – o să meargă și în țări care sunt prietene sau apropiate regimului Putin. E și o formă de legitimare”.

„Victorie strălucită a studenților UBB”

În final, discuția s-a concentrat pe protestul studenților de la Facultatea de Matematică și Informatică (UBB), care s-au opus relocării la centrul CREIC din zona Lomb. După proteste, conducerea UBB a anunțat că o parte a activităților vor fi reprogramate în clădiri din apropierea sediului principal.

Ion Novăcescu a apreciat reacția studenților.

„Din punctul meu de vedere, este o victorie strălucită a studenților contra aroganței, contra proastei organizări, contra utopiei administrative și contra discreționarismului”, susține analistul.

Florin Danciu a adăugat: „Nimeni nu s-a gândit – am luat un sediu, facem un centru, nu contează ce gândesc studenții, le punem niște autobuze la dispoziție să meargă”

Iar Novăcescu a explicat impactul logistic.

„Nu știți ce negocieri s-au făcut pentru autobuze. Parcul de autobuze din Cluj-Napoca nu-i ca un elastic. Asta înseamnă costuri.

Ar trebui să-ți spună că, dacă îi duci pe studenți acolo și le faci orar de 8 ore să stea acolo, plus o oră jumate dus-întors și nu le asiguri să mănânce… Asta înseamnă victorie împotriva nepăsării, contra aroganței”, declară Novăcescu.

Florin Danciu a încheiat scurt, dar tăios: „Nu a gândit nimeni logistic, nu logic – logistic”.