ACTUALITATE
Pensia de URMAȘ: cuantumul, cine are dreptul și care sunt CONDIȚIILE de acordare
Ce este pensia de urmaș, care este cuantumul ei, cine are dreptul la pensie de urmaș și care sunt condițiile de acordare?
Conform Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în cazul decesului pensionarului sau sau a persoanei care îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, au dreptul la pensie de urmaş: copiii şi soţul supravieţuitor.
Pensia de URMAȘ: cuantumul, cine are dreptul și care sunt CONDIȚIILE de acordare
Condiții de acordare
Copiii au dreptul la pensia de urmaș:
- până la vârsta de 16 ani;
- până la împlinirea vârstei de 26 de ani (fără a depăşi această vârstă) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora;
- pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă invaliditatea, dovedită prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile de mai sus.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:
- La împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieţii, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
- Pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, dacă:
- nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
- durata căsătoriei a fost de cel puţin un an;
- în această perioadă NU realizează venituri lunare:
⇒ în baza unui contract individual de muncă;
⇒ în baza unui raport de serviciu;
⇒ în funcţie electivă sau ca persoană numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
⇒ ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii cu cele ale persoanelor susmenționate;
!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
- în cazul în care decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, indiferent de durata căsătoriei, dacă:
- nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
- NU realizează venituri lunare:
⇒ în baza unui contract individual de muncă;
⇒ în baza unui raport de serviciu;
⇒ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
- Pe o perioadă de 6 luni de la data decesului susținătorului, dacă:
- Nu se regăsește în situațiile enumerate mai sus;
- în această perioadă NU realizează venituri lunare:
⇒ în baza unui contract individual de muncă;
⇒ în baza unui raport de serviciu;
⇒ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
- în situația în care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă:
- în această perioadă NU realizează venituri lunare:
- în baza unui contract individual de muncă;
- în baza unui raport de serviciu;
- în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial, în funcţie de domiciliul titularului dreptului de pensie, tutorele/curatorul acestuia sau persoana căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor.
Cererea de pensionare poate fi depusă şi prin mandatar, desemnat prin procură specială, la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, cu excepţia cererilor depuse în aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte.
În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state cu care România aplică instrumente juridice internaționale, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de ședere permanentă, care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară și nici recomandată deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate.
Cererea de pensionare, în cazul persoanei care are domiciliul exclusiv în străinatate, care nu intra sub incidența instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, poate fi depusă și prin mandatar desemnat cu procura specială la casa teritorială de pensii competentă teritorial, în funcție de domiciliul mandatarului.
Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, sunt, după caz:
- cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 7 la norme);
- certificatul de deces al susţinătorului decedat, în original şi copie;
- actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz, în original şi copie;
- decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în cazul în care titularul pensiei de urmaș este invalid, în original;
- adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original, sau, după caz, adeverinţă de studii tradusă şi legalizată, în situaţia în care urmează studiile în străinătate, în original;
- actul doveditor al cauzei decesului, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, în copie;
- copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, în cazul în care decesul a fost cauzat de un accident de muncă;
- copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2, avizată de direcţia de sănătate publică, şi copie a certificatului medical constatator al decesului, din care să rezulte că decesul a fost cauzat de boală profesională;
- copie a documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent, care să ateste aplicarea legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveţia/Marea Britanie sau într-un alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securităţii sociale.
Pentru cazurile în care susţinătorul decedat NU avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:
- carnetul de muncă, în original şi copie;
- carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie;
- carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie;
- carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie;
- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
- livretul militar, în original şi copie;
- diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie;
- dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
- adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
- adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original;
- adeverinţă privind venitul brut realizat, anexa nr. 6 la lege;
- acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
- declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme);
- alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Cuantumul pensiei de urmaş
Pensia de urmaş se calculează din:
- pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
- pensia de invaliditate gradul I, aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care acesta beneficia de pensie de invaliditate gradul II sau III sau pensie anticipată.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinător, aferent:
- pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
- pensiei de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
În funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, pensia de urmaș se acordă, astfel:
- 50% – pentru un singur urmaş;
- 75% – pentru 2 urmaşi;
- 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Excepție!!!! Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.
Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă dintre acestea, plata drepturilor pentru care au optat efectuându-se cu luna următoare solicitării.
Acordarea şi plata pensiei de urmaș
- din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
- de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
- de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte, ulterior decesului susţinătorului, condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.
- începând cu data înregistrării cererii, în situaţia în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului de 30 de zile.
Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş
Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, după cum urmează:
- la domiciliul/reşedinţa pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A.;
- în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi băncile comerciale, precum şi între CNPP şi alte instituţii de credit, conform legii.
Recalcularea pensiei de urmaş
Pensia de urmaș se poate recalcula, la cerere:
- prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, a perioadelor asimilate stagiului de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
- prin depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia;
- în cazul modificării numărului de urmaşi îndreptăţiţi.
Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Documente necesare:
- cerere de recalculare (anexa nr. 16 la norme);
- actul de identitate al solicitantului: BI/CI;
- adeverințe privind stagiul de cotizare, stagiul de cotizare asimilat, venitul total lunar realizat, sporuri, încadrarea în grupă superioară de muncă, care îndeplinesc condițiile de fond și formă prevăzute de lege.
!!! Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 1 aprilie 2001, întrucât aceste informații se regăsesc în baza de date privind asiguraţii sistemului public de pensii din proprietatea CNPP, creată pe baza declaraţiilor nominale de asigurare depuse de angajatori.
Revizuirea se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi /sau plătite şi cele legal cuvenite.
Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data constatării diferenţelor.
!!! Prin excepţie, în cazul unor erori materiale sau de calcul, intervenite în procesul administrativ de prelucrare şi redactare a datelor în vederea stabilirii/recalculării/plăţii drepturilor de pensie, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de casa teritorială de pensii competentă.
Suspendarea plăţii pensiei de urmaş intervine în situația în care:
- pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, și dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
- pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu urmează programele recuperatorii;
- copilul beneficiar al pensiei de urmaş, a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
- copiii urmaşi cu vârstă cuprinsă între 16-26 de ani, nu fac dovada continuării studiilor într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii.
!!!!! Dovada continuării studiilor, în aceste situaţii, se prezintă casei teritoriale de pensii în termen de 10 zile de la data începerii anului şcolar/universitar.
- soţul supravieţuitor sau copilul urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
- a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei;
- beneficiarul nu prezintă sau nu transmite casei teritoriale de pensii competente certificatul de viaţă în termenele prevăzute de lege;
- pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei;
- pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;
- soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată:
- în baza unui contract individual de muncă;
- în baza unui raport de serviciu;
- în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
- pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la convocarea INEMRCM sau a medicului expert al asigurărilor sociale, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate,
- este solicitată de către pensionar.
Încetarea plăţii pensie de urmaş
- pensionarul a decedat;
- pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
- pensionarul urmaş încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
- au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale şi rezultatul investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz;
- au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, incadrat în grad de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea INEMRCM, sau a refuzat să efectueze investigaţiile medicale şi examinările necesare în vederea evaluării capacităţii de muncă, după caz;
- au expirat 12 luni de la data la pensionarul urmaş , incadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii recomandate de medicul expert al asigurărilor sociale;
- copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor încadraţi în grad de invaliditate survenită până la 16 ani sau, după caz, pe perioada studiilor până la vârsta de 26 ani;
- pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului;
- soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit.
Reluarea plăţii pensiei de urmaş se face, astfel:
- potrivit prevederilor convenţiei de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiate de România și statul în care pensionarul şi-a stabilit domiciliul;
- începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situaţia în care pensionarul urmaş, invalid, nu s-a prezentat la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu a prezentat documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu a urmat programele recuperatorii;
- la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situaţia pensionarilor de urmaș, invalizi, obligați să urmeze aceste programe;
- de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situaţia copilul beneficiar al pensiei de urmaş, care a împlinit vârsta de 16 ani şi nu a făcut dovada continuării studiilor;
- la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situația soţului supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş care a realizat venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în situațiile expres prevăzute de lege;
- la cerere, începând cu luna următoare exprimării opţiunii la pensie, în situaţia soţului supravieţuitor sau copilului urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, care optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
- la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului;
- de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viaţă după expirarea termenelor prevăzute de lege (cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an);
- pe baza dovezii continuării studiilor:
- de la data suspendării,în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaş cu vârsta de peste 16 ani, care urmează studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, indiferent de nivelul ei, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
- de la data angajării, în situația copilului urmaş, medic resident.
- la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei suspendate ca urmare a faptului că pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei.
Plata drepturilor se face cu respectarea termenului general de prescripţie şi numai dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Adeverința de vechime este un act necesar la calcularea pensiei. Eliberarea adeverinței de vechime în muncă reprezintă un drept al angajatului și un document de care are nevoie în numeroase circumstanțe precum: schimbarea locului de muncă, deschiderea drepturilor la pensie, indemnizație de șomaj, participare la un concurs.
Odată cu recalcularea pensiilor, solicitarea de adeverințe de vechime a crescut foarte mult. Dacă în unele cazuri situația este simplă, adeverința este obținută de la fostul angajator, în altele, cum este închiderea firmei, foștii angajați întâmpină dificultăți în obținerea documentului.
Adeverința de VECHIME: cum o obții și ce faci în cazul în care firma nu mai EXISTĂ
„Adeverinta de vechime in munca este este instrumentul de atestare a vechimii in munca, dupa renuntarea la carnetul de munca. Mai exact, potrivit prevederilor Codului Muncii, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca. Incepand cu 1 ianuarie 2011, la incetarea activitatii salariatului, angajatorii au obligatia sa ii elibereze acestuia o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata de acesta.
La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligati sa ii elibereze acestuia un extras din registru, datat si certificat pentru conformitate, si o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca si in specialitate, astfel cum rezulta din registru si din dosarul personal.
Ce contine adeverinta de vechime in munca?
Potrivit Inspectiei Muncii, pentru salariatii din sistemul privat, aceasta trebuie sa contina urmatoarele informatii:
– datele de identificare ale salariatului;
– datele de identificare a societatii pentru care lucreaza/a lucrat;
– datele contractului individual de munca (numarul si data incheierii, tipul si durata contractului);
– functia/meseria ocupata;
– valoarea salariului de baza, inclusiv sporurile ;
– schimbarile intervenite pe parcursul executarii contractului individual de munca (incheiere, modificare, suspendare, incetare);
– vechimea in munca si in specialitate;
– absentele nemotivate si perioadele de concediu fara plata;
– data si temeiul incetarii contractului individual de munca;
– informatii privind incadrarea in grupa superioara de munca.
Firma s-a închis. Cum poate un fost angajat să facă dovada muncii?
Este o situatie des intalnita, care ii pune pe drumuri pe multi romani. Fie nu cunosc bine procedura, fie apar probleme in accesarea arhivei firmei. Mai mult, obtinerea documentului aduce si costuri suplimentare.
Legislatia prevede clar:
– in situatia in care angajatorul se afla in procedura de insolventa, faliment sau lichidare, administratorul sau lichidatorul judiciar va elibera salariatilor adeverinte de vechime , in termen de cel mult 60 de zile calendaristice.
– in cazul in care societatea a fost radiata, fostul salariat poate solicita eliberarea unei adeverinte de vechime detinatorului autorizat al arhivei angajatorului. Pentru a identifica acesti operatori, fostii salariati se vor adresa Arhivelor Nationale sau serviciilor judetene ale Arhivelor Nationale. Aceste servicii arhivistice se efectueaza contra cost, pe baza unor tarife ale caror limite maxime sunt stabilite anual de catre Arhivele Nationale.
– in situatia in care angajatorul se afla in imposibilitatea de a elibera un extras din registru, salariatul/fostul salariat poate solicita inspectoratului teritorial de munca eliberarea unui extras din registru din care sa rezulte activitatea desfasurata la acesta, in calitate de salariat. Astfel, in baza registrului electronic transmis de angajator, inspectoratul elibereaza documentul in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii”, scrie risco.ro.
„Angajatorul are obligația de a elibera salariatului adeverința de vechime și un extras din Revisal”
Potrivit HG nr. 905/2017, adeverința de vechime este eliberată de angajator sau ITM. Angajatorul are obligația de a elibera, la cererea angajatului, toate documentele necesare care atestă calitatea de salariat a acestuia, într-un termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.
Totodată, la încetarea contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a elibera salariatului adeverința de vechime și un extras din Revisal. Orice salariat sau fost salariat poate cere oricând, de la angajatorul său, o adeverință care să ateste informațiile menționate anterior.
Nerespectarea sau încălcarea de către angajator a obligațiilor enunțate mai sus constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 300 și 1.000 de lei.
În situația în care angajatorul nu poate să ofere salariatului sau fostului salariat un extras din Revisal, din motive obiective, acesta are posibilitatea de a solicita de a solicita inspectoratului teritorial de muncă eliberarea extrasului. Documentul va fi eliberat în baza registrului electronic transmis de angajator, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.
„Foștii sau actualii angajați au dreptul să solicite adeverințe de vechime fără a plăti taxe”
Tot în baza unei solicitări scrise, ITM poate asigura salariatului accesul la datele personale care se regăsesc în registru.
Un alt aspect foarte important de menționat este că „foștii sau actualii angajați au dreptul să solicite adeverințe de vechime fără a plăti taxe”, atâta timp cât angajatorul există și își desfășoară activitatea. Legea interzice impunerea de tarife pentru eliberarea documentelor. Potrivit Codului muncii, angajatorul este obligat să furnizeze documentele solicitate, fără condiționări. În cazul refuzului, Inspecția Muncii poate aplica sancțiuni.
Atenție! În cazul în care solicitați o adeverință de vechime angajatorului, aceasta trebuie să fie semnată olograf de către acesta și să aibe ștampilă. Deși eliminarea obligației de a aplica ștampila pe documente a fost introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative, prin art.I pct.3 din OUG nr.70/2023 s-au adus modificari Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul completarii dispozitiilor acesteia cu un nou articol, art.165^1 care stabileste ca „Adeverintele eliberate de angajatori sau de catre detinatorii legali de arhive, precum si documentele necesare stabilirii si/sau recalcularii drepturilor de pensie emise potrivit dispozitiilor legale in vigoare se certifica prin ștampilă și semnătură olografă a conducatorului entitatii sau a persoanei delegate in acest sens.”
ECONOMIE
Angajatorii trebuie să transmită, până la 31 ianuarie, ce funcții sunt ocupate de persoane cu dizabilități
Angajatorii trebuie să transmită anual, până la 31 ianuarie pentru anul anterior, o situație centralizată a funcțiilor ocupate de persoanele cu dizabilități angajate.
Pe lângă asta, angajatorii trebuie să transmită și un inventar al competențelor solicitate la angajare, potrivit unui Ordin publicat recent în Monitorul Oficial.
Integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii
“Au fost aprobate și publicate procedurile, inclusiv formatul documentelor și obligațiile specifice ale angajatorilor, ONG-urilor și autorităților, pentru facilitarea integrării persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Ordinul nr. 28/11/2025, emis de președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) și de președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), care reglementează aplicarea prevederilor art. 78 alin. 2.2-2.4 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, a fost publicat Monitorul Oficial nr.68 din 28.01.2025”, a anunțat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Ce angajatori sunt obligați să angajeze persoane cu dizabilități
Potrivit prevederilor legale, entitățile publice și private care au cel puțin 50 de angajați sunt obligate să angajeze persoane cu dizabilități într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. Pentru respectarea acestei obligații, angajatorii trebuie să transmită, printr-o cerere scrisă, o solicitare de sprijin către cel puțin trei organizații nonguvernamentale, care potrivit statutului acestora, prestează servicii în folosul persoanelor cu dizabilități.
Cererea trebuie transmisă organizațiilor nonguvernamentale în termen de 10 zile de la data la care angajatorii devin obligați, conform legislației, să angajeze persoane cu dizabilități. Modelul cererii este prevăzut în Anexa nr. 1 a Ordinului 28/11/2025.
Angajatorii stabilesc procedura de încadrare în muncă
La rândul lor, organizațiile nonguvernamentale sunt obligate să informeze persoanele cu dizabilități cu privire la oportunitățile de angajare, calificările sau competențele necesare ocupării posturilor vacante, condițiile de angajare, datele de contact ale angajatorilor și ale agenției pentru ocuparea forței de muncă din raza teritorială în care se află sediul angajatorilor, precizează sursa citată.
După primirea răspunsului de la organizațiile nonguvernamentale, angajatorii vor stabili procedura de încadrare în muncă a persoanelor cu dizabilități în măsura în care acestea dețin calificările sau competențele necesare ocupării posturilor vacante.
Totodată, în vederea comunicării posturilor vacante destinate persoanelor cu dizabilități, angajatorii sunt obligați să transmită la ANPDPD și la agențiile pentru ocuparea forței de muncă din raza teritorială în care se află sediul social cererea scrisă, precum și dovada transmiterii acesteia către organizațiile nonguvernamentale.
EVENIMENT
Ioan Ovidiu Sabău, antrenor U Cluj: Putem juca de la egal la egal cu echipele care au obiectiv câștigarea campionatului
Antrenorul U Cluj, Ioan Ovidiu Sabău se așteaptă la un meci greu, în weekend, cu Rapid București.
Sabău a vorbit joi despre următorul meci al Universității Cluj cu giuleștenii, coduși de pe banca tehnică de Marius Șumudică.
Ioan Ovidiu Sabău se așteaptră la un meci greu cu Rapid
Antrenorul “Șepcilor Roșii” spune că Rapid este un adversar care în momentul de față arată destul de bine ca organizare și ca stare de spirit.
“Stau într-un 5-4-1 bine organizat defensiv, sunt o echipă scurtă, pregătită în orice moment de contraatac, dacă vor aborda jocul cum au jucat ultimul joc, cu Craiova. Chiar dacă și Craiova a reușit să își creeze câteva ocazii clare, Rapid este o echipă bună de reacție și, în momentul de față, și o echipă care știe să lupte. Asta văd, o echipă organizată, scurtă, agresivă, iar jucătorii foarte prezenți în joc mai ales din punct de vedere mental. Șumudică are talentul de a-și motiva jucătorii, de a-i acapara, de a-i face să se simtă importanți. Are experiență, e un antrenor bine pregătit, pe care eu îl apreciez foarte mult”, a spus Ioan Ovidiu Sabău, conform fcucluj.ro.
El a spus că urmează să vadă în zilele următoare cum va gândi strategia și ca nu va fi foarte ușor să găsească echilibrul de care echipa are nevoie.
U Cluj, capabilă să se bată cu oricine
Antrenorul echipei U Cluj este însă convins că elevii lui pot juca de la egal la egal cu oricine și spune că au arătat asta la meciul cu Dinamo. “Eu zic că suntem echipa care putem juca fără nicio problemă de la egal la egal cu echipele care au obiectiv calificarea în play-off sau câștigarea campionatului”, a declarat Ioan Ovidiu Sabău.
FC Universitatea Cluj și Rapid București joacă, sâmbătă de la ora 20:00, pe Cluj Arena. Este meciul cu numărul 98 pentru cele două echipe, practic cel mai vechi duel din fotbalului românesc.
EVENIMENT
Ce se întâmplă cu Deac și Camora? Balaj (CFR Cluj): Sunt jucători de care se leagă ISTORIA clubului
Ciprian Deac și Mario Camora sunt două legende al clubului CFR Cluj, jucători exponențiali care au contribuit la succesele din ultimii zece ani. În ultima vreme însă, cei doi sunt din ce în ce mai puțin prezenți în primul 11, vehiculându-se ideea „divorțului”.
La acestă situație a contribuit și modul în care patronul clubului, Nelu Varga, a considerat să puncteze o eventuală despărțire de cei doi, în vară.
Ce se întâmplă cu Deac și Camora? Balaj (CFR Cluj): Sunt jucători de care se leagă ISTORIA clubului
„S-a speculat una din declarațiile pe care le-am făcut și în primul rând din cauza mea, pentru că nu am terminat fraza și nu am fost suficient de clar în expunerea pe care am făcut-o.
Camora și Deac au contract până în vară. Înțelegerea care a existat între părți a fost ca la finalul acestei perioade să stăm împreună, să discutăm și să decidem care va fi viitorul lor.
„Sunt jucători mult prea importanți pentru clubul nostru”
În funcție de pregătire, de formă, de ei dacă consideră că mai pot să evolueze, pentru că e important și ce-și doresc jucătorii și în funcție de anumiți factori, de ceea ce se întâmplă în perioada de până în vară, împreună vom lua o decizie.
Pentru că sunt jucători mult prea importanți pentru clubul nostru, sunt jucători care chiar dacă nu sunt pe terenul de joc sau în primul 11 sau nu intră pe parcursul jocului, ei trăiesc alături de echipă și își motivează colegii.
Sunt jucători de care se leagă istoria clubului, au obținut performanțe și din acest punct de vedere e foarte important ca să avem grijă de ei”, a explicat Cristi Balaj la Fanatik.
Performanțele lui Deac și Camora sub culorile CFR-ului
Atât Mario Camora, cât și Ciprian Deac au realizat performanțe inegalabile și nesperate la Cluj, alături de gruparea “feroviarilor”. Foști jucători de națională, cei doi au bătut și recorduri în fotbalul românesc, care vor fi cu greu doborâte.
Camora rămâne până în acest moment jucătorul străin cu cele mai multe prezențe în prima ligă a României, 397 la număr. Portughez la origine, fundașul stânga a cucerit 6 titluri de campion, o Cupă și două Supercupe de când evoluează pentru CFR, din vara anului 2011.
De cealaltă parte, Deac se poate lăuda că este golgheterul all-time al clujenilor în Superligă, cu nu mai puțin de 78 de goluri înscrise până acum. La numărul de trofee, atacantul ardelean a ieșit campion în 7 rânduri, a câștigat două Cupe ale României și alte 5 Supercupe.