ACTUALITATE
Pensia de URMAȘ: cuantumul, cine are dreptul și care sunt CONDIȚIILE de acordare
Ce este pensia de urmaș, care este cuantumul ei, cine are dreptul la pensie de urmaș și care sunt condițiile de acordare?
Conform Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în cazul decesului pensionarului sau sau a persoanei care îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, au dreptul la pensie de urmaş: copiii şi soţul supravieţuitor.
Pensia de URMAȘ: cuantumul, cine are dreptul și care sunt CONDIȚIILE de acordare
Condiții de acordare
Copiii au dreptul la pensia de urmaș:
- până la vârsta de 16 ani;
- până la împlinirea vârstei de 26 de ani (fără a depăşi această vârstă) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora;
- pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă invaliditatea, dovedită prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile de mai sus.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:
- La împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieţii, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
- Pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, dacă:
- nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
- durata căsătoriei a fost de cel puţin un an;
- în această perioadă NU realizează venituri lunare:
⇒ în baza unui contract individual de muncă;
⇒ în baza unui raport de serviciu;
⇒ în funcţie electivă sau ca persoană numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
⇒ ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii cu cele ale persoanelor susmenționate;
!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
- în cazul în care decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, indiferent de durata căsătoriei, dacă:
- nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
- NU realizează venituri lunare:
⇒ în baza unui contract individual de muncă;
⇒ în baza unui raport de serviciu;
⇒ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
- Pe o perioadă de 6 luni de la data decesului susținătorului, dacă:
- Nu se regăsește în situațiile enumerate mai sus;
- în această perioadă NU realizează venituri lunare:
⇒ în baza unui contract individual de muncă;
⇒ în baza unui raport de serviciu;
⇒ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
- în situația în care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă:
- în această perioadă NU realizează venituri lunare:
- în baza unui contract individual de muncă;
- în baza unui raport de serviciu;
- în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial, în funcţie de domiciliul titularului dreptului de pensie, tutorele/curatorul acestuia sau persoana căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor.
Cererea de pensionare poate fi depusă şi prin mandatar, desemnat prin procură specială, la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, cu excepţia cererilor depuse în aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte.
În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state cu care România aplică instrumente juridice internaționale, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de ședere permanentă, care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară și nici recomandată deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate.
Cererea de pensionare, în cazul persoanei care are domiciliul exclusiv în străinatate, care nu intra sub incidența instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, poate fi depusă și prin mandatar desemnat cu procura specială la casa teritorială de pensii competentă teritorial, în funcție de domiciliul mandatarului.
Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, sunt, după caz:
- cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 7 la norme);
- certificatul de deces al susţinătorului decedat, în original şi copie;
- actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz, în original şi copie;
- decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în cazul în care titularul pensiei de urmaș este invalid, în original;
- adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original, sau, după caz, adeverinţă de studii tradusă şi legalizată, în situaţia în care urmează studiile în străinătate, în original;
- actul doveditor al cauzei decesului, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, în copie;
- copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, în cazul în care decesul a fost cauzat de un accident de muncă;
- copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2, avizată de direcţia de sănătate publică, şi copie a certificatului medical constatator al decesului, din care să rezulte că decesul a fost cauzat de boală profesională;
- copie a documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent, care să ateste aplicarea legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveţia/Marea Britanie sau într-un alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securităţii sociale.
Pentru cazurile în care susţinătorul decedat NU avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:
- carnetul de muncă, în original şi copie;
- carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie;
- carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie;
- carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie;
- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
- livretul militar, în original şi copie;
- diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie;
- dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
- adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
- adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original;
- adeverinţă privind venitul brut realizat, anexa nr. 6 la lege;
- acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
- declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme);
- alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Cuantumul pensiei de urmaş
Pensia de urmaş se calculează din:
- pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
- pensia de invaliditate gradul I, aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care acesta beneficia de pensie de invaliditate gradul II sau III sau pensie anticipată.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinător, aferent:
- pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
- pensiei de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
În funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, pensia de urmaș se acordă, astfel:
- 50% – pentru un singur urmaş;
- 75% – pentru 2 urmaşi;
- 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Excepție!!!! Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.
Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă dintre acestea, plata drepturilor pentru care au optat efectuându-se cu luna următoare solicitării.
Acordarea şi plata pensiei de urmaș
- din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
- de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
- de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte, ulterior decesului susţinătorului, condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.
- începând cu data înregistrării cererii, în situaţia în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului de 30 de zile.
Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş
Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, după cum urmează:
- la domiciliul/reşedinţa pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A.;
- în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi băncile comerciale, precum şi între CNPP şi alte instituţii de credit, conform legii.
Recalcularea pensiei de urmaş
Pensia de urmaș se poate recalcula, la cerere:
- prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, a perioadelor asimilate stagiului de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
- prin depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia;
- în cazul modificării numărului de urmaşi îndreptăţiţi.
Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Documente necesare:
- cerere de recalculare (anexa nr. 16 la norme);
- actul de identitate al solicitantului: BI/CI;
- adeverințe privind stagiul de cotizare, stagiul de cotizare asimilat, venitul total lunar realizat, sporuri, încadrarea în grupă superioară de muncă, care îndeplinesc condițiile de fond și formă prevăzute de lege.
!!! Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 1 aprilie 2001, întrucât aceste informații se regăsesc în baza de date privind asiguraţii sistemului public de pensii din proprietatea CNPP, creată pe baza declaraţiilor nominale de asigurare depuse de angajatori.
Revizuirea se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi /sau plătite şi cele legal cuvenite.
Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data constatării diferenţelor.
!!! Prin excepţie, în cazul unor erori materiale sau de calcul, intervenite în procesul administrativ de prelucrare şi redactare a datelor în vederea stabilirii/recalculării/plăţii drepturilor de pensie, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de casa teritorială de pensii competentă.
Suspendarea plăţii pensiei de urmaş intervine în situația în care:
- pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, și dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
- pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu urmează programele recuperatorii;
- copilul beneficiar al pensiei de urmaş, a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
- copiii urmaşi cu vârstă cuprinsă între 16-26 de ani, nu fac dovada continuării studiilor într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii.
!!!!! Dovada continuării studiilor, în aceste situaţii, se prezintă casei teritoriale de pensii în termen de 10 zile de la data începerii anului şcolar/universitar.
- soţul supravieţuitor sau copilul urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
- a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei;
- beneficiarul nu prezintă sau nu transmite casei teritoriale de pensii competente certificatul de viaţă în termenele prevăzute de lege;
- pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei;
- pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;
- soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată:
- în baza unui contract individual de muncă;
- în baza unui raport de serviciu;
- în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
- pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la convocarea INEMRCM sau a medicului expert al asigurărilor sociale, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate,
- este solicitată de către pensionar.
Încetarea plăţii pensie de urmaş
- pensionarul a decedat;
- pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
- pensionarul urmaş încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
- au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale şi rezultatul investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz;
- au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, incadrat în grad de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea INEMRCM, sau a refuzat să efectueze investigaţiile medicale şi examinările necesare în vederea evaluării capacităţii de muncă, după caz;
- au expirat 12 luni de la data la pensionarul urmaş , incadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii recomandate de medicul expert al asigurărilor sociale;
- copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor încadraţi în grad de invaliditate survenită până la 16 ani sau, după caz, pe perioada studiilor până la vârsta de 26 ani;
- pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului;
- soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit.
Reluarea plăţii pensiei de urmaş se face, astfel:
- potrivit prevederilor convenţiei de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiate de România și statul în care pensionarul şi-a stabilit domiciliul;
- începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situaţia în care pensionarul urmaş, invalid, nu s-a prezentat la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu a prezentat documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu a urmat programele recuperatorii;
- la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situaţia pensionarilor de urmaș, invalizi, obligați să urmeze aceste programe;
- de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situaţia copilul beneficiar al pensiei de urmaş, care a împlinit vârsta de 16 ani şi nu a făcut dovada continuării studiilor;
- la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situația soţului supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş care a realizat venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în situațiile expres prevăzute de lege;
- la cerere, începând cu luna următoare exprimării opţiunii la pensie, în situaţia soţului supravieţuitor sau copilului urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, care optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
- la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului;
- de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viaţă după expirarea termenelor prevăzute de lege (cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an);
- pe baza dovezii continuării studiilor:
- de la data suspendării,în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaş cu vârsta de peste 16 ani, care urmează studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, indiferent de nivelul ei, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
- de la data angajării, în situația copilului urmaş, medic resident.
- la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei suspendate ca urmare a faptului că pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei.
Plata drepturilor se face cu respectarea termenului general de prescripţie şi numai dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CLUJ24 TV
VIDEO Gheorghe Piperea (AUR):S-a demonstrat că Europa devine un muzeu în aer liber, care nu mai produce nimic. Intră în faliment
La încheierea conferinței MEGA (Make Europe Great Again) de la Bruxelles, din 28-29 februarie, organizată de grupul politic al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, am participat la un dialog cu profesorul universitar și avocatul Gheorghe Piperea, europarlamentar al AUR și teologul și scriitorul Mihail Neamțu, deputat al AUR în Parlamentul României. Dialogul a fost moderat de jurnalistul Mircea Sime de la clujlive.ro și televiziunea locală Clujlive TV. Redăm mai jos câteva dintre cele mai interesante și incitante opinii ale celor doi politicieni conservatori. (Florin Danciu – Cluj24)
Gheorghe Piperea: „Uniunea Europeană a abandonat ceea ce era fundamental la începuturi, adică libertatea de opinie și de expresie, economia de piață, economia capitalistă de piață, căutarea bunăstării cetățenilor obișnuiți, lupta pentru pace etc iar concluzia fundamentală care s-a extras în urma acestor două zile este că trebuie să facem o cale întoarsă de 180 de grade, să ne întoarce pur și simplu la începutul fondării UE!„
Gheorghe Piperea: „Primele tratate ale Uniunii Europene, culmea ironiei, sunt niște tratate privitoare la cărbune și la oțel. Două tipuri de materii prime care în momentul de față sunt considerate vinovate de toate nenorocirile din lume, dar numai de către Europa, nu și de către China, de către Statele Unite, Brazilia, India, dați orice exemplu vreți dumneavoastră.
China, de exemplu, are în ultimii cinci ani de zile o producție de oțel de peste un miliard de tone de oțel, ceea ce depășește de vreo cinci ori toată producția întregii lumi la un loc!”
Abandonarea pactului verde
Gheorghe Piperea: „Liderii europeni, care până acum au susținut nebunește și în mod iresponsabil, irațional, pactul verde-european, încep să-l abandoneze. Nu pentru că ne-a spus asta Donald Trump, care a retras Statele Unite din acordul de la Paris, ci pentru că s-a demonstrat clar, practic, că de ani de zile Europa devine un muzeu în aer liber, care nu mai produce nimic, care intră în faliment!”
Mihail Neamțu : „Mă uitam la aceste portrete ale liderilor de odinioară a Europei creștine, mă uitam la figura lui Alcide de Gasperi, care știu că, de pildă, era în fiecare zi, nu doar duminica, ci în fiecare zi era la liturghie, mergea la o mesă catolică și apoi scria gânduri către prieteni.
Această Europa, din păcate, a cam dispărut. Am văzut steagurile care au înlocuit steagurile naționale, și mă refer aici cu siguranță la steagul LGBTQ, am văzut o tendință de a fărâmița unitatea continentului.”
Mihail Neamțu: „Din fericire, în America s-a schimbat macazul. Întrebarea este, vom avea curajul aici, în inima Europei, să spunem niște adevăruri. Cum că un copil nu se poate naște decât din uniunea naturală între un bărbat și o femeie!”
TikTok facemult rău
Gheorghe Piperea: „Eu cred că toate marile rețele sociale au în momentul de față o problemă nu de supra-reglementare, ci de hiper-reglementare din partea Uniunii Europene! Știu asta de la cei câțiva lobby-iști care au reușit să mă convingă să stau de vorbă cu ei din domeniul ăsta, mi-au spus că sunt numai puțin de 100 de astfel de reglementări.
Digital Services Act, care este un regulament al Uniunii Europene de acum 2 ani de zile, e doar una dintre aceste 100 reglementări! Digital Services Act este un regulament care probabil, foarte curând, ori va fi fundamental modificat ca să-l facă utilizabil, ori va fi anulat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că încalcă pur și simplu tratatul de funcționare a Uniunii Europene.
Ce este important de spus în legătură, de exemplu, cu TikTok, este că, din punctul meu de vedere, este o rețea de socializare care face mult rău, dar dintr-un alt punct de vedere decât îl vând domnii aceștia din Uniunea Europeană. Face mult rău pentru că este adictiv. Adică creează dependență!”
Spălare de bani
Gheorghe Piperea: „Pe aceste rețele sunt foarte multe operațiuni de spălare de bani și activități ilicite, de la trafic de droguri, de exemplu, la trafic de persoane. Din punctul acesta de vedere, categoric, orice reglementare care tinde să elimine aceste riscuri este bine venită.
DSA nu este decât la modul aparent făcută pentru a proteja consumatorii împotriva dezinformărilor comerciale- care sunt la tot pasul și sunt infinit mai toxice, mai dăunătoare decât dezinformările din politică!”
Gheorghe Piperea: „Știți ce se întâmplă aici la Parlamentul European? Încă se întâmplă chestiunea asta. Noi, conservatorii, suntem, din punct de vedere politic, încă în așa-numitul cordon sanitar. N-avem voie să vorbim prea multe, n-avem voie să folosim cuvântul ăsta MEGA ( Make Europe Great Again), de exemplu, ieri n-am putut să folosim cuvântul ăsta pentru că nu ne-a lăsat „cordonul sanitar”, n-avem voie să facem parte din procesul decizional.
De ce? Pentru că, știți, contaminăm, contaminăm birocrația asta, contaminăm populația Europei, care e infantilă și nu știe să facă niște deosebiri, cu ideile noastre care sunt contaminante, care sunt infecțioase.”
AUR atrage figuri culturale consacrate
Mihail Neamțu: „Noi, la această conferință, nu am fost nici isterici, nici exaltați. Am fost reflexivi, am fost cognitivi, am fost foarte hermeneutici, dacă vreți.
Adică am stat și am dezbătut idei fundamentale. Cum ar fi, de pildă, ideea de securitate? Ce înseamnă, de pildă, să-ți aperi frontierele? Există niște frontiere culturale, iar acestea sunt definite de creștinism. Există niște frontiere militare, dar ar trebui să avem totuși o armată care să le mai apere.
Pentru că proiectul Soros a fost un proiect de slăbire a masculinității, de slăbirea încrederii în noi și de slăbirea suveranității. Și, bineînțeles, o promovare a ideii de „open borders” adică frontiere deschise.”
Mihail Neamțu: „Avem o pleiadă de intelectual, de gânditori. Și mă încântă faptul că AUR este deschis la această atragere de figuri culturale consacrate și în spațiu românesc, care vin și contrazic niște stereotipuri și niște dogme. O dogmă de pildă pe care stânga o tot propovăduiește este dogma progresului.
Este ca și când de pildă, o chestiune pe care Eminescu și Schopenhauer au combătut-o, tu doar pentru că te-ai născut în secolul XX sau XXI, ești superior moral, ești emancipat din punct de vedere estetic sau cultural, față de strămoșii tăi. Eu resping această idee. Eu nu cred că bunica mea, pentru că s-a născut în secolul XX, este inferioară moral copilului meu!”
EVENIMENT
FOTO. Cocioabă în care trăiește o familie cu 6 copii din Călățele. Mama lor are 21 de ani. Campanie de construire a unei căsuțe
O familie de romi din comuna clujeană Călățele, care are 6 copii, iar mama a împlinit doar 21 de ani, locuiește într-o cocioabă din lemn, cu pământ pe jos și acoperiș din folie de nailon, la marginea drumului național.
Filiala Cluj a Partidei Romilor ”Pro Europa” a început o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei căsuțe de 37 mp în care să locuiască acești copii în condiții mai decente.
Cocioaba în care locuiesc membrii familiei are o singură încăpere, are pământ pe jos și este construită din bârne de lemn, iar peste acoperiș s-a aruncat o folie din nailon. Cele 8 suflete se încălzesc cu o sobă pe lemne și, neavând curent, se folosesc noaptea de o lanternă.
”Am identificat o familie din Călățele care are 6 copii, cu vârste între 2 și 7 ani, și care locuiește într-o cocioabă din lemn, în condiții inumane. Părinții sunt tineri, mama are doar 21 de ani.
Vrem să îi ajutăm și să dăm o mână de ajutor pentru construirea unei căsuțe de 37 de mp, care are o lungime de 6,5 m și o lățime de 5,7 m, care să includă un living, un dormitor de 9 mp și o bucătărie. O facem din BCA și cu acoperiș de tablă.
Ce m-a impresionat la această familie este că cei doi copii mai mari, David, de 6 ani, și Rebeca de 7 ani, merg la școala din Călățele”, a spus președintele organizației de tineret a Partidei Romilor Cluj, Dragoș Roșianu.
Cei care doresc să ajute familia Rostaș pot dona nai în contul RO85BTRLRONCRT0504528301, deschis pe numele Tomoiagă Ioana Maria Nicoleta.
Până în prezent s-au adunat 4.500 de lei.
EVENIMENT
FOTO. 51 de persoane cu dizabilități au fost găzduite de Centrul RESPIRO Cluj. Serviciul, o ”gură de oxigen” pentru îngrijitori
Centrul de tip Respiro de la Cluj a avut un grad de ocupare de 100% de când a fost înființat în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.
Centrul, care preia persoane adulte cu dizabilități, oferă aparținătorilor acestora, care îi și îngrijesc zilnic, o perioadă de timp liber în care pot să își rezolve anumite probleme sau să se odihnească.
51 de persoane cu dizabilități au fost găzduite de Centrul RESPIRO Cluj
Pe parcursul întregului an 2024 și până în prezent, gradul de ocupare a Centrului de Tip Respiro înființat în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj (DGASPC Cluj) a fost de 100%, arată reprezentanții Consiliului Județean Cluj, care are direcția în subordine.
Acest centru a fost deschis în data de 15 mai 2023, iar de atunci a găzduit 51 de persoane adulte, din care 35 anul trecut.
Găzduirea este oferită pentru o perioadă de maxim 30 de zile consecutive și de maxim 90 de zile în etape diferite în decursul unui an calendaristic.
”Acest grad de ocupare extrem de ridicat e dovada faptului că am reușit să răspundem unei nevoi reale și extrem de acute. Centrul Respiro, un exemplu care ar trebui aplicat în fieare județ, e o gură de oxigen pentru asistenții personali, de multe ori rude ale persoanei cu dizabilități. Practic, prin intermediul centrului oferim suport tutror celor care au în îngrijire persoane cu handicap grav și care sunt zi de zi, ceas de ceas alături de acestea. Îi ajutăm oferindu-le o mică pauză din acest efort considerabil și evitând, astfel, epuizarea lor”, a spus Alin Tișe, președintele CJ Cluj.
Unde este Centrul Respiro și ce servicii oferă
Centrul a fost deschis în Florești, pe strada Porii, nr. 131B și are o capacitate de patru beneficiari, persoane adulte cu dizabilități, încadrate în gradul grav de dizabilitate, cu asistent personal, care domiciliază pe raza județului Cluj. Fiecare beneficiar care accesează aceste servicii este abordat în mod individualizat, în concordanță cu tipul de handicap, respectiv somatic, vizual, fizic, auditiv sau mental.
Scopul final al activităților în care e implicat este acela de depășire a situațiilor de dificultate, prevenire a instituționalizării, combatere a riscului de excluziune socială, printr-o alternativă care promovează menținerea în familie, incluziunea și integrarea socială și creșterea calității vieții acestora.
Un serviciu în ajutorul familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilități
Reprezentanții CJ Cluj spun că înființarea acestui serviciu de tip rezidențial a venit și în întâmpinarea nevoii familiilor sau a celor care au în îngrijire persoane cu dizabilități de a-și rezolva anumite probleme de ordin personal, inclusiv nevoia de odihnă, timp în care persoana cu handicap se află într-un mediu sigur.
Fiecare beneficiar este cazat într-un dormitor propriu, dotat cu mobilier adecvat, imobilul fiind special adaptat la nevoile persoanelor cu dizabilități. De asemenea, centrul dispune și de spații comune pentru realizarea activităților zilnice, cameră de socializare pe timp de zi și spațiu pentru activități recreative și de petrecere a timpului
EVENIMENT
Mai ia, dar mai și dă! CFR Cluj ÎMPRUMUTĂ un jucător la echipa de la care lua jucători, FC Ballkani
CFR Cluj l-a împrumutat pe atacantul ivorian Valentin Serebe, de 22 de ani, la FC Ballkani, campioana en-titre din Kosovo, echipă de la care înainte lua jucători.
Serebe a ajuns în Gruia în urmă cu un an și jumătate, dar nu a reușit să-l convingă pe Dan Petrescu că merită un loc în primul „11”. În total, Serebe a a jucat 26 de minute în patru partide pentru CFR Cluj.
Mai ia, dar mai și dă! CFR Cluj ÎMPRUMUTĂ un jucător la echipa de la care lua jucători, FC Ballkani
Joi, FC Ballkani a anunțat că l-a împrumutat pe jucătorul din Coasta de Fildeș, cotat de Transfermarkt la 25.000 de euro.
„Valentin Serebe este cel mai tânăr jucător al FC Ballkani! Suntem încântați să anunțăm că atacantul Valentin Serebe s-a alăturat echipei noastre sub formă de împrumut de la renumita echipă din România, CFR Cluj.
„Serebe este al șaptelea fotbalist care a plecat în această iarnă de la CFR Cluj”
Serebe vine la Ballkani ca o întărire importantă pentru unitatea ofensivă, aducând cu el experiență și calități dovedite în atac. Suntem convinși că, prin talentul și dăruirea sa, va ajuta echipa să își atingă obiectivele în acest sezon”, a anunțat echipa din Kosovo.
Ajuns în România de la Zoman FC, Serebe a mai fost împrumutat de CFR Cluj și la CSU Alba Iulia, în Liga 3.
Serebe este al șaptelea fotbalist care a plecat în această iarnă de la CFR Cluj, după Andrei Artean, Tudor Lucaci (transferați gratuit de Universitatea Cluj, respectiv Olimpia Satu Maru), Vasile Mogoș (contract reziliat), Peter Michael, Luca Mihai și Victor Kun (împrumutați la Ironi Tiberias, Gloria Buzău, Unirea Dej).