ACTUALITATE
Pensia de URMAȘ: cuantumul, cine are dreptul și care sunt CONDIȚIILE de acordare
Ce este pensia de urmaș, care este cuantumul ei, cine are dreptul la pensie de urmaș și care sunt condițiile de acordare?
Conform Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în cazul decesului pensionarului sau sau a persoanei care îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, au dreptul la pensie de urmaş: copiii şi soţul supravieţuitor.
Pensia de URMAȘ: cuantumul, cine are dreptul și care sunt CONDIȚIILE de acordare
Condiții de acordare
Copiii au dreptul la pensia de urmaș:
- până la vârsta de 16 ani;
- până la împlinirea vârstei de 26 de ani (fără a depăşi această vârstă) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora;
- pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă invaliditatea, dovedită prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile de mai sus.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:
- La împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieţii, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
- Pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, dacă:
- nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
- durata căsătoriei a fost de cel puţin un an;
- în această perioadă NU realizează venituri lunare:
⇒ în baza unui contract individual de muncă;
⇒ în baza unui raport de serviciu;
⇒ în funcţie electivă sau ca persoană numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
⇒ ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii cu cele ale persoanelor susmenționate;
!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
- în cazul în care decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, indiferent de durata căsătoriei, dacă:
- nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
- NU realizează venituri lunare:
⇒ în baza unui contract individual de muncă;
⇒ în baza unui raport de serviciu;
⇒ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
- Pe o perioadă de 6 luni de la data decesului susținătorului, dacă:
- Nu se regăsește în situațiile enumerate mai sus;
- în această perioadă NU realizează venituri lunare:
⇒ în baza unui contract individual de muncă;
⇒ în baza unui raport de serviciu;
⇒ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
- în situația în care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă:
- în această perioadă NU realizează venituri lunare:
- în baza unui contract individual de muncă;
- în baza unui raport de serviciu;
- în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial, în funcţie de domiciliul titularului dreptului de pensie, tutorele/curatorul acestuia sau persoana căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor.
Cererea de pensionare poate fi depusă şi prin mandatar, desemnat prin procură specială, la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, cu excepţia cererilor depuse în aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte.
În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state cu care România aplică instrumente juridice internaționale, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de ședere permanentă, care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară și nici recomandată deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate.
Cererea de pensionare, în cazul persoanei care are domiciliul exclusiv în străinatate, care nu intra sub incidența instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, poate fi depusă și prin mandatar desemnat cu procura specială la casa teritorială de pensii competentă teritorial, în funcție de domiciliul mandatarului.
Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, sunt, după caz:
- cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 7 la norme);
- certificatul de deces al susţinătorului decedat, în original şi copie;
- actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz, în original şi copie;
- decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în cazul în care titularul pensiei de urmaș este invalid, în original;
- adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original, sau, după caz, adeverinţă de studii tradusă şi legalizată, în situaţia în care urmează studiile în străinătate, în original;
- actul doveditor al cauzei decesului, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, în copie;
- copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, în cazul în care decesul a fost cauzat de un accident de muncă;
- copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2, avizată de direcţia de sănătate publică, şi copie a certificatului medical constatator al decesului, din care să rezulte că decesul a fost cauzat de boală profesională;
- copie a documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent, care să ateste aplicarea legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveţia/Marea Britanie sau într-un alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securităţii sociale.
Pentru cazurile în care susţinătorul decedat NU avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:
- carnetul de muncă, în original şi copie;
- carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie;
- carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie;
- carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie;
- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
- livretul militar, în original şi copie;
- diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie;
- dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
- adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
- adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original;
- adeverinţă privind venitul brut realizat, anexa nr. 6 la lege;
- acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
- declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme);
- alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Cuantumul pensiei de urmaş
Pensia de urmaş se calculează din:
- pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
- pensia de invaliditate gradul I, aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care acesta beneficia de pensie de invaliditate gradul II sau III sau pensie anticipată.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinător, aferent:
- pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
- pensiei de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
În funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, pensia de urmaș se acordă, astfel:
- 50% – pentru un singur urmaş;
- 75% – pentru 2 urmaşi;
- 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Excepție!!!! Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.
Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă dintre acestea, plata drepturilor pentru care au optat efectuându-se cu luna următoare solicitării.
Acordarea şi plata pensiei de urmaș
- din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
- de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
- de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte, ulterior decesului susţinătorului, condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.
- începând cu data înregistrării cererii, în situaţia în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului de 30 de zile.
Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş
Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, după cum urmează:
- la domiciliul/reşedinţa pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A.;
- în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi băncile comerciale, precum şi între CNPP şi alte instituţii de credit, conform legii.
Recalcularea pensiei de urmaş
Pensia de urmaș se poate recalcula, la cerere:
- prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, a perioadelor asimilate stagiului de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
- prin depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia;
- în cazul modificării numărului de urmaşi îndreptăţiţi.
Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Documente necesare:
- cerere de recalculare (anexa nr. 16 la norme);
- actul de identitate al solicitantului: BI/CI;
- adeverințe privind stagiul de cotizare, stagiul de cotizare asimilat, venitul total lunar realizat, sporuri, încadrarea în grupă superioară de muncă, care îndeplinesc condițiile de fond și formă prevăzute de lege.
!!! Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 1 aprilie 2001, întrucât aceste informații se regăsesc în baza de date privind asiguraţii sistemului public de pensii din proprietatea CNPP, creată pe baza declaraţiilor nominale de asigurare depuse de angajatori.
Revizuirea se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi /sau plătite şi cele legal cuvenite.
Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data constatării diferenţelor.
!!! Prin excepţie, în cazul unor erori materiale sau de calcul, intervenite în procesul administrativ de prelucrare şi redactare a datelor în vederea stabilirii/recalculării/plăţii drepturilor de pensie, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de casa teritorială de pensii competentă.
Suspendarea plăţii pensiei de urmaş intervine în situația în care:
- pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, și dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
- pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu urmează programele recuperatorii;
- copilul beneficiar al pensiei de urmaş, a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
- copiii urmaşi cu vârstă cuprinsă între 16-26 de ani, nu fac dovada continuării studiilor într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii.
!!!!! Dovada continuării studiilor, în aceste situaţii, se prezintă casei teritoriale de pensii în termen de 10 zile de la data începerii anului şcolar/universitar.
- soţul supravieţuitor sau copilul urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
- a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei;
- beneficiarul nu prezintă sau nu transmite casei teritoriale de pensii competente certificatul de viaţă în termenele prevăzute de lege;
- pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei;
- pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;
- soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată:
- în baza unui contract individual de muncă;
- în baza unui raport de serviciu;
- în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
- pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la convocarea INEMRCM sau a medicului expert al asigurărilor sociale, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate,
- este solicitată de către pensionar.
Încetarea plăţii pensie de urmaş
- pensionarul a decedat;
- pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
- pensionarul urmaş încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
- au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale şi rezultatul investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz;
- au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, incadrat în grad de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea INEMRCM, sau a refuzat să efectueze investigaţiile medicale şi examinările necesare în vederea evaluării capacităţii de muncă, după caz;
- au expirat 12 luni de la data la pensionarul urmaş , incadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii recomandate de medicul expert al asigurărilor sociale;
- copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor încadraţi în grad de invaliditate survenită până la 16 ani sau, după caz, pe perioada studiilor până la vârsta de 26 ani;
- pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului;
- soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit.
Reluarea plăţii pensiei de urmaş se face, astfel:
- potrivit prevederilor convenţiei de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiate de România și statul în care pensionarul şi-a stabilit domiciliul;
- începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situaţia în care pensionarul urmaş, invalid, nu s-a prezentat la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu a prezentat documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu a urmat programele recuperatorii;
- la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situaţia pensionarilor de urmaș, invalizi, obligați să urmeze aceste programe;
- de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situaţia copilul beneficiar al pensiei de urmaş, care a împlinit vârsta de 16 ani şi nu a făcut dovada continuării studiilor;
- la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situația soţului supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş care a realizat venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în situațiile expres prevăzute de lege;
- la cerere, începând cu luna următoare exprimării opţiunii la pensie, în situaţia soţului supravieţuitor sau copilului urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, care optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
- la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului;
- de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viaţă după expirarea termenelor prevăzute de lege (cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an);
- pe baza dovezii continuării studiilor:
- de la data suspendării,în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaş cu vârsta de peste 16 ani, care urmează studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, indiferent de nivelul ei, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
- de la data angajării, în situația copilului urmaş, medic resident.
- la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei suspendate ca urmare a faptului că pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei.
Plata drepturilor se face cu respectarea termenului general de prescripţie şi numai dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
„Luna Îndrăgostiților”, februarie, este cea mai scurtă lună a anului. Are doar 28 de zile în anii obișnuiți și 29 de zile în anii bisecți. Acest an suplimentar apare pentru a menține armonia dintre anul calendaristic și cel astronomic. Pe lângă această particularitate, luna februarie este marcată de numeroase tradiții și sărbători religioase și populare.
În tradiția populară, luna februarie se numește Faur. Denumirea este legată de meșterii fauri, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă, ascut sau confecționează fiarele sau cuțitele de plug pentru începerea muncii câmpului. Pentru că are numai 28 de zile, sau 29 în anii bisecți, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului, scrie Alba24.
TRADIȚII, sărbători și semnificații în cea mai scurtă lună a anului, luna ÎNDRĂGOSTIȚILOR
Potrivit interpretării populare, timpul reflectă capriciile copilului Faur: când râde și zâmbește, e frumos, când plânge, bate viscolul, când e supărat, dă ger de crapă pietrele.
Originea și semnificația lunii februarie
Februarie a fost adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie. Numele său derivă din latinescul „februarius”, de la „februa”, termen care desemna festivalul de purificare desfășurat în această lună. La greci, februarie era cunoscut ca Anthesterion.
Luna februarie, deși scurtă, este bogată în semnificații, tradiții și obiceiuri. De la sărbători religioase importante până la celebrarea iubirii prin Valentine’s Day și Dragobete, această lună îmbină armonios influențele creștine cu cele păgâne, păstrând vie o moștenire culturală deosebită. Fie că o asociem cu Făurarul din tradiția populară, cu luna lupilor sau cu festivalurile iubirii, februarie rămâne una dintre cele mai speciale perioade ale anului.
În luna februarie timpul este considerat favorabil pentru semănatul plantelor care cresc și rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea și alte zarzavaturi), dar și pentru unele plante care fructifică la suprafață (cânepa, inul, grâul de toamnă), pentru vopsirea lânii cu vopsele vegetale, tăierea din pădure a lemnelor de construcție etc
Sărbători în luna februarie
1 februarie – Trifonul și Arezanul viilor
Ziua lui Trif cel Nebun, patronul insectelor dăunătoare, sărbătorită pentru a proteja culturile. Arezanul viilor, un ritual bahic practicat încă din vremea tracilor, marcat prin stropirea viilor cu agheasmă și aprinderea focurilor pentru protecția viței-de-vie.
Potrivit credinței populare, la 1 februarie se sărbătorea Trif cel Nebun (Trifonul), patronul omizilor, al tuturor insectelor periculoase pentru recolte (lăcuste în special), în lumea satului românesc, pentru a opri înmulțirea omizilor, principalii dușmani ai livezilor. Livezile și grădinile se stropeau cu agheasmă, femeile dădeau de pomană câte o strachină de mălai, cu speranța că vor salva, astfel, culturile.
2 februarie – Ziua Ursului și Întâmpinarea Domnului
Ursul iese din bârlog și, dacă își vede umbra, legenda spune că iarna va mai dura încă 40 de zile. Creștinii ortodocși sărbătoresc Întâmpinarea Domnului, momentul aducerii lui Iisus Hristos la templu de către Fecioara Maria. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în Calendarul Ortodox al lunii februarie 2025.
10 februarie – Sfântul Haralambie
Protector al sănătății oamenilor și animalelor, dar și apărător împotriva ciumei. Superstiția spune că, pentru a ține spiritele rele la distanță, femeile înconjurau casa de trei ori fără haine.
12 februarie – Sfântul Meletie
Este cunoscut drept ocrotitorul persoanelor cu deficiențe de auz. A participat la Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol, unde a susținut doctrina ortodoxă.
14 februarie – Valentine’s Day
Sărbătoarea îndrăgostiților adoptată din cultura occidentală, marcând ziua Sfântului Valentin. Originea datează din perioada Imperiului Roman, când preotul Valentin oficia căsătorii în secret pentru soldații cărora li se interzicea însurătoarea. Tradițiile moderne includ oferirea de flori, ciocolată și scrisori de dragoste între persoanele iubite.
24 februarie – Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români
Sărbătoare autohtonă a iubirii, echivalentul românesc al Valentine’s Day. Se spune că tinerii care se sărută de Dragobete vor avea parte de iubire tot anul. În trecut, fetele adunau „zăpada zânelor” pentru a o folosi în ritualuri de frumusețe și dragoste.
Tradiții și superstiții
Se spune că vremea lunii februarie influențează recolta anului agricol. Se consideră un moment prielnic pentru semănarea plantelor precum ceapa, usturoiul sau grâul de toamnă. În trecut, gospodarii aprindeau focuri pentru a proteja animalele și culturile de influențele malefice.
De ce sunt ani bisecți
Un an bisect, cum este 2024, include o zi suplimentară în februarie pentru a corecta decalajul dintre anul calendaristic și cel astronomic. Anul real are 365 de zile și aproximativ 6 ore, iar adăugarea unei zile la fiecare patru ani compensează această diferență.
Delegații congresului extraordinar al PSD au validat candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Acesta a fost validat, duminică, cu 5.484 de voturi pentru, 18 împotrivă și 14 abțineri.
Crin Antonescu, candidat la alegerile prezidențiale, a declarat că va fi un președinte puternic nu prin încălcarea Constituției, „nu prin interpretarea ei abuzivă”, ci va fi un președinte prin angajament, prin atitudine, prin dedicație și prin parteneriat.
Crin Antonescu, VALIDAT și de PSD ca și candidat la alegerile prezidențiale
„Eu cred că, în ceea ce-l privește pe președinte și raportul său cu partidele politice, cu un partid politic, primul, așa cum sunteți dumneavoastră, câteva lucruri trebuie clarificate. Eu voi fi un președinte puternic nu prin încălcarea Constituției, nu prin interpretarea ei abuzivă sau trădându-i spiritul, nu prin intrigi cu serviciile speciale, secrete, discrete, nu prin interferența sau influențarea justiției, ceea ce a fost una din marile nenorociri ale ultimelor două decenii în România. (…)
Voi fi un președinte prin angajament, prin atitudine, prin dedicație și prin parteneriat. Nu există nimic (…) ce poate să facă singur președintele și nu există, dacă președintele e dedicat, nu există niciun un lucru de care președintele să nu se simtă direct sau indirect responsabil. Pentru dumneavoastră, pentru celelalte partide democratice, de la putere sau din opoziție din România, dar și pentru alte instituții importante ale societății românești, deviza mea sau mesajul meu, pe scurt, este: Partener totdeauna, niciodată complice”, a spus Crin Antonescu.
„Doresc să le mulțumesc celor din PSD”
El a punctat că marea miză va fi după alegerile prezidențiale.
„Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite. (…) Eu cred că marea bătălie, pe care sper că o vom da împreună, nu este doar aceasta electorală, care nu e ușoară, marea bătălie începe după aceea, pentru că nu trăim vremuri ușoare, pentru că avem turbulențe majore în relațiile internaționale, în structurile, așa cum le cunoaștem ale vieții internaționale, în politica mondială, și avem și înăuntru de rezolvat niște lucruri”, a afirmat Antonescu.
La finalul congresului PSD, Antonescu a mulțumit social-democraților pentru votul acordat, subliniind că prin acest vot procedura de validare a sa de către partidele actualei coaliții de guvernare s-a încheiat.
„Nu cred că trebuie să spun foarte multe lucruri despre cât de importantă și cât de onorantă este această misiune, despre ea am vorbit și vom mai vorbi. Acum doresc să le mulțumesc celor din PSD, începând cu președintele partidului, premierul Marcel Ciolacu, și până la toți activiștii, membri și susținătorii acestui mare partid românesc din toate colțurile țării. Voi face tot ce-mi stă în putință, vom reuși și voi fi un președinte al României care va avea un raport corect, democratic, de respect, de conlucrare cu Partidul Social Democrat, precum și cu toate partidele politice democratice, de la putere, din majoritate sau din opoziție din România”, a declarat Antonescu.
EVENIMENT
Încă un motiv pentru legalizarea PROSTITUȚIEI: „Prostituatele de la Cluj nu fac CURĂȚENIE la locul de muncă”
Cea mai veche meserie din lume are practicante și la Cluj-Napoca, de altfel, ca în toată lumea. „Fetițele”, în lipsa unui cadru legal, își desfășoară activitatea pe unde apucă. Făgetul este una dintre zonele în care se practică această meserie din greu, pe sistem drive-in. Adică în mașina clientului.
O clujeancă se plânge pe pagina de socializare că „muncitoarele” nu lasă curat locul de muncă:
„Mă confrunt cu o situație și am nevoie de îndrumare. Fac plimbări zilnice in pădurea Făget, in zona Pensiunea Selena și a drumului din spatele Wonderland. Adeseori în aceste plimbări sunt însoțită de copii. Aproape zilnic in ultima perioadă găsim mașini oprite cu prostituate care sunt „la treabă” și care lasă în urmă murdărie. Am sesizat poliția locală printr-un mail care a primit număr de înregistrare și sper într-o soluționare. Se mai poate face ceva în plus? Mulțumesc!”
Încă un motiv pentru legalizarea PROSTITUȚIEI: „Prostituatele de la Cluj nu fac CURĂȚENIE la locul de muncă”
Reacțiile n-au întârziat să apară:
„Filmati-le, inclusiv numerele de mașină și dacă puteți și în acțiune și puneti-le pe Facebook, TikTok, aici pe pagina Clujul Civic…se ocupă prietenii, soțiile, neamurile proprietarilor de mașini de ei și le puteți trimite și la poliție…”, comentează un internaut.
„Ce te bate grija ce fac oamenii in masina lor? Poate ca si pe ei ii deranjeaza ca ii deranjezi, dar ei isi „vad de treaba”, scrie un altul.
„Da, sa sunati la locala cand ii vedeti, sa ii prinda in flagrant. Prostituatia e ilegala in Romania, deci se poate apela si politia”, scrie într-un alt comentariu.
Foto: Captură YouTube
EVENIMENT
ANM: Se RĂCEȘTE vremea în toată țara. Apar NINSORILE și vântul. În Cluj va NINGE în special la munte
Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), de duminică intră în vigoare o avertizare meteo de ninsoare, intensificări de vânt și răcire semnificativă pentru toată țara, valabilă până luni seara.
Potrivit meteorologilor, în intervalul 2 februarie, ora 10:00 – 3 februarie, ora 22:00, temporar, vor fi precipitații pe parcursul zilei de duminică pe arii extinse în jumătatea de nord a teritoriului, iar în noaptea de duminică spre luni și luni, local în centru, est și sud-est.
ANM: Se RĂCEȘTE vremea în toată țara. Apar NINSORILE și vântul. În Cluj va NINGE în special la munte
În Maramureș, nordul și estul Transilvaniei, nordul și centrul Moldovei vor predomina ninsorile și se va depune strat de zăpadă în general de 1 – 5 cm, iar în Carpații Orientali, local de până la 10 cm. În celelalte regiuni vor fi mai ales ploi și lapoviță. Izolat se va forma polei sau ghețuș.
Vântul se va intensifica pe parcursul zilei de luni în regiunile estice, sud-estice și sud-vestice, unde vor fi viteze de 40 – 45 km/h, precum și în zona montană înaltă, cu rafale de 60 – 80 km/h în Carpații Meridionali și în Carpații de Curbură.
Temperaturile maxime vor scădea semnificativ duminică în nord-vestul și nordul țării și luni (3 februarie) și în celelalte regiuni, iar minimele vor deveni preponderent negative.
„Pe tot parcursul săptămânii, vremea va fi rece, pe arii restrânse geroasă în depresiunile din nordul și centrul țării. Intensificări temporare ale vântului vor mai fi în regiunile estice și la munte”, afirmă specialiștii ANM.
La Cluj se vor semnala în următoarele zile ninsori sporadice. Temperaturile pe timpul zilei nu vor depăși 3 grade iar noaptea se vor situa între -7 și -4 grade.