ECONOMIE
Opinie. Petru Romoşan: Toamna crizei economice în Europa
Dintre cele patru imperii recunoscute ca atare astăzi de toată lumea – SUA, China, Rusia, Uniunea Europeană (sub clară dominaţie germană) –, cel din urmă, UE, stă economic de departe cel mai rău. SUA a redistribuit prin FED mii şi mii de miliarde de dolari (trilioane), dintre care cele mai multe au aterizat în marile bănci americane. China ia decizii majore pentru „prosperitatea comună” a întregii populaţii, sacrificând creşterea pe Bursele externe a firmelor sale de Big Tech şi aruncând în faliment şi învăţământul cu plată organizat, de regulă, de ONG-uri. Rusia, supusă sancţiunilor interminabile ale SUA şi UE, şi-a dezvoltat din necesitate una dintre cele mai puternice agriculturi mondiale – a depăşit la producţia de grâu SUA şi Canada anul acesta – şi şi-a diversificat producţia industrială. Obiectivul : să nu mai fie „o benzinărie care se preface că e o ţară” (dixit John McCain, 2014).
Odată cu Covidul, UE a suspendat regulile foarte stricte în materie de deficit public. Statele UE au uitat volens-nolens rigiditatea bugetară şi au lăsat să crească în voie datoriile. Toată suflarea europeană aşteaptă cele 750 de miliarde de euro în subvenţii şi împrumuturi promise de UE şi BCE. Care, foarte probabil, nu vor veni. Germania se găseşte în campanie electorală, în alegeri parlamentare complicate şi riscă să nu aibă prea repede o majoritate stabilă. Iar dacă va câştiga urmaşul desemnat al Angelei Merkel, Armin Laschet, se estimează că acesta va reveni la ortodoxia bugetară cerută de Curtea de la Karlsruhe şi la cea mai dogmatică politică de austeritate. Germania postbelică are în ADN spaima de devalorizarea monedei după experienţa Republicii de la Weimar, care a dus la apariţia lui Hitler şi la război. Aceeaşi politică de austeritate se profilează şi în Franţa şi Italia (vezi Frédéric Farah – „Plan de relance : ”L’impossible moment keynésien en France et en Europe”, marianne.net, 4.09.2021).
La sfârşitul lui 2020, datoriile publice din ţările Eurozonei crescuseră la 98 % din PIB. În septembrie 2021, datoria Zonei Euro pare să fi depăşit 103 %. Câteva ţări au datorii colosale, şi deci foarte periculoase : Grecia 217 % din PIB, Italia 151 %, Portugalia 137 %. Franţa, care în 2019 avea 98,1 % din PIB datorie, a ajuns în martie 2021 la 118,2 %. În ultimii aproape doi ani de Covid, datoria tuturor ţărilor europene, a Germaniei inclusiv, a ţărilor din Eurozonă plus cea a ţărilor din afara ei (Bulgaria, Cehia, Danemarca, Croaţia, Ungaria, Polonia, România, Suedia), a crescut exponenţial. Marile bănci franceze şi germane sunt practic falite sau la limita falimentului. Capitalurile lor proprii, tangibile sunt negative : Société Générale -351,4 miliarde de euro, BNP Paribas -339,4 miliarde, Deutsche Bank -61,5 miliarde. Aceste bănci ar fi trebuit să fie declarate în faliment, dar autorităţile nu au avut curajul să ia această decizie, aşa că ele sunt astăzi doar pe buza prăpastiei. În acelaşi timp, băncile americane au fonduri proprii pe plus, conform regulilor contabile şi prudenţiale în vigoare atât în Europa, cât şi în America : JP Morgan +304 miliarde de dolari, Citigroup +219 miliarde, Wells Fargo +212 miliarde, Bank of America +178 de miliarde. Capitalizarea bursieră a băncilor franceze şi germane este incomparabil mai mică decât capitalurile lor tangibile negative : Société Générale valorează 22,4 miliarde de euro, BNP Paribas 66 de miliarde, Deutsche Bank 25,4 miliarde. Băncile americane, în schimb, pe lângă capitalurile lor pozitive, au şi capitalizări bursiere mult mai mari : JP Morgan 465,2 miliarde de dolari, Bank of America 343,2 miliarde, Wells Fargo 198 de miliarde etc. (vezi Jean-Pierre Chevallier – „Coronavirus et tsunami bancaire : anticipez les conséquences !”, chevallier.biz, 17.08.2021). „JP Morgan a pus deoparte… 270 de miliarde de dolari de disponibilităţi (cash) pentru a salva în maniera sa marile bănci europene, ceea ce înseamnă că acestea vor trece sub controlul americanilor în condiţii foarte avantajoase pentru ei” (Jean-Pierre Chevallier – idem). Trebuie menţionat că datoria Uniunii Europene (27 de ţări) se ridica la 12 420 de miliarde de euro la începutul lui 2021.
Zecile de miliarde de euro pe care le-au negociat recent PNL şi USR, pentru PNDL (ca să fie cumpăraţi primarii PNL pentru moţiunea lui Cîţu) şi pentru agenţia de pe lângă Ministerul Sănătăţii (pentru Vlad Voiculescu, de la USR Plus, şi pentru toţi useriştii plusişti, ca să mănânce şi gura lor ceva), sunt nu numai fantomatice, ci de-a dreptul tragicomice. De unde vor fi scoşi aceşti bani în contextul crizei economice care abia începe în toată Europa ? De la UE ? De la Germania ? În fapt, cele două partide imature şi total iresponsabile au negociat pielea ursului din pădure. Şi au dat vrabia din mână (guvernarea şi stabilitatea politică) pe cioara de pe gard (preşedinţia PNL). Sub îndrumarea, de asemenea iresponsabilă, a modestului profesor de fizică de la Sibiu, care a început să se creadă, dacă nu chiar Carol I, atunci cel puţin noul dictator al tristei noastre Românii. Să amintim aici şi că, sub Klaus Iohannis, Ludovic Orban şi Florin Cîţu, România ocupă un dezastruos loc patru în UE la deficitul balanţei comerciale : Franţa -74,4 miliarde de euro (în 2019) şi -82,5 miliarde (în 2020) ; Spania -34,6 miliarde (în 2019) şi -15,8 miliarde (în 2020) ; Grecia -22 de miliarde (în 2019) şi -17,9 miliarde (în 2020) ; România -17,6 miliarde (în 2019) şi -18,7 miliarde (în 2020). Ţările cu o balanţă comercială pozitivă semnificativă sunt, în ordine : Germania (+228,3 miliarde de euro în 2019 şi 182,4 miliarde în 2020), Irlanda, Olanda, Italia, Belgia. Pe un plus mai mic în 2019 şi 2020 se află Polonia şi Suedia.
Atât UE, cât şi moneda euro se apropie, după mai mulţi experţi, de o catastrofă. Retragerea SUA din Afganistan şi din Ucraina (ţară pusă în braţele Germaniei la recenta întâlnire de la Washington dintre Joe Biden şi Angela Merkel) poate fi urmată şi de o mai largă dezangajare, militară şi politică, a SUA din Europa. Atât NATO, cât şi UE (mai vechea Comunitate Europeană) sunt creaţii americane după cel de-al doilea război mondial destinate să ţină sub control Europa care tocmai ieşea dintr-un război devastator. Şi pentru beneficii şi profituri, se înţelege. Balanţa este de o bună bucată de vreme negativă pentru americani, de unde şi insistenţa fostului preşedinte Donald Trump pentru cheltuieli militare sporite. Franţa şi Germania au anunţat deja punerea pe picioare a unei apărări proprii, cu o primă decizie concretă : o forţă de intervenţie rapidă de 5 000 de oameni. SUA pivotează, în schimb, pe frontul China, adevăratul său concurent de azi, în Asia, în Pacific şi în Marea Chinei de Sud. China se pregăteşte serios să preia Taiwanul, teritoriu chinez la care nu a renunţat niciodată, recunoscut ca atare de SUA.
Marile realizări politice ale României din ultimii 30 de ani – integrarea în NATO şi în UE – pot să se dovedească amândouă falimentare. Am pierdut în aceşti ani aproape cinci milioane de concetăţeni, dintre care o bună parte sunt oameni tineri cu studii superioare, foarte calificaţi, fără nici o contrapartidă sau compensaţie. „Bătrâna Europă” a reuşit, pe spatele ţărilor din Europa Centrală şi de Est, foste comuniste, să-şi prelungească agonia, care pare de neoprit. În relaţia cu SUA, Klaus Iohannis s-a ales totuşi cu o şapcă de colecţie în calitatea sa de cel mai slab preşedinte din istoria României.
Publicaţiile economice serioase prevestesc o criză gravă în Europa : „Politica stimulării monetare continue şi-a epuizat resursele, provocând o criză pentru cei care fac politica Băncii Centrale Europene. Ca şi omologii lor din Statele Unite şi din alte bănci centrale importante, ei se confruntă cu certitudinea crescândă că ratele dobânzilor urcă, că valoarea activelor financiare scade şi căderea generală este însoţită de creşterea preţurilor. Conform neokeynesianismului, această combinaţie e o imposibilitate, dar chiar asta se vede acum la orizont. Punctul de pornire nu este doar în dobânzile negative, ci şi în nivelul mediu al datoriei publice raportate la PIB, care se află la 103 % […]. Sfidând termenii Pactului de Stabilitate din Tratatul de la Maastricht din 1992, după primirea Greciei şi a Italiei în Zona Euro, istoria monedei euro şi a BCE a cunoscut constant încălcări ale regulilor şi muşamalizări. Fără Covid şi fără creşterea preţurilor care e aproape sigur acum că vor împinge în sus ratele dobânzilor, BCE şi Bruxelles-ul ar mai fi putut scăpa un timp de greutăţi trecând peste regulile de bază. Criza cu care se confruntă Zona Euro diferă de cea din SUA, care, lăsând la o parte factorii sociali, e în principal o consecinţă a tipăririi de bani. Politici asemănătoare au fost practicate şi în Zona Euro, dar nu cu aceeaşi amploare. Problemele sale ţin mai mult de structură, cu un sistem bancar folosit în exces şi prea încrezător în ascunderea datoriilor nerambursabile prin sistemul de raportare TARGET2 (scoaterea datoriilor toxice în afara bilanţului – n.n.). […] Realitatea este că euro e liantul care-i ţine pe membrii Zonei Euro laolaltă – fără el, proiectul european e mort şi îngropat. Vuietul care cere întoarcerea la statele-naţiune va fi aproape irezistibil, şi nu numai pentru Germania, ci şi pentru cei care apreciază această voce a raţiunii. Ţările din Europa Centrală, ca Polonia şi Ungaria, ar putea înceta să mai încerce reformarea Uniunii Europene din interior, alegând să plece pur şi simplu, iar câteva ţări mai mici, care se află în Uniune pentru subsidii nu vor mai avea nici un motiv să rămână” (Alasdair Macleod – „Eurozone finances have deteriorated”, goldmoney.com, 5.09.2021).
De ce este astăzi UE imperiul cu cea mai proastă situaţie economică şi de ce poate fi locul din care va porni noua mare criză ? Mai întâi pentru că UE (prin Germania) a fost tot timpul dependentă de economia americană, de dolarul american, iar azi SUA pare să se retragă cam de peste tot, să se întoarcă acasă, între cele două Oceane. Construcţia UE a fost şi a rămas, la fel ca moneda euro, una artificială. Indecisă între un stat federal (cum e SUA) şi un fel de ONU economic european, la mâna SUA, prin NATO mai ales. „Guvernul de la Davos”, guvernul mondial, care a prins aripi cu Covidul, pare să se exprime cel mai bine prin Germania şi prin UE, cu politicile „verzi” şi cu controlul digital al populaţiei. Apoi, sancţiunile economice impuse de SUA Rusiei au fost puse în aplicare mai ales de UE. A mai venit şi Brexit-ul, care a însemnat o mare lovitură pentru UE. Iar faimosul motor franco-german pare să funcţioneze pe modelul racului.
Petru Romoşan
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
FOTO. Harpă unicat în România, de 320.000 de lei, și un pian de 750.000 de lei la Filarmonica de Stat „Transilvania” Cluj-Napoca
Reprezentanții Filarmonicii de Stat „Transilvania” Cluj-Napoca au prezentat noile instrumente muzicale profesionale achiziționate, în valoare de peste trei milioane de lei, finanțarea venind din partea Consiliului Județean Cluj.
Un moment istoric pentru Filarmonica de Stat „Transilvania”
„Filarmonica de Stat „Transilvania”„ este una dintre cele mai importante instituții de spectacol din țară și artiștii filarmonicii merită să concerteze pe instrumente profesionale.
Suma considerabilă pe care am primit-o pentru investiții din partea Consiliului Județean Cluj ne permite să ne ducem activitatea la cel mai înalt nivel.
E vorba nu doar de reînnoirea unor instrumente preexistente, cu termen de garanție de 15 ani, care aveau deja 65 de ani de folosință continuă în orchestră, dar și instrumente de care am avut foarte tare nevoie, care sunt o adiție necesară setului pe care le aveam”, menționează Silvia Sbârciu, managerul Filarmonicii, care a precizat că este vorba de suma de 3.208,600 de lei, folosită integral pentru investiții.
De când au început solicitările din partea Filarmonicii pentru achiziție?
„Anul acesta am primit 20 de milioane, ajutor din partea statului. Eu am negociat pentru cultură că e mai ușor să negociezi pentru ce îți place. De altfel, solicitările sunt de mai demult, dar noi abia acum am reușit să susținem din bugetul propriu.Noi nu prea reușim des să facem astfel de investiții, dar pentru profesioniștii filarmonicii care ne duc faima peste hotare- trebuie!”, afirmă Vákár István-Valentin, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.
Întrebat despre sediul promis cândva Filarmonicii, acesta a menționat că instituția merită să aibă un sediu.
”Deocamdată e Primăria cea care și-a asumat că va găsi acest loc. E și faptul că noi, în comparație cu municipalitatea, suntem un frățior mai mic la capitolul finanțe. Vom vedea dacă reușesc, dar până atunci noi plătim în continuare toate chiriile, toate cheltuielile”, a explicat acesta.
Noile ”bijuterii” ale orchestrei- cifre concrete
Conform spuselor directorului adjunct al Filarmonicii, Erna Weghofer Vad, una dintre ”bijuteriile” pe care le-a achiziționat de curând instituția este harpa Horngacher, model Phoenix. Piesă unicat în România, aceasta a costat 320.000 de lei (64.000 de euro). A fost achiziționat și un contrafagot în valoare de 220.000 de lei. O altă achiziție importantă e cea a pianului Bösendorfer Viena Concert, în valoare de 750.000 de lei (150.000 de euro).
„Un instrument capăt de linie pentru piane! Noi avem și foarte mulți artiști Bösendorfer care performează la Cluj și de aceea era foarte important să avem și acest brand în inventarul filarmonicii”, subliniază managerul instituției.
Au mai fost achiziționate instrumente de percuție: timpane, xilofoane, tobă mare, marimbafon, set de clopote, vibrafom, toate în valoare de 180.000 de lei.
„La instrumentele de percuție aveam un foarte mare deficit și eram nevoiți să le închiriem de la Academia Națională de Muzică”, mărturisește Sbârciu. Din acești bani a fost cumpărat și un sistem de sonorizare profesională la 320.000 de lei, la fel și mașini de întreținere a instrumentelor de suflat, tocuri pentru instrumentele cu corzi, în valoare de 310.000 de lei.
Unele instrumente au fost achiziționate de la meșteri străini, în principal de la Viena sau de la producători autohtoni, ca de exemplu contrabasul de cinci corzi de la maistrul lutier Ioan Bucur
Cea mai bună harpă din țară se va auzi de acum la Cluj
„Prin acest demers al Filarmonicii am primit un adevărat cadou. O bucurie absolut de nedescris!”- așa descrie nouă achiziție a harpei Horngacher Kinga Szabo, singura membră a orchestrei filarmonicii care cântă la acest instrument. Vorbim de o harpă de o categorie foarte înaltă care va ridica prestațiile orchestrei la alte standarde.
În ultimii 20 de ani artista a concertat pe o harpă americană Lyon &Healy. Filarmonica mai dispunea de una rusească care practic a cedat și i s-a rupt gâtul din cauza lemnului îmbătrânit din care era făcută. Aceasta din urmă nici măcar nu era o harpă de concert, fiind prea mică și cu un sunet prea restrâns.
„Sunt extrem de bucuroasă pentru că îmi va ușura extrem de mult munca în orchestră.Mai ales că harpele sunt folosite intens, pentru că avem programe săptămânale cu două sau chiar trei”, a recunoscut Kinga Szabo pentru Cluj24.
Când putem auzi noile instrumente?
„Contrafagotul l-am auzit deja de două ori. Restul instrumentelor au sosit sau vor sosi, deci le auzim în concertele următoare.”, afirmă Silvia Sbârciu, managerul Filarmonicii. Pianul va fi ales luna viitoare, dintre zece exemplare expuse la Viena. Reprezentanții Filarmonicii își doresc să organizeze în viitor concerte speciale de inaugurare atât pentru pian, cât și pentru harpă.
Paula Mariuța
EVENIMENT
Marcel Ciolacu lansează Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate: ”O Românie sănătoasă înseamnă o Românie puternică” (PE)
Marcel Ciolacu, candidatul PSD la Președinția României, anunță priorități clare pentru politicile de sănătate.
”O Românie sănătoasă înseamnă o Românie puternică”, spune Marcel Ciolacu, care susține accesul sigur la toate tipurile de servicii medicale și medicamente de bună calitate, pentru fiecare cetățean, inclusive în situații de criză.
”Calea sigură pentru o Românie puternică înseamnă o Românie sănătoasă. Egalitatea de șanse la sănătate pentru toți românii se poate realiza prin servicii medicale cât mai aproape de oameni.
Am stopat criza din sănătate, am redat demnitatea medicilor. Vreau tineri sănătoși care să se bucure de viață, nu de dependența de droguri”, spune candidatul social-democrat la funcția supremă în stat.
Astfel, Marcel Ciolacu are în plan elaborarea și implementarea Strategiei Naționale de Digitalizare și e-Sănătate.
Acest lucru presupune aprobarea Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate (SNDS), dar și a planurilor de acțiune regionale și desemnarea instituției responsabile.
De asemenea, ca parte a acestei strategii, Marcel Ciolacu susține și realizarea unei noi Platforme Unice a Asigurărilor de Sănătate pentru facilitarea accesului pacienților la servicii medicale, debirocratizare și eliminarea fraudelor.
Candidatul PSD la prezidențiale își dorește și dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin care se vor putea cofinanța servicii medicale. Iar acest lucru se va face prin crearea cadrului legislativ pentru încurajarea și creșterea deductibilității fiscale pentru acest tip de asigurări.
De asemenea, Marcel Ciolacu consideră că statul trebuie să își mențină rolul de reglementator, finanțator și ofertant de servicii de asigurare prin CNAS și casele județene de asigurări de sănătate.
Marcel Ciolacu: E nevoie de dezvoltarea asistenței medicale comunitare
”Asigurarea accesului permanent și rapid al tuturor cetățenilor la asistență medical primară reprezintă cheia reconstrucției întregului sistem medical”, arată Marcel Ciolacu, care susține și crearea unei rețele naționale de centre medicale comunitare în orașele mici și în mediul rural.
Pe lângă accesul la moașe, asistenți comunitari și sociali, aceste centre medicale vor oferi și servicii de telemedicină, de stomatologie și de farmacie comunitară.
CMF 31240010
Marți, pe Autostrada A3, vor fi restricții între Turda și Târgu Mureș, anunță Centrul Infotrafic din cadrul Poliției Române.
Între orele 8.00 – 12.00, traficul va fi restricționat pe a doua bandă pe Autostrada A3 pe sensul Turda – Târgu Mureș, la kilometrii 36+800 metri – 35+800 metri.
Se ÎNCHID benzi de circulație pe A3, marți, între Turda și Târgu Mureș
Între orele 12.00 – 17.00, pe același sens, vor fi închise prima bandă și cea de urgență, pe același tronson kilometric, pentru reparații la rosturile de dilatare ale viaductului.
Polițiștii le recomandă șoferilor să fie foarte atenți în această zonă, să reducă viteza de deplasare, să semnalizeze din timp când schimbă banda și să se asigure foarte bine înainte de a trece pe o altă bandă.
Președintele Forța Dreptei Cluj, Adrian Oros, afirmă că cei care au lucrat îndeaproape cu Ludovic Orban, printre care se numără și el, știu că înainte de a fi un adevărat om politic, este un om foarte bun, un om de mare caracter.
Din păcate nu toți românii pot să îl cunoască așa cum îl cunoaștem noi, cei mai apropiați.
Prin retragerea sa în favoarea Elenei Lasconi, am asistat la un alt moment de altruism politic din cariera lui Ludovic Orban, care a fost marcată constant de astfel de momente. Fac doar o scurtă retrospectivă a celor mai cunoscute:
•În 2009, PNL era condus de Tăriceanu. Ludovic Orban și Crin Antonescu și-au anunțat candidatura la șefia PNL. Ca să îl poată învinge pe Tăriceanu și să dea un restart partidului, Ludovic Orban renunță la candidatura sa în favorea lui Antonescu.
Antonescu câștigă alegerile și după 6 luni convoacă Congres extraordinar ca să elimine funcția de prim-vicepreședinte ocupată de Ludovic Orban. Toți oamenii care au rămas alături de Orban au fost schimbați din toate funcțiile și multora le-au fost încheiate definitiv carierele politice.
Duce PNL la victorie
•În 2016, în timp ce era candidat pentru Primăria Capitalei, lui Ludovic Orban i se fabrică un dosar penal. Din prima zi în care a fost chemat la DNA a anunțat că se retrage din cursa pentru Primăria Capitalei și și-a dat demisia din toate funcțiile politice deținute, așteptând ca justiția să îi facă dreptate. A solicitat să fie judecat cu celeritate și nu a tras de timp ca cei care vânează prescripții.
A obținut prima decizie de achitare abia pe 31 ianuarie 2017. La alegerile parlamentare din decembrie 2016 a refuzat să candideze pentru că încă nu i se făcuse dreptate. Acesta este Ludovic Orban.
În februarie 2020, același Ludovic Orban renunță la candidatul propriu pentru Primăria Capitalei și își anunță susținerea pentru independentul Nicușor Dan. Cu acel anunț forțează mâna USR care se vede nevoit să facă la fel și PSD este învins în alegeri și scos din Primăria Capitalei.
După ce duce PNL la victorie în alegerile prezidențiale și bate PSD pentru prima dată în alegerile europarlamentare și locale, în momentul când pierde alegerile parlamentare din 2020, își dă demisia din funcția de prim-ministru ca să înceapă negocierile pentru formarea unui guvern de centru-dreapta, așa cum a promis în campania electorală.
În timpul negocierilor, Ludovic Orban face concesii importante USR-ului și este atacat puternic în interiorul PNL. Reușește să ajungă la o formulă de guvern, însă USR se opune desemnării sale ca premier în acel nou guvern și îl preferă pe Florin Cîțu (O MARE GREȘEALĂ).
Demisie din PNL
După preluarea ostilă a conducerii PNL de către “ băieți “ , în octombrie 2021 Florin Cîțu începe negocierile cu PSD pentru formarea unui guvern comun. Pe 23 noiembrie Biroul Politic Național al PNL votează readucerea PSD, din opoziție, la guvernare și Ludovic Orban își dă demisia din PNL în aceeași zi.
După 30 de ani a plecat din singurul partid în care a activat pentru că nu a dorit să își încalce cuvântul dat oamenilor care au avut încredere în el atunci când le-a promis că dacă vor vota PNL vor scăpa de PSD și vor avea un guvern de centru-dreapta.
Pe toată durata acestei veri a încercat o unire a forțelor de centru-dreapta și susținerea unui singur candidat pentru a putea bate binomul PSD-AUR.
Nicolae Ciucă a mimat interesul pentru o unire a forțelor de dreapta, în vreme ce Elena Lasconi și-a dorit, dar multi lideri din conducerea USR s-au opus.
Altruism politic
Gestul din seara aceasta reprezintă o nouă dovadă de realism și altruism politic, deoarece, pentru Ludovic Orban, binele comun a fost întotdeauna mai important decât obiectivul politic personal.
Retragerea lui și sprijinirea lui Elena Lasconi, îi oferă șanse reale acesteia, să intre în turul 2 și să câștige alegerile.
Am acceptat cu inima strânsă această decizie, dar știu ca Ludovic Orban este omul proiectelor mari și a deciziilor înțelepte.
Pe 24 noiembrie votăm Elena Lasconi!
Pe 1 decembrie votăm Forța Dreptei!
Pe 8 decembrie votăm Elena Lasconi!”, a transmis Oros.
CMF 11240022