Connect with us

ACTUALITATE

OPINIE/ Petru ROMOȘAN – Quo vadis America?

Publicat


Deşi America pare a fi noul Imperiu Roman de Apus, e greu de ales : America lui Joe Biden e azi Roma lui Caligula, a lui Nero sau a lui Claudius împărat ? Pentru că americanii o au pe Nancy Pelosi, preferata progresiştilor, a neomarxiştilor culturali şi, mai ales, a „moderaţilor” democraţi, pare mai plauzibilă echivalarea cu Roma lui Caligula.

Conform revoluţiei în curs, nu mai contează genul, sexul etc. Nu numai Biden are serioase probleme de vârstă, ci şi şefa majorităţii din Camera Reprezentanţilor, la cei 80 de ani ai săi (n. 1940), care e numită adesea, pe urmele lui Trump, „Crazy Nancy”. La fel Bernie Sanders (n. 1941), care şi-a negociat la alegerile primare (către Joe Biden) presupusele idealuri sociale vândute în campanie generos tinerilor americani – tot aşa le cedase anterior, în 2016, lui Hillary Clinton pentru o casă înlesnită, se spune. Speaker-ul Camerei, Nancy Pelosi, a declarat într-o conferinţă de presă că e dreptul ei dat de Dumnezeu să dea afară din Congres orice republican doreşte („It’s my God given right to unseat any Republican member of Congress” – „Nasty Nancy”, newspunch.com, 26.03.2021).

Zilnic presa mondială ne aduce ştiri şi analize stupefiante din şi despre SUA. Epoca lui Donald Trump e revolută, dar America patinează, la fel ca Imperiul Roman înainte de a fi cucerit de barbari sau ca Imperiul Bizantin înainte de a fi ocupat (Constantinopolul) de Mahomed al II-lea în 1453. Alastair Crooke – care a studiat la Universitatea Saint Andrews (1968-1972) din Scoţia, unde a obţinut un masterat în politică şi economie –, fost grad mare în MI6 şi în diplomaţia UE, vede lucrurile simplu şi clar :

„Odată ce s-a pierdut controlul asupra mitului justificativ al Americii, a căzut masca. Iar disparitatea între mit şi comportamentul public al Americii a devenit cu atât mai limpede […]. Pentru cam jumătate dintre americani, „sistemul” e trucat în favoarea a 0,1 %, care profită, şi în defavoarea poporului […]. Robert Kagan (ideolog neoconservator – n.n.) a expus recent un raţionament convingător : „În absenţa mitului care justifică „implantarea democraţiei în lume” în jurul căruia se întinde imperiul, logica morală a acestei întregi întreprinderi începe să se prăbuşească” – afirmaţia lui Kagan e de o surprinzătoare sinceritate.

El pretinde deci că imperiul american din străinătate este foarte necesar în principal pentru a menţine mitul „democraţiei” în interiorul ţării. O Americă pierzându-şi hegemonia mondială, afirmă el, n-ar mai dispune de coeziunea necesară pentru a-şi păstra democraţia liberală acasă” („Leviathan mobilizes for decisive battle”, straightlinelogic.com, 15.03.2021).

Alte remarci ale lui Alastair Crooke : „Leadership-ul mondial a fost reformulat pentru a „salva planeta” de la schimbarea climatică, a salva umanitatea din pandemie şi a ne proteja pe toţi de criza financiară mondială care va veni […] . Planul a scăpat de sub control şi devine treptat din ce în ce mai straniu. Epoca unipolară americană s-a „încheiat”. Ea încasează opoziţii de tot felul atât în străinătate, cât şi în ţară.

Impulsurile conservatoare şi tradiţionale au reacţionat împotriva acestui program ideologic radical şi, mai ales, criza financiară din 2008 şi aproape prăbuşirea sistemului le-au anunţat elitelor sfârşitul hegemoniei financiare a Statelor Unite şi, în consecinţă, al preeminenţei Americii. Asta a deschis o perioadă critică. Acum, elitele sunt într-un impas crucial. Când vorbesc de „Reset”, asta înseamnă o întoarcere forţată la agenda lor. Dar nu e atât de simplu cum pare. În urmă cu 20 de ani, totul părea aproape pregătit pentru a fi implementat ; totuşi, astăzi, establishment-ul trebuie să se bată pentru fiecare element din strategia lui, căci întâmpină peste tot o rezistenţă crescândă […].

Deci „Reset”-ul va avea loc ?

Elitele se agaţă în continuare de occidentalizarea lumii („America is back” – deşi pe nimeni nu entuziasmează această idee). Obstacolele sunt numeroase şi se înmulţesc. Obstacole şi crize în interiorul ţării, unde Biden îşi pierde vizibil autoritatea. Procesul decizional american pare să ducă lipsă de un „preşedinte” sau mai degrabă de un maestru strateg care îşi asumă rolul.

Cine se ocupă de politica externă ? Nu se prea ştie. Iar America însăşi e ireconciliabil divizată şi slăbită. În plus, pentru prima dată, Statele Unite şi UE sunt din ce în ce mai des percepute în străinătate ca incapabile să gestioneze treburile cele mai simple.

Cu toate astea, chemarea la arme a globaliştilor este clară. Lumea s-a schimbat în mod cert în ultimii patru ani. Forţele globaliste sunt deci mobilizate pentru a câştiga ultima bătălie din acest „lung război” încercând să lovească peste tot. Primul obiectiv a fost acela de a-l învinge pe Trump. Un altul este acela de a discredita toate varietăţile de populism european. Statele Unite cred că pot să obţină înfrângerea zdrobitoare pe plan psihologic, tehnologic şi economic a alianţei Rusia-China-Iran.

În trecut, finalul ar fi fost previzibil. De această dată, Eurasia s-ar putea opune solid unei „Oceana” slăbită (şi unei Europe fricoase). Ceea ce ar zgâlţâi Leviatanul din rădăcini. Şi cine ştie ce ar putea răsări atunci din ruinele postmodernităţii sale” (idem).

Britanicul Alasdair Macleod, absolvent Eton în anii ’60, ginerele celebrului Rupert Murdoch, el însuşi un faimos analist al finanţelor (aur mai ales), cercetează serios problemele americane : ”China crede, foarte probabil, că America organizează iarăşi nemulţumiri în Hong Kong. E limpede, China a gândit că America a gestionat sub acoperire mişcarea „Occupy Central” (o serie de proteste violente – n.n.) şi acum ar lua-o de la început. Dincolo de ce au aflat de la propriii lor spioni, protestele erau prea bine planificate şi organizate ca să fie spontane.

De data asta, atacul părea să aibă mai multe şanse de reuşită. Planul a fost coordonat cu presiunea americană pe dolarul de Hong Kong (legat de cel american – n.n.) într-o încercare de a-l destabiliza, în principal prin ameninţarea de a extinde tarifele vamale aplicate Chinei şi asupra Hong Kong-ului. Această a doua încercare de a zdrobi Hong Kong-ul a fost deci mai gravă.

Hong Kong-ul este un punct critic pentru că reprezintă canalul pe care se scurg în China portofoliile de investiţii străine. E un lucru important pentru americani fiindcă Trezoreria SUA nu-şi poate permite să vadă fluxurile globale de portofoliu atrase în China într-un moment în care e necesar ca ele să fie investite în cantităţi crescânde în Trezoreria SUA. Dacă înţelegeţi asta, veţi pricepe şi mare parte din încercările urgente ale Americii de a destabiliza Hong Kong-ul. […]

În general, strategia Chinei a fost aceea de a nu se lăsa provocată. O posibilă excepţie a fost Hong Kong-ul, unde s-a decis că era mai important să fie asigurată insula împotriva vreunui nou atac dincolo de termenii tratatului încheiat cu Marea Britanie. Dar cea mai mare greşeală a Chinei a fost aceea de a impune la rândul ei taxe vamale ca reacţie la taxarea vamală americană. America nu făcea decât să se izoloze cu politicile ei vamale, dar răspunsul Chinei i-a oferit Administraţiei Trump pretextul pentru escaladare în războiul comercial al taxelor, trecând la atacul asupra tehnologiei chineze, care o depăşea pe cea a Americii.

[…] Taiwanul este considerat şi el de China ca non-negociabil – dar, cum până şi Marea Britanie trimite un nou portavion în Marea Chinei de Sud, ar putea deveni un punct fierbinte în lunile următoare” („Biden’a last throw of geopolitical dice”, goldmoney.com, 25.03.2021).

Statele Unite au acordat Ucrainei o asistenţă de 125 de milioane de dolari, aparent un sprijin pentru războiul în pregătire din Donbas. Congresul american se pregăteşte să suplimenteze acest ajutor cu alte 150 de milioane de dolari. Un cargou, „Ocean Glory”, specializat în transporturi militare ar fi ajuns în portul Odesa. „Ocean Glory”, construit în 2015, lung de 171 m şi lat de 25 m, poate transporta 20 000 t (vezi world-today-news.com, 25.03.2021).

Degringolada agresivă a Americii, după cei patru ani totuşi paşnici ai pitorescului Donald Trump, riscă să ne cuprindă şi pe noi, pe România şi pe Republica Moldova (Basarabia). Ruso-americanul „The Saker” atrage atenţia, într-un nou lung articol, asupra pregătirilor de război din Ucraina în care nu e exclus să fie antrenate Republica Moldova şi Transnistria : „De pildă, ucrainenii ar putea ameninţa să atace Grupul operaţional al forţelor ruse (OGRF) în Transnistria.

E vorba de o forţă mică, aflată departe de Rusia, înconjurată de vecini ostili. Nu uitaţi că Tiraspolul se află la cca 600 km vest de Doneţk ! În plus, dacă Moldova nu e membră NATO, România este. În ceea ce o priveşte pe actuala preşedintă a Moldovei, Maia Sandu, ea e deopotrivă româncă şi profund antirusă. Dar, dacă toate acestea sunt adevărate, cred că e la fel de important să observăm şi altceva : Chişinăul, capitala Moldovei, se află la numai aproximativ 300 km de peninsula Crimeea. Asta face ca toată Moldova să poată fi atinsă de arme ruseşti cu bătaie lungă şi abordată de forţe mobile cu reacţie rapidă.

Pentru moldoveni, orice idee de a ataca OGRF (Grupul operaţional al forţelor ruse) în Transnistria ar fi cu adevărat nebunească, dar pentru regimul ucronazist (al naziştilor ucraineni – n.n.) disperat de la Kiev lucrul ar fi preferabil unei înfrângeri în faţa Rusiei” („L’Ukraine est-elle (à nouveau) au bord de la guerre ?”, lesakerfrancophone.fr, 24.03.2021).

Noul mandat al democraţilor începe în forţă pe mai multe fronturi dar prea puţine dintre ele sunt şi promiţătoare. Explicaţia o putem găsi „acasă”, în America, dată de Chris Hedges, jurnalist cu premiul Pulitzer, fost corespondent de război, om de stânga şi fost simpatizant al Partidului Democrat :

„Elitele conducătoare încetăţenite ştiu că e vorba de o criză. Au căzut de acord, cel puţin temporar, să azvârle cu bani în ea, cu acea Lege Covid-19, la nivel de 1,9 trilioane de dolari (1 900 de miliarde – n.n.), lege cunoscută ca American Rescue Plan-ARP („Planul american de salvare”). Dar ARP nu va modifica inechităţile structurale nici prin ridicarea salariului minim la 15 dolari pe oră şi nici prin impunerea unor impozite sau reglementări la adresa corporaţiilor sau a clasei miliardarilor care şi-a văzut veniturile crescând cu uluitoarea sumă de 1,1 trilioane de dolari (1 100 de miliarde – n.n.) de la începutul pandemiei.

Sistemul de sănătate va rămâne privatizat, ceea ce înseamnă asiguratori şi corporaţii pharma care adună o mană de zeci de miliarde de dolari cu ARP, şi asta în condiţiile în care fac deja profituri-record. Nesfârşitele războaie din Orientul Mijlociu şi bugetul militar umflat care le finanţează tot sacrosancte rămân. Wall Street-ul şi speculatorii predatori globali care profită de pe urma nivelurilor uriaşe de datorii sclavizante impuse unei clase muncitoare subplătite şi care jefuiesc Trezoreria SUA în capitalismul nostru de cazino vor continua să împingă banii pe conductă în sus, în mâinile unei minuscule cabale oligarhice.

Nu va avea loc nici o reformă a finanţării campaniilor electorale care să pună capăt sistemului nostru de mită legalizată. Giganticele tech-monopoluri vor rămâne intacte. Companiile care se ocupă de combustibilul fosil vor continua să vandalizeze ecosistemul.

Poliţia militarizată, cenzura impusă de platformele digitale, vastul sistem penitenciar, legile din ce în ce mai aspre menite să supună terorismul intern şi disidenţa, supravegherea guvernamentală completă vor fi, cum au fost şi înainte, instrumentele de bază prin care statul controlează societatea” („Bandaging the corpse”, scheerpost.com, 12.03.2021).

Petru Romoşan


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

DASU: Reprezentantul firmei distribuitoare a ventilatoarelor a refuzat intrarea în TIR-ul în care au murit 3 oameni

Publicat

Reprezentantul firmei distribuitoare a ventilatoarelor, sosit la fața locului a refuzat intrarea în unitate, deși i-a fost oferit de către personalul medical, echipament complet de protecție împotriva COVID-19, anunță DSU, în legătură cu defecțiunea la TIR-ul ATI de la spitalul Babeș.

Personalul medical care încadrează Unitatea de Terapie Intensivă Mobilă a semnalat intrarea în avarie, concomitent, a tuturor ventilatoarelor regăsite în container și a comunicat echipei tehnice a spitalului că acestea prezintă o alarmă de suprapresiune respectiv, presiune crescută de peste 6 Bari, limita maximă admisă pentru funcționarea corectă și în siguranță a acestor tipuri de echipamente medicale.

În urma verificării presiunii oxigenului din Unitatea Mobilă, ventilatoarele au rămas în avarie.

Reprezentantul firmei distribuitoare a ventilatoarelor, sosit la fața locului a refuzat intrarea în unitate, deși i-a fost oferit de către personalul medical, echipament complet de protecție împotriva COVID-19. Acesta, în final a părăsit incinta spitalului, refuzând să intre în TIR.

La acest moment este în derulare o verificare pentru stabilirea motivelor care au dus la creșterea presiunii oxigenului peste valoarea maximă admisă, în cadrul Unității Mobile.

Verificarea ventilatoarelor, în urma avariei a demonstrat ca acestea au înregistrat o creșterea a presiunii de peste 6 Bari, ceea ce a dus la oprirea lor din funcțiune.

Instalarea și operaționalizarea Unității se realizează sub coordonarea DSU și a spitalului iar reglarea continuă a parametrilor de lucru, a instalației de oxigen care deservește UTIM-ul, monitorizarea acesteia și operarea unității este realizată de echipa tehnică a spitalului.

Din cei 8 pacienți internați în UTIM din cadrul Victor Babeș, au fost transferați un pacient pe o secție proprie a spitalului Victor Babeș, un pacient la Spitalul ROL 2 (secția militară a Ana Aslan), doi pacienți la Spitalul Bagdasar Arseni, un pacient la Floreasca.

Trei pacienți au fost declarați decedați, în urma intrării în stop cardio respirator, după o defecțiune a instalației de oxigen la unitatea de terapie intensivă mobilă de la Spitalul Victor Babeș.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vlad Voiculescu rămâne în funcție. Președintele PNL: Privim îngrijorați la modul în care este gestionat Ministerul Sănătății

Publicat

Modul în care este gestionat Ministerul Sănătății este privit cu îngrijorare, spune președintele PNL, Ludovic Orban, care precizează că USR PLUS are răspunderea politică exlusivă pentru menținerea în funcție a ministrului Vlad Voiculescu.

Președintele PNL Ludovic Orban a declarat, luni, după ședința coaliției, că a fost, ca orice cetățean, afectat de ceea ce s-a întâmplat vineri la Spitalul Foișor, când pacienții aflați în unitatea sanitară au fost evacuați în timpul nopții.

Citește și: Un spital întreg a fost evacuat aseară. Arafat explică de ce a dat ordinul

„Înțelegem nevoia de creștere a numărului de paturi la ATI. Pe de altă parte, orice decizie de transformare a unui spital în spital Covid trebuie să urmeze niște pași și transformarea trebuie să se facă astfel încât să se permită tratarea pacienților în cele mai bune condiții.

În ceea ce privește chestiunea legată de Vlad Voiculescu, le-am spus foarte clar colegilor din USR PLUS că răspunderea politică exlusivă pentru menținerea în funcție a ministrului Voiculescu aparține partidului care îl susține”, a spus Ludovic Orban.

Premierul are dreptul constituțional de a propune schimbarea unui ministru

De asemenea, președintele PNL a precizat că liberalii privesc „extrem de îngrijorați la modul în care este gestionat Ministerul Sănătății”.

El mai spune că exigența liberalilor față de modul cum e condus Ministerul Sănătății este maximă.

Citește și: Deputatul PNL de Cluj Radu Moisin cere DEMISIA ministrului Sănătății: Nu e un atac politic, ci un semnal de alarmă

„Noi susținem foarte clar dreptul premierului care, atunci când consideră că un ministru afectează buna funcționare a guvernului, nu-și îndeplinește atribuțiile și nu pune în practică programul de guvernare și generează situații care pot pune în pericol buna desfășurare a guvernului, premierul are dreptul constituțional de a propune schimbarea ministrului respectiv.

De asemenea, cred că fiecare partid din coaliție trebuie să aibă o evaluare a propriilor miniștri și atunci când un ministru nu-și face treaba partidul care l-a propus să solicite schimbarea”, a adaugat președintele PNL.

Vlad Voiculescu rămâne ministru al Sănătății

Vlad Voiculescu va continua să fie ministrul Sănătății, a anunțat liderul USR, Dan Barna.

„Nu a fost niciun moment în discuție, în coaliție, să fie demis sau să se retragă”, a spus acesta.

Sursa: Mediafax

Foto: Aarhivă

Citește mai departe

ACTUALITATE

Alin Vaida (Jazz in the Park): „Nu rezolvă nimic dacă spui în mai sau iunie «da, puteți face evenimentul»”

Publicat

Schemele de ajutor de stat financiar pentru domeniul cultural, care implică și organizatorii de evenimente, au fost într-o lungă dezbatere de-a lungul unui an de pandemie. Acestea erau menite să relanseze sectorul artistic. Însă situația este într-o instabilitate continuă, cauzată de lipsa de dialog a autorităților, dialog inițiat de organizatori; respectiv lipsa de predictibilitate. Între timp a fost organizată o întâlnire a organizatorilor de evenimente, reprezentanții ai ONG-urilor și a domeniului HoReCa. A fost trimisă și o scrisoare către președintele țării unde aceștia își exprimau nevoile urgențe pentru salvarea sectorului.

Eterna dezbatere a schemelor de ajutor de stat

Schemele de ajutor de stat financiar pentru sectorul cultural au fost anunțate în noiembrie 2020. Scopul lor era susținerea și lansarea acestui domeniu. Au fost însă contestate de filiala independentă a acestui domeniu, un criteriu pentru a putea primi acest sprijin era de a fi înscris în Registrul Sectorului Cultura (CULT). După dezbateri problema s-a împărțit către două ministere, cel al culturii și al finanțelor. Apoi în ianuarie 2021 au fost readuse în discuție schemele de stat, dar fără finalitate și apoi iar în martie sub o formă actualizată, dar nu definită.

Jazz in the Park – cum a reușit să rămână prezent și în 2020?

Alin Vaida este unul dintre organizatorii festivalului Jazz in the Park. Anul trecut alături de colegii săi a adaptat un Jazz in the Park pandemic. Am dezbătut cu el probleme pe care le-a întâmpinat în 2020 în organizarea festivalului, cum ar arăta accesul la evenimente în 2021 și cum rămâne cu schemele de stat promise de Guvern.

Lipsa de predictibilitate nu este o noutate

Ediția din 2020 a festivalului arăta altfel pe hârtii, dar din cauza lipsei de predictibilitate prezente și atunci toate planurile au fost regândite, ba chiar unele anulate, după un an de lucru.

,,Este foarte complicat de pus problema, nu este alb sau negru, este o situație gri de fapt. De exemplu, în 2020 când a venit pandemia noi eram pe un trend ascendent și probabil anticipam un an cum nu am mai avut niciodată. În sensul că eram proaspăt câștigători de Best Small Festival. Interesul festivalului era foarte mare, discuțiile cu sponsorii mergeau foarte bine, am avut un line up cum nu ne-a mai ieșit.

Totul s-a întrerupt foarte brusc. Aceea era o ediție pe care noi o escalam la un 600-700 mii de euro bugetul pe național – care a dispărut. Nu am mai putut să o facem, este ciudat să spun ce bani am pus de la noi, că nu am mai putut pune de la noi că nu am mai avut voie să facem implicit evenimentele. Dar a fost o lovitură foarte mare în dezvoltarea organizației pe care o avem – Fapte”, spune Alin Vaida.

Chiar dacă situația este dificilă nu vor renunța

L-am întrebat pe Alin Vaida cum arată situația financiară și de mobilizare din interiorul organizației. După o activitate de 10 ani în acest domeniu, doar din cauza unui context nefavorabil, confirmă că nu vor renunța.

„Costurile organizației sunt undeva în jur de 180 de mii de euro pe an, costurile administrative care implică salarii, sediul, etc. Suntem o organizație care trăiește din proiectele pe care le face. Suntem într-un modul de avarie, cu salarii reduse, unii oameni, care și-au găsit și alte locuri de muncă și acum colaborează cu noi de fapt.

Vrem să rămânem în această zonă, este o identitate a noastră, facem asta de aproape 10 ani și acum să ștergem totul cu buretele și să ne apucăm de altceva nu este ceva ce ne stă în fire. Pe lângă asta noi niciodată nu am crezut în proiecte doar de dragul de a face bani, proiectele trebuie să aibă o însemnătate, să aibă un impact, trebuie să rezolve o problemă, să contribuie la ceva. Doar să intrăm într-un ritm comercial este destul de greu de gândit”, povestește acesta.

Jazz in the Park a reușit să vină cu ceva nou chiar și în pandemie, publicul are nevoie de acest tip de interacțiune

A fost nevoie ca o parte din colegii acestuia să își ia și alte joburi pentru a se putea întreține. Cu toate că situația a fost dificilă, multe evenimente s-au anulat în 2020, dar Jazz in the Park s-a ramificat în Parcul Etnografic. A fost atât de bine primit de public, încât continuă și anul acesta. Într-o perioadă unde nu am mai comunicat între noi așa de des, a merge la evenimente care ne adună este esențial.

„Au fost persoane care nu neapărat s-au reprofilat, dar spre norocul lor unii și-au găsit joburi part-time sau colaborări tot în sectorul cultural. Spre exemplu, sunt trei colegi care au început să colaboreze cu centrul cultural clujean pe niște proiecte de unde mai au niște încasări.

Noi a trebuit să reducem salariile, dar nu a fost atât de dramatică chestia asta, pentru că un context ca ăsta îți reduce și cheltuielile pe care le ai lunar pentru că ți se schimbă stilul de viață. A trebuit să renunțăm la sediu și să ne găsim alte spații de lucru.

Pe lângă asta ne-am adaptat proiectele, anul trecut am făcut o ediție mult mai restrânsă a festivalului în Parcul Etnografic. Colaborarea de acolo a ieșit atât de bine încât ne-am decis să permanentizăm acel eveniment, motiv pentru care îl facem și în acest an”, confirmă Alin Vaida.

Două festivaluri, același nume – experiențe diferite

Jazz în the park –  În tot Orașul împlinește a opta ediție a Jazz in the Park, iar Jazz in the Park – În Parcul Etnografic este un festival cu focusul pe zona experimentală a muzicii jazz. Chiar dacă poartă numele aceluiași eveniment, conceptul fiecăruia este diferit prin experiența pe care o promisă. Chiar și cu măști și norme de protecție respectate, industria culturală poate continua. Este un pas pe care, dacă îl acceptăm, ne apropiem de normalitate.

„Nu mi se pare atât de dramatică această participare cu masca la evenimente, până la urmă este ceva cu care trebuie să ne obișnuim”

Publicul se poate adapta și după un an în care interacțiunile s-au minimizat, la schimbul vremurilor normale, înțeleg că aceasta este o măsură pe care o putem accepta să ne revenim cât mai repede.

„Jazz in the Park este mai mult decât un nume de festival, este un brand sub egida căreia noi ne dorim să facem tot mai multe acțiuni care poate ies din sfera evenimentelor sau festivalurilor. Sincer să fiu, nu mi se pare atât de dramatic această participare cu masca la evenimente, până la urmă este ceva cu care trebuie să ne obișnuim ca să fim cinstiți și cu cât încercăm să normalizăm aceste lucruri cu atât o să trecem mai ușor peste ele.

Dacă în fiecare zi ne trezim când ieșim din casă și facem o dramă în a pune acea mască, o să ne fie foarte greu să trecem peste și să ne vedem de viață. Practic noi asta am făcut în Parcul Etnografic, am respectat regulile fără să facem o dramă din asta și oamenii au luat-o ca atare și nu am avut absolut niciun incident. Publicul a înțeles, s-a adaptat și totul a fost în regulă”, amintește Alin Vaida.

Cultura a fost lăsată pe ultimele rânduri

Alin Vaida subliniază faptul că pe ultimul loc a fost lăsat sectorul cultural, nebeneficiind de nici o formă de finanțare într-un an de criză. Este un sector care trăiește din proiectele demarate susținute de public, în mare parte. Guvernul a lăsat pe ultimul plan aceste grupuri de oameni, semn pentru care cultura pentru guvernanți se clasează pe ultimele pagini.

Pe de cealaltă parte, un aspect important de luat în calcul, dacă vrem ca acest sector să existe și peste câțiva ani, este audiența – odată ce evenimentele sunt anulate cum susții o comunitate unită?

„O parte mare din sectorul cultural nu a avut nici o formă de sprijin de un an de zile deja. Sectorul cultural este un sector, să zicem în dezvoltare în România, nu este un sector bogat, nu este un sector cu multe resurse, deci nu vorbim acuma de niște organizații care au rezerve să treacă peste situația asta.

Vorbim de un sector plin de oameni ambițioși care își doresc să creeze o infrastructură pentru asta. Adică până la venirea pandemiei nu exista o cartare reală a sectorului cultural. Autoritățile nu știau cât de mare este de fapt, câți angajați are, câți bani generează pentru stat.

Pe lângă asta mă enervează că în ultima perioadă atât de mult se vorbește despre impactul financiar a sectorului cultural, dar sectorul cultural nu are doar un impact financiar.

Vorbim de efectele pe care sectorul cultural le poate avea în ceea ce privește dezvoltarea de audiență, integrare de comunități, intervenții în spațiul public, sunt niște lucruri pe care foarte greu le cuantifici în bani, dar ele contribuie la viață unei comunități la viață oamenilor, la direcția pe care ei o au pe viitor. Atunci tu cum pui o valoare reală pe chestia asta?”, subliniază Alin Vaida.

„Nu rezolvă nimic dacă spui în mai sau iunie «da, puteți face evenimentul»”

Organizatorii planifică evenimente și iau în considerare posibilitățile în funcție de cum au stat lucrurile anul trecut sau de cum s-au adaptat alte țări, dar toate acestea cu pași nesiguri. Nu există nici o comunicare sigură, clară și definită.

După întâlnirea noastră cu Alin Vaida, a avut loc o dezbatere a organizatorilor, apoi Florin Cîțu, premierul României  a afirmat pe 25 martie că s-au creat niște grupuri de lucru, dar o decizie pronunțată pe tema organizării marilor festivaluri nu poate da.

„Cred că sectorul cultural ar merita un pic mai multă atenție, dar în continuare nu suntem siguri dacă vom primi un fel de ajutor de stat, sunt o eternă dezbatere aceste scheme de ajutor de stat. Cred  că deja vorbim de a treia sau a patra varianta și pe lângă asta nu există nici o schemă, nici un plan complet de redeschidere, iar în acest domeniu toată lumea are nevoie de predictibilitate.

Nu rezolvă nimic dacă spui în mai sau iunie «da, puteți face evenimentul». Nimeni nu o să fie pregătit. Noi cumva muncim în orb, sperând că o să fie bine. Și ca să ne facem acest plan am apelat la foarte multe aspecte logice. Ne raportăm la restricțiile de anul trecut, așa gândim acest prim Jazz in the Park. Cred că autoritățile ar putea trata cu un pic mai multă logică și un pic mai mult respect acest sector”, susține Alin Vaida.

Despre lipsa de asumare a autorităților

Singura justificare a acestor decizii luate într-un ritm lent este frica de asumare, consideră Alin Vaida. De asemenea, el punctează că această perioadă vulnerabilă nu ar trebui folosită pentru a câștiga capital politic.

„Sincer cred că este vorba de o frică de asumare, este greu să iei o decizie în perioada asta. Pentru că dacă cumva se întâmplă ceva – orice lucru în orice decizie în momentul de față se poate transforma fără nici o problemă într-un scandal politic, într-o acuză făcută de un partid către celălalt.

Mi se pare incredibil de frustrant, și asta nu doar în domeniul cultural, este incredibil de frustrant că partidele sau oamenii politici, în continuare, chiar și în pandemie se folosesc de ce se întâmplă acuma pentru a își face jocuri politice sau pentru a câștiga imagine, este ireal.

În același timp ne jucăm cu ambițiile profesionale ale oamenilor, cu planurile lor de viață, nu este deloc o glumă, nu este ceva ce poate fi transformat într-un joc politic, dar eu sincer cred că pe undeva legat de acest sector cultural este o frică de asumare”, spune Alin Vaida.

Cultura este sufletul unei comunități

După ce am vorbit cu Alin Vaida, Asociația Romana a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC),  au scris o scrisoare adresată președintelui și au organizat o dezbatere publică în care și-au prezentat cerințele și soluțiile aferente cu care vin aceștia.

Cele solicitate, atât în scrisoare, cât și dezbatere au fost: o schemă de ajutor de stat, adoptată în regim de urgență, echitabilă pentru întregul sector cultural care să ofere o despăgubire; un plan național de relansare a domeniului culturii în care este vizat în special predictibilitatea.

„S-au inițiat conversații și discuții cu guvernul și cu mai multe ministere pe foarte multe paliere și prin mai multe organizații. Noi cu Jazz in the Park suntem membrii în AROC – care reprezintă organizatorii de evenimente și concerte în general în România. Mai există foarte multe grupuri de lucru care sunt cumva axate pe sectorul ONG în ceea ce înseamnă intervenția culturală.

Mai este Centrul Cultural Clujean care este un agregator de foarte multe organizații la nivel local, dar și ele cu o forță pentru că sunt foarte multe. Toată lumea cere același lucru și ritmul în care se evoluează nu este unul bun. Ministerul Culturii ne susține și își dorește redeschiderea, dar încă ceva concret nu se întâmplă pe schema de ajutor de stat ne tot jucăm și se tot schimbă și este greu de prevăzut”, spune Alin Vaida.

Cum arată situația evenimentelor în celelalte țări

Una dintre temele aduse în discuție a fost și preluarea unor concluzii în privința organizării de evenimente la care au ajuns și celelalte țări. State precum Germania sau Spania au făcut experimente prin care să dovedească că riscul de răspândire a virusului, în condițiile în care măsurile sunt respectate, nu este așa de mare.

„Nu cred că în acest moment, în afară de țările care au reușit să se protejeze incredibil de bine – Noua Zeelandă și Australia unde, datorită unor măsuri incredibil de severe luate la început, ei au reușit să controleze prezența virusului pe teritoriul lor ceea ce nu este rău în contextul actual.

Dar la nivel european, cred că țări precum Germania, Franța, Marea Britanie, Spania, Elveția stau un pic mai avansat pentru că au depus un pic de efort în a face o cercetare cu privire la acest sector. În Germania, Spania s-au făcut efectiv studii cu voluntari să vadă cum se transmite virusul în diferite ipostaze – ba în concerte indoor fără mască sau cu mască, distanțare, apropiere.

S-au făcut astfel de experimente și au concluzionat că nu evenimentele sunt cele ce răspândesc virusul sau se pot face, cu anumite restricții, niște evenimente și cultura poate avansa”.

Festivalurile nu se vor mai desfășura ca înainte nici peste granițe

„Nu prea există un orizont că o să se întâmple festivaluri cu participare foarte mare nicăieri în Europa, însă există deja niște măsuri și orizonturi de capacități cu care poți lucra cât de cât. Nimeni nu este absurd, toată lumea înțelege că trebuie să existe niște restricții, dar măcar numerele acestea poți construi ceva, poți să faci niște predicții, să vezi în ce situații o să te afli, măcar să te pregătești să lucrezi în ritmul în care lucrai și înainte”, adaugă Alin Vaida

Vor putea participa la festivaluri cei imunizați sau vaccinați

Unul dintre criteriile aduse în spațiul public, pentru a avea acces la festivaluri, de Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu a fost prezentarea unei dovezi a vaccinării, a unui test negativ făcut cu cel mult 48 de ore înainte sau prezentarea unui document medical care să dovedească trecerea prin boala a participantului, respectiv s-a imunizat, doar aceia să fie testați rapid înainte de evenimentul respectiv.

„Ideea asta de pașaport de vaccinare deja se vorbește intens la nivel european, probabil la nivel mondial și clar asta poate fi o soluție pe viitor, dar în același timp nu poți să te vaccinezi chiar dacă îți dorești, nu este corect să impui o astfel de restricție, după aceea: testele.

Noi am propus soluția asta încă de anul trecut din toamnă către guvern; să gândim evenimentele la o capacitate mai mare cu condiția să facem teste rapide pentru participanți la intrare. Asta este o soluție pe care nu toată lumea o va putea face pentru că impune niște costuri, dar cel puțin organizatorii mai mari în general ar putea să gestioneze un astfel de cost sau o astfel de infrastructură.

Nu este chiar așa de simplu, am făcut și noi niște calcule cu ce înseamnă timpii de așteptare, cum ar trebuie să arate o astfel de zonă prin care tu trebuie să treci publicul și să îi testezi înainte să îi primești în eveniment. Ce se întâmplă dacă cineva iese pozitiv? Cum îl izolezi? Nu este chiar ușor.”

Cine suportă cheltuielile de testare?

O altă problemă ce ar trebui luată în considerare este costul unui test PCR, în situația în care nu a reușit toată lumea să se vaccineze.

„Dar poate fi o soluție pentru evenimente până într-o anumită capacitate, dar cu condiția să fie teste rapide, pentru că dacă trebuie să trecem prin acest proces cu testele PCR – un test PCR în acest moment este 350 lei în mediul privat și cine suportă acest cost? Organizatorul? Doamne ferește că și așa nu avem bani. Îl suportă plătitorul de bilet? Nici asta nu e corect pentru că există și alte domenii în care oamenii au suferit din punct de vedere financiar.

Nu mi se pare că asta este cel mai bun moment în care să punem o presiune și mai mare pe oameni, din contră, ar trebui să fie un pic mai ușor. Atunci zic că da, mi se pare o gândire pozitivă, dar în lipsa unui plan sau a unor  măsuri concrete cu privire la metodele acestea de implementat, rămânem doar la o gândire pozitivă”, spune organizatorul festivalului.

Jazz in the Park s-a desfășurat și în pandemie în anul 2020, ne putem păstra speranța spre siguranță că va continua și anul acesta după cele anunțate de organizatori. Mai mule detalii despre programele pregătite, artiștii invitați și perioada pot fi aflate de pe site-ul oficial Jazz in the Park.

Dana Coțovanu

Foto: Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

S-au modificat voucherele RABLA. Valoarea pe care o au acum în funcție de eficiența aparatelor

Publicat

Rabla electrocasnice, programul prin care oamenii dădeau la schimb mașinării electrice în schimbul unor vouchere, s-a modificat. Acum, acestea sunt calculate astfel încât să nu depăşească jumătate din preţul întreg al produsului electrocasnic şi să fie acordate în funcţie de eficienţa energetică a fiecărui produs.

Informațiile comunicate

„Prin ultimele reglementări europene în domeniu, au fost introduse noi etichetări energetice pentru anumite categorii de echipamente electronice şi electrocasnice (frigidere/congelatoare, maşini de spălat vase/rufe/uscătoare de rufe, televizoare), iar producătorii şi comercianţii sunt obligaţi să stabilească noile clase energetice, ce variază de la A la G, pentru produsele proprii, precum şi să le afişeze la raft, sau în magazinele on-line,  începând cu 1 martie 2021.

Noile etichete introduse evidenţiază mai bine eficienţa energetică, iar, conform îndrumărilor publicate de Uniunea Europeană în legătură cu acest subiect, vechilor clase energetice de top – de la A până la A+++ – le corespund, din punct de vedere al consumului, noile clase C şi D,aspecte, de altfel, confirmate şi cu ocazia întâlnirii pe care AFM a avut-o cu reprezentanţi ai Ministerului Energiei pe această temă.

Mai mult, în cadrul aceleiaşi discuţii s-a evidenţiat faptul că echipamentele produse până la 1 noiembrie 2020 trebuie să conţină ambele etichete energetice, cea cu noile clase putând fi echivalată ori de producători ori de comercianţi, după caz, iar cele produse după acea dată trebuie să conţină noua etichetă, în mod obligatoriu emisă de producători”, se arată în documentul care modifică programul Rabla electrocasnice.

Valoarea voucherelor în funcție de electrocasnice

Finanţarea se acordă sub formă de vouchere, pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi electronice de uz casnic, denumite în continuare echipamente, după cum urmează:

a) 300 lei pentru maşini de spălat rufe cu noua clasa energetică A;

b) 250 lei pentru maşini de spălat rufe cu noua clasa energetică B;

c) 200 lei pentru maşini de spălat rufe cu noua clasa energetică C;

d) 500 de lei pentru maşini de spălat rufe cu uscător cu noua clasă energetică A;

e) 450 de lei pentru maşini de spălat rufe cu uscător cu noua clasă energetică B;

f) 400 de lei pentru maşini de spălat rufe cu uscător cu noua clasă energetică C;

g) 400 lei pentru maşini de spălat vase cu noua clasă energetică A;

h) 350 lei pentru maşini de spălat vase cu noua clasă energetică B;

i) 300 lei pentru maşini de spălat vase cu noua clasă energetică C;

j) 400 lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficienţă energetică la răcire cel puţin A++;

k) 400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu noua clasă energetică A;

l) 350 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu noua clasă energetică B;

m) 300 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu noua clasă energetică C;

n) 400 lei pentru televizoare cu noua clasă energetică A;

o) 350 lei pentru televizoare cu nouă clasă energetică B;

p) 300 lei pentru televizoare cu nouă clasă energetică C;

q) 400 lei pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică A++;

r) 500 lei pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică A+++;

s) 200 lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an;

t) 500 lei pentru laptopuri;

u) 300 lei pentru tablete.

Vouchere în funcție de eficiența energetică:

300 de lei pentru maşini de spălat rufe cu eficienţă energetică cel puţin A++;

– 400 de lei pentru maşini de spălat vase cu eficienţă energetică cel puţin A++;

– 400 de lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficienţă energetică la răcire cel puţin A++;

– 400 de lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficienţă energetică cel puţin A++;

– 400 de lei pentru televizoare cu eficienţă energetică cel puţin A;

– 400 de lei pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică cel puţin A++;

– 200 de lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an;

– 500 de lei pentru laptopuri;

– 300 de lei pentru tablete.

Karla Fanea

Sursa: Adevărul

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate