Connect with us

ECONOMIE

Opinie. Ioan Lumperdean: OMENIREA ÎN VÂRTEJUL INFLAȚIEI STRUCTURALE

Publicat


Dolarul și gramul de aur s-au apreciat

Trăim într-o vreme a provocărilor apocaliptice. Covidul se plimbă de-a lungul și de-a latul Planetei. Face victime și creează anxietăți. Impune și dispune de viața oamenilor. Dezorganizează și reorganizează viața economică și socială.

Cu și fără Covid, temperaturi hiperaccentuate, caniculă, ploi torențiale, grindină, inundații, alunecări de teren, tornade, vijelii și alte manifestări extreme ale vremii sunt prezente și presante pe toate continentele. Și pentru că tabolul nu era suficient de faustian, incendii după incendii, în Balcani, în Siberia, în America, pe țărmurile Mediteranei, în unele zone din Africa și chiar pe frumoasele plaiuiri mioritice.

Retragera americanilor din Afganistan și instabilitate în această parte a Globului, dispute și pasiuni politice dâmbovițiene și revenirea agresivă a Covidului completeză tabloul din această „lungă vară fiebinte”. Și când oamenii și-au mai tras sufletul, bucuroși de relaxarea parțială a măsurilor anti-Covid, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, aruncă, la inceputul lunii august, bomba inflației, de fapt cu o altă „epidemie” sau boală, pentru că inflația a fost, a rămas și va rămâne o boală a economiei și societății. Nu numai la noi și pentru noi, ci și pe alte meridiane.

Avertismentul guvernatorului și a altor analiști a fost și nu a fost luat în considere. Astăzi inflaţia ne-a (re)bătut la uşă și se caută explicații și soluții. Principalii vinovați: energia și prețurile acesteia. Oare așa să fie?

Pe gheața ambiguităților teoretice

Despre inflație s-a scris și s-a dezbătut mult. S-au scris romane, s-au întocmit documenare și filme artistice. S-au tipărit afișe și pliante și, desigur, multe texte științifice. În ultima vreme, linkurile despre inflație au inundat (a se citi inflamat, că tot suntem în zona exploziilor inflamtorii) internetul. De la anuțul public al guvernatorului, de la începutul lui august 2021, mesajele alternează de la imagini apocaliptice la cele liniștitoare și neutrale. Presa scrie și nu scrie despre toate acestea și atunci când o face balează între ideea creșterii prețurilor și cea a supraofertei monetare. Oamenii politici se scuză și se acuză reciproc. Teoreticienii încercă să o definească și să o explice.

Dacă am intra în universul acestor abordări am ajunge la texte kilometrice care, sigur, ar plicitsi cititorii. Într-o prezentrare succintă și concisă putem afirma că inflația este o boală a economiei, generată de dezechilibrele dintre masa monetară și oferta de bunuri și/sau mărfuri pe piață, în fapt între creșterea generalizată a prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a însemnelor monetare (bani, hârtii de valoare, vouchere, bonuri de tezur, titluri de stat etc.).

Într-o explicația simplă, dar nu simplistă: topirea (că tot am trecut printr-o lungă vară fierbine și incendii agresive în mai multe zone ale Globului) etalonului care exprimă și/sau conservă valoarea. Și pentru că orice topire presupune o trecere, o transformare a unei substanațe dintr-o stare solidă într-una lichidă și/sau fluidă, s-a considerat, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, că, atunci când prețurile o iau razana și banii nu mai sunt suficient de solizi, are loc o unflare a acestora.

Era în timpul războiului de secesiune din SUA (1861-1865), când prețurile s-au „umflat” și pentru că beligeranții, din Nord și Sud, aveau nevoie de bani „ca de aer” s-au pus în circulație (tipărit) cantității uriașe de bani. Atunci s-a considerat că organismul economic, la fel ca cel uman, este supus unor presiuni suplimentare, iar termenul inflație a trecut din limbajul medical în cel economic.

În Europa, cuvântul inflaţie a apărut în timpul Primului Război Mondial şi a fost preluat, tot din limbajul medical, desemnând, iniţial, o umflătură a muşchilor. Aşadar, de existenţa a două războaie şi a maladiilor inflamatorii de natură umană este legată impunerea în limbajul economic a cuvântului inflaţie. Se pare că acesta provine, la fel ca multe alte cuvinte moderne, din latina clasică, de la inflatio, –onis, însemnând: umflare, umflătură, balonare, dilataţie.

Pornind de la aceste realităţi semantice am putea considera inflaţia, într-o accepţiune simplă şi directă, ca un fenomen economic care se instalează în societate, generat de apariţia şi perpetuarea unor disfuncţionalităţii patologice ale organismului economic şi social. Inflația sau umflarea prețurilor și a mijloacelor de plată este la fel de veche precum omenirea!!!

Fiind așa de veche și de prezentă în viața oamenilor, s-a încercat și se mai încearcă explicarea/definirea termenului, conceptului. Astăzi, aproape nu există lucrări de economie generală sau despre piață, bani și prețuri care să nu abordeze și problematica inflației. Toate băncile centrale și multe din băncile comerciale publică buletine lunare sau periodice despre starea inflației. În fapt sunt „foile de observație medicală” a fenomenului.

Pentru România se poate consulta Buletinul BNR: https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=1182 și documentele Institutului Național de Statistică. În comparația cu alte documente întocmite de BNR și INS se poate observa atenția multiformă și constantă pentru fenomenul în discuție. Informațiile și datele publicate, comparațiile realizate și predicțiile enunțate ne dezvăluie complexitatea temei și a dificultățiilor explicative. Mulți analiști (istorici, economiști, sociologi, psihologi, politologi și chiar literați) au venit cu explicații, mai mult sau mai puțin lămuritoare.

Trei economiști britanici, Philip Hardwick, John Langmead și Bahadur Khan spuneau: „Inflaţia trebuie defintă precis„. Deşi afirmaţia atât de curajoasă aparţine unor specilişti de marcă în teoria economică, constatăm cu surprindre, chiar în paginile pe care le-au scris pe tema inflației, o abatere nuanţată şi elegantă de la dorinţa exprimată atât de tranşant. Şi aceasta, din simplul motiv că inflaţia nu poate fi, şi probabil nu va fi niciodată, defintă precis. Cred că suntem în fața unui păienjeniș de definții și explicații, în fața unei inflaţii a vocabularului, defințiilor şi teoriilor referitoare la inflaţie!!!

Cum s-a ajuns inflația de astăzi?

Inflația a apărut când au apărut piața și etaloanele de schimb. „Inflaţia este la fel de veche precum economia de piaţă”, ne spun Paul Samuleson și William D. Nordhaus.

Este limpede că aceasta este indisolubil legată de fenomenele naturale și umane care au condus la structurarea și existența vieții economice. În și prin relațiile de producție, schimb și consum s-au impus etaloane (pre)monetare și prețurile. Era nevoie de o exprimare valorică, convețională sau practică, în funcție de cerere și ofertă a bunurilor sau mărfurilor, transmise de la o perosoană la alta, de la o comunitate la alta.

Existența mărfurilor, prețurilor și banilor a oferit oamenilor posibilitatea generării unor viruși perturbatori prin care se deforma valoarea mărfurilor și activitățile lucrative. Prețurile deformate, penuria sau (supra)abundența mărfurilor și banilor au contribuit la apariția fenomnelor inflaționiste. Ce se întmplă astăzi nu diferă prea mult de ceea ce s-a întâmplat de multe ori în istorie.

Nu trebuie să fii mare specialist într-ale economiei și nu trebuie să consulți stufoasa litertură economică. E suficent să mergi în piață și să vezi că prețurile au luat-o razna și că banii nu mai au puterea pe care au avut-o anterior. De ce? Pentru că a fost și încă mai este CovidEconomie!!! Pentru că activitățile economice tradiționale au fost suspendate sau încetinite, pentru că acestea s-au resetat spre îndeletniciri pro și antipandemice.

Produse noi (măști, dezinfectanți, vaccinuri, mănuși, medicamente, aparatură medicală, ambulanțe, spitale de campanie și multe altele) s-au impus în și pe piață. Inevitabil au apărut tensiuni între cerere și ofertă, între realități și posibilități, între nevoile cotidiene și cele pandemice. Prețurile și însemenle monetare s-au aflat sub presiune și în exploziune. Inflația s-a (re)instalat tacit și ferm în viața noastră.

Să nu uiți prietene!!!

Urmărind fenomenul inflaționist de astăzi, mi-am adus aminte de o discuție, în urmă cu vreo doi trei ani, cu un prieten, la un pahar de „voie bună”, când îi spuneam că inflația se poate instala și datorită unor ploi abundente. Tocmai era una în jurul nostru. Surprins de afirmația mea, a venit cu întrebarea: cum? Mi-am dat silința spre o explicație „băbească”, spunându-i că supraabundența pluviuală (sau alte fenomene naturale, grindină, vânturi, zăpezi etc) poate să modifice starea culturilor și comportamentul producătorilor prin oferta spre și pentru piață a mărfurilor agricole la prețuri mai mari.

Aceste prețuri generază o „foame” de lichidități, care se rostogolește în economie și este acoperită, într-o primă fază, din rezevele pecuniare (banii de la saltea), din împrumuturi/credite, din economii personale și obiecte purtătoare de valoare (bijuterii, perle, diamante, medalii etc) iar mai apoi, prin intervenții etatiste, din și prin emisiuni monetare sau a altor documente (titluri de stat, acțiuni, vouchere, chitanțe etc).

În acest vârtej se aruncă și băncile comerciale, prin oferte tentante la dobânzi și produse bancare spre populație. Se mai întâmplă și „fuga” „banilor răi” spre „banii buni”, adică spre valute forte: euro, dolari, franci elvețieni etc, În acest joc intră și cursul monetar, care încă din antichitate a activat sau a reprimat puseurile inflaționiste. Desigur, și în funcție de piață, de necesitățiile și lăcomiile oamenilor. Dar în și prin această practică nu se poate conserva valoarea așa cum ar dori unii subiecți sociali.

Și uite așa inflația s-a instalat în viața noastră. De ce? Pentru că piața, mărfurile, prețurile și banii fac parte din universul naural și uman!!!

Ce a fost întâi, oul sau găina?

Această explicație am spus-o de multe ori și studenților. Inevitabil apăreau întrebări și discuții. Se conturau, în esență, două opinii. Creșterea prețurilor generază inflația sau abundența banilor? În fapt, era eterna dilemă a primordailității oului sau a găinii. Argumentele sunt pro și contra.

„Cauza principală şi aproape unică” a creşterii preţurilor era, potrivit lui Jean Bodin (gânditor din secolul al XVI-lea), „abundenţa de aur şi argint care a atins în zilele noastre cote mult mai mari decât a avut ea vreodată de patru secole încoace… Principala cauză a scumpirii este întotdeauna abundenţa acelor elemente cu care este măsurat preţul mărfurilor (subl.ns.). Opinia a fost împărtășită și de Adam Smith.

Inevitabil, s-a conturat primatul infalției monetare care și-a găsit consacrare în teoriile monetariste de mai tărziu. Unele dintre ele sunt active și astăzi. Milton Fridman ((1912-2006), reputat economist american, laureat al premiului Nobel pentru Economie (1976), afirma: „Inflața este oricând și oriunde un fenomen monetar”.

Cum, când și cine este de vină?

În aproape toate abordările teoretice despre inflație apar aceste întrebări. Multitudinea de explicații nu prea limpezeşte lucrurile. Și așa cum omenirea nu are răspunsuri pentru numerasele boli umane, inclusiv pentru cele declașate de pandemia de astăzi, așa se întâmplă și cu inflația.

Desigur, pe lângă răspunsul firesc că este o boală a economiei, generată de existența oamenilor, a realitățiilor și relațiilor productive, de schimb și consum, se pot formula și și au fost formulate și alte explicații.

Ce-i de făcut?

Prin informații și exemple se poate afla ce s-a făcut și trebuie să se facă, de către oameni în astfel de situații. Se pot face sugestii despre cauzele care o generează și întrețin, despre primele acțiuni și de cele de mai târziu prin care oamenii se pot proteja și diminua impactarea negativă a inflației. Se pot oferi unele informații despre ritmiciatea, spațialitatea și temporalitatea inflației.

Prin explorării istorice pot fi devăluite comportamentele oamenilor în astfel de situații și, mai ales, atitudinea și activitatea decidenților politici și instituționali pentru diminuarea efectlor negative ale inflației. Și cel mai importatnt dacă oamenii percep/înțeleg și răspund la provocările, realitățile și politicile antinflaționiste. Acestea și altele într-un text viitor. Am spus!!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

BLOCAJ pe DN1 în Florești. S-a spart conducta principală de canalizare care traversează localitatea

Publicat

De

Blocaj în Florești, conducta spartă

Floreștiul e blocat din cauza unei avarii. Conducta principală de canalizare care traversează localitatea s-a spart și se intervine pe DN1, anunță Compania de Apă Someș. Din această cauză se circulă bară la bară.

Deocamdată, reprezentanții companiei nu au putut preciza cât vor dura lucrările.

BLOCAJ pe DN1 în Florești. S-a spart conducta principală de canalizare care traversează localitatea

„Urmare a unei avarii la conducta principală de canalizare care traversează localitatea Florești, Compania de Apă Someș S.A. va interveni cu săpătură pe DN1 aproximativ în zona străzii Avram Iancu, la numărul 336”, au anunțat cei de la Compania de Apă Someș.

Intervenția a început în jurul orei 08.00 pentru a putea permite floreștenilor și a altor participanți la trafic să ajungă la Cluj-Napoca.

Compania de Apă Someș a precizat că se vor depune eforturi pentru reducerea la maxim a timpului de intervenție, însă este vorba de o lucrare complexă la canalul principal.

Din cauza faptului că se lucrează pe DN1, se circulă în coloană, cu mare dificultate.

Foto: Facebook/ Grupul Florești-Cluj

Citește mai departe

EVENIMENT

EXCLUSIV. Pizza Comasata, lansată de o pizzerie din Cluj-Napoca special pentru alegerile din 9 iunie

Publicat

pizza comasata

O pizzerie din Cluj-Napoca lansează pizza Comasata, special pentru alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie, aceasta având ingrediente care reflectă culorile partidelor din coaliția PSD-PNL.

Cristian Hoza, manager locație al pizzeriei Artizan din Cluj-Napoca, a declarat pentru Cluj24 că noul sortiment de pizza combină două din preferințele clienților.

Pizza, preferata românilor

pizza comasata

”Lansăm pentru clienții noștri pizza Comasata, special pentru alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie. Alegerile comasate sunt un eveniment în premieră pentru România pe care ne-am gândit să îl marcăm și noi.

Pizza este produsul preferat al românilor când vine vorba de comenzi cu livrare la domiciliu.

Două dintre sortimentele cele mai comandate la noi sunt pizza Quattro formaggi si pizza Diavola, iar pizza Comasata combină cele două preferințe în una singură”, a spus Hoza.

Noua pizza costă 35 de lei și va fi inclusă în meniu și la pizzeria de pe strada Ciobanului din Cluj-Napoca, dar și pe livrare pe Tazz, Glovo și Bolt Food.

Asocierea de ingrediente, foarte bună

Flaviu Goia, pizzarul care a pregătit pizza Comasata, a spus că aceasta are ingrediente naturale, fără E-uri,
”Partea roșie, reprezentând PSD, are ca ingrediente salam roșu, picant, și ardei roșii, copți, iar partea cealaltă, care reprezintă PNL, are mozzarella și blue-cheese, culorile galben-albastru.

Asocierea de ingrediente din această pizza este foarte bună, în condițiile în care sunt și clienți care doresc să comande câte o jumătate, fiecare cu alte ingrediente.

În cuptor rotativ cu lemne

Comasata merge bine să fie consumată întreagă, dar e genul de pizza care îmbină perfect gusturile clienților care doresc să mănânce carne și cei cărora le plac brânzeturile”, a spus Flaviu, care are o experiență în domeniu de 12 ani.

Noua pizza Comasata este coaptă în câteva minute într-un cuptor rotativ cu lemne, care funcționează la Artizan Pizza.

PSD și PNL au decis în luna februarie comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale în data de 9 iunie.

 

pizza comasata

Citește mai departe

CULTURA

Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului. Tradiții și superstiții

Publicat

De

Sfântul Gheorghe, sărbătorit la 23 aprilie

Sfântul Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului, este sărbătorit de ortodocși la 23 aprilie.

Pe lângă semnificațiile religioase, ziua Sfântului Gheorghe este legată și de o serie de tradiții și superstiții de primăvară.

Din 23 aprilie și până în ziua Sfântului Dumitru, 26 octombrie, este vara păstorilor, începutul anului pastoral.

Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului. Tradiții și superstiții

Sfântul Gheorghe este cunoscut ca un sfânt ocrotitor al celor săraci și al celor bolnavi. Este patronul forțelor terestre, scrie Alba24.

Este un sfânt îndrăgit, după numărul mare de biserici și mănăstiri care îi sunt închinate, dar și prin numărul însemnat de oameni care îi poartă numele.

Sfântul Gheorghe: obiceiuri și superstiții

În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.

Unii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.

Mai este obiceiul scăldatului, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare. Astfel oamenii vor fi sănătoşi tot anul şi se spală toate relele.

În ajun de Sfântul Gheorghe se spune că dacă ieşi cu capul descoperit te aleargă strigoaicele până te lasă lat. Ele ar dormi cu trupul, dar cu spiritul umblă prin lumea largă. Se luptă cu meliţele din gospodăria omului şi fură laptele vacilor.

Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul

De Sfântul Gheorghe, se spune că nimeni nu are voie să doarmă peste zi. Se spune că, altfel, vei fi somnoros tot anul, vei lua „somnul mieilor”.

Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.

Sfântul Gheorghe: credințe popular și tradiții

În unele zone, în ziua de Sfântul Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porţilor, la ferestre şi uşi, la grajduri şi grădini, dar şi la mormintele neamurilor, pentru a se feri de duhuri rele.

Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor.

Fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.

Exista şi obiceiul ca în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coroniţe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coroniţe, fetele credeau că în acel an se vor căsători.

Brazdele şi coroniţele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.

Tot în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiş în pădure pentru a culege mătrăguna şi năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streaşină, în credinţa că ele le vor aduce peţitori bogaţi.

Flăcăii căutau în dimineaţa zilei de 23 aprilie iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofă cu apă neîncepută.

Vasul era ascuns într-un loc doar de ei ştiut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită.

Dimpotrivă, dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tânărul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri în curând.

Ce se spune când cântă broaștele

În credinţa populară se zice că atunci când broaştele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) şi deschide porţile naturii către viaţă.

Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.

De Sfântul Gheorghe ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.

Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.

La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.

Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.

Dacă e ploaie – se face grâu şi fân.

Citește mai departe

ECONOMIE

S-a ÎNJUMĂTĂȚIT recompensa primită de „minerii” de bitcoin

Publicat

bitcoin

Vineri, a avut loc un eveniment așteptat de piața criptomonedelor: operațiunea prin care a fost înjumătățită (halving) recompensa primită de „minerii” care contribuie la crearea de bitcoin.

Cantitate totală de bitcoin a fost definită la 21 de milioane de unități de creatorul (creatorii) cunoscuți sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, iar obiectivul „înjumătățirii” este acela de a controla rata de emitere a bitcoinilor.

Următoarea operațiune de halving va avea loc în 2028. Până în prezent au fost „minați” peste 19 milioane de bitcoini, iar nivelul maxim ar urma să fie atins până în 2040.

 S-a ÎNJUMĂTĂȚIT recompensa primită de minerii de bitcoin

Piața a răspuns cu calm la operațiune, bitcoin oprindu-se deasupra pragului de 60.000 dolari, semn că investitorii luaseră deja în calcul această măsură, după ce în 11 martie a fost atins maximul istoric de 73.797 dolari.

Bitcoin fluctua la sfârșitul săptămânii între 64.651 și 65.705 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 3.130 – 3.196 dolari.

Radu Georgescu

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax